T

A n u l III. C l u j , 7 O c t o m v r i e n. 1 9 0 5 Nr. 4 0 .

ABONAMENTUL: INSERŢIUNILE
re nN 3 COR. 20 FIL. se plătesc după mări­

Rêvasul
;l Vi ,, 1 ,, 6C „ mea locului ce ocupă;
90 fiecare cm. M costă o-
dată 10 fii., de 2 ori
ÎN STREINÄTATE: 8 fii., de 3 şi mai multe
rc 6 FRANCI. ori 6 fileri.
ii ' / J ,, 3 ,.

,, R E V A Ş I I I."
Numeri singuratici së vend
in C l u j c u 5 fileri, î n t r ' a l t e CLUJ - K0L0Z.5UÁR
locuri cu 6 fileri. 6. J Ó K A I - U T C Z A 6 .

Redactor resp.: Dr. 1 U L1 U FLORIAN A p a r e în fiecare Sâmbătă Proprietar-editor: Dr. B

DÀIANU

Vestirea cuvêntului Dumnezeiesc. persoana deosebită a preotului

d e o s e b i r e a înveţăturii sfinte de alte învă­
vede şi ^

ţături, pe cari i-le propune învăţătorul —

Sfinţia S a P a p a Pius, în cuvintele s a l e p ă ­
şi pe lângă a c e e a sfinţenia persoanei pre­
rinteşti din Enciclica de azi p r i m ă v a r ă , în deosebi
otului, pe care îl vede pruncul în bi­
v o r b e ş t e despre c a t e c h i s a r e , a d e c ă despre propu­
serică slujind în odăjdii la altarul Dom­
nerea şi î n v ă ţ a r e a cu temei a adevërurilor cre­
nului, m ă r e ş t e în dânsul foarte mult pie­
dinţei noastre creştineşti, pentru-ca cu a t â t cu
tatea faţă de lucrurile şi învăţăturile spuse
mai m a r e folos së se poată ţ i n e a cuventările m o ­
de dânsul. Singur înfăţoşarea preotului
rale în biserică. Noi pe v r e m e a aceea am vor­
în şcolă e un m o m e n t î n s e m n a t in viaţa
bit despre cele din urmă, arëtând în primul rend
şcolarilor şi dacă pe lângă a c e a s t a mai
lipsa de toţi simţită a a c e l o r a , precum şi datorinţa
aud şi cuvinte părinteşti, după lipsa şi
păstorilor sufleteşti de a Ie ţinea regulat, despre
priceperea lor, acele se întipăresc adânc
observarea cărei datorinţe Părintele sf. Biserici
Í în inima lor fragedă, fără a s e m ă n a r e mai
p a r e - c ă nici nu se îndoieşte.
! adânc, decât dacă li-s'ar spune acele din
Së venim acum la catechisarea însăşi în
I partea învăţătorului sau din partea altei
bisericile şi în satele n o a s t r e româneşti.
I persoane.
La e s a m e n e l e de pe sate are omul prilej
de a se încredinţa despre unul fiecare preot, că Preotul prin c a t e c h i z a r e a pruncilor îşi

ţine prelegeri catechetice cu pruncii de şcoală, poate creşte o generaţiune nouă, după

ori nu ţine. D a c ă am face date s t a t i s t i c e despre placul şi gustul lui, carea mai târziu

preoţii cari c a t e c h i s e a z ă , am sta cruciţi î:i faţa să-1 înţeleagă întru toate si mai a l e s să-i

lor cetindu-le. Sunt preoţi, cari s'au pomenit înţeleagă cuventările lui bisericeşti. De

din bëtrâni cu obiceiul ca învăţătorii së ţină ca­ multeori preotul este în nedumerire, ne-

t e c h i s a r e a cu pruncii, — şi nu-i mai poţi abate fiind orientat în deajuns asupra stării

delà datina a c e a s t a cu toate canoanele biseri­ religioasă a poporului, că oare înţălesu-l'a

ceşti. In u r m ă t o a r e l e v o m arăta, că preotul e în­ pe deplin sau nu, mai ales dacă nu a

d a t o r a t a t â t prin legea firească, c â t şi prin dis- stăruit mult în c u v â n t a r e a lui, asupra t â l -

posiţiuni speciale de a instrua pruncii la e l e m e n t e l e cuirii unui a d e v ă r de credinţă. Credincio­

adevërurilor creştineşti de o parte, iar de alta şilor ce-şi cunosc cu temei credinţa lor, Delà »serata etnograficä« din Sibíiu.
este de ajuns dacă le faci numai nişte (Dna Veturía Tritean n. Mureşanu în costum din jurul
de a se îngriji, ca şi cei mari së păstreze cu­
Sebeşului-săsesc).
noştinţele ce şi le-au câştigat, ca prunci n e p r i c e ­ alusiuni la a c e e a ce doreşti să le aduci

puţi pe băncile şcoalei, së nu le deie uitării, ci aminte, pentruca să înţeleagă pe uşorul tot rostul noade. Sinodul a r c h i d i e c e s a n din 1 8 6 9 , obligă pe
së le î m b o g ă ţ e a s c ă prin motive convingătoare, cuvântării. De multe ori aduce preotul pilde şi preoţi së c a t e c h i s e z e în înţelesul planului de în-
pe cari v â r s t a şi priceperea lor le c a u t ă acum asemănări din St. scripură fără să le t â l c u i a s c ă v e ţ ă m e n t ; a d e c ă două o a r e pe săptămână.
vrênd nevrênd. mai pe larg; să presupune, că ascultătorii le cu­ De aci së vede că preoţii greşesc îndoit,
Ori c â t de m a r e ar fi zelul şi sirguinţa ce nosc încă din ş c o a l ă . dacă nu c a t e c h i s a z ă . Urmările negligenţii cate-
a r a r ă t a - o unii inveţărori în c a t e c h i s a r e a prun­ Pe lângă îndatorirea ce i-o impune preotului chisărilor şi a predicilor së c u n o s c acum cât de
cilor, totuşi în inimele tinerelor m l l d i ţ e , nici când firea lucrului, el e mai îndatorat la c a t e c h i z a r e şi bine în poporul nostru. Au întrat lupii în turmă
nu va l ă s a impresii aşa simţitoare şi neşterse, prin disposiţiuni positive aduse atât pentru bi­ şi profeţi mincinoşi s'au ridicat, şi pentruce?
ca şi învăţăturile dumuezeieşti, ce le spune »domnul serica întreagă în diferite concilii e c u m e n i c e , cât Pentrucă au adurmit păstorii şi nu şi-au grijit
P a r i n t e « . A c e a s t a vine de a c o l o , că băiatul în şi pentru biserica n o a s t r ă în special în două s i - turma încredinţată lor. Dacă a r fi sădit ei s ă -

ghenunchi înaintea lui şi înţelegând răspunsul un
FOIŢA REVAŞULUI Ungur din Petrindul mic — după cum se p o v e s ­
t e ş t e — să încorda cu s ă c u r e a s a g r e a şi lovi
cu' t o a t ă puterea în păretele mănăstirii cu a t â t a
URSU BROINA pornire s ă l b a t i c ă de se s t r â m b ă de spate. S ă zice,
(Conferenţă cetită la adun. desp. Hida-Huedin a Asoc.) că a ş a s t r â m b a r ë m a s , p a n ă s'a coborit în
mormênt.
(Continuare).
Ursul B r o i n a se înfiora de a t â t a p ă g â n ă t a t e
Atunci bietul B r o i n a se trezi ca dintr'un vis
şi s e rugă de Măriile S a l e să-l l a s e se-şi strice
g r o a z n i c de zgomotul neobicinuit ce se făcu în
el însuşi m ă n ă s t i r e a .
jurul seu şi a mănăstirii sale osândite. Veni
Cheţeli J i g a solgăbirăul delà Cluj şi cu c o m i s a r ă - Ca şi când a r tăia în inima s a se apucă
şul Djulai şi cu Radai Mihaiu şi cu mulţi alţi bietul creştin de lucru şi î n a i n t e a feţei Măriei
Nemişi şi o a m e n i din s a t e l e din jur, mai a l e s S a l e începu a desface lemnele înfrăţite de curund
unguri calvini, din Petrindul mic şi m a r e , toţi şi strică el cu m â n a sa, c e a ce clădise el cu
înarmaţi cu săcuri şi cu t o p o a r e , g a t a să strice inima sa. Şi î n c e l - î n c e t cu grijă el desfăcu lemn
a c e a s t a clădire a t â t de sfântă şi a t â t de s c u m p ă de lemn şi le puse t o a t e în bună rânduială l â n g ă
inimii sale. olaltă g r ă m a d ă .
Un plâns cu hohot şi b o c e t erupsă de nou O nouă nădejde licări în sufletul său după
din i n i m a rănită a lui Ursu B r o i n a şi înzădar se ce a împlinit a c e a s t a c r â n c e n ă poruncă. El se
ruga Măriilor s a l e căzend în g h e n u n c h i la p ă m â n t gândi să se îndrepteze a c u m cu o s c r i s o a r e c ă t r ă
şi ridicându-şi manile r u g ă t o a r e la ceriu, ca să-i chiar faţa Luminatului împărat. Multe zile îşi
mai deie r ă g a z de c â t e v a zile, ca s ă m e a r g ă bătu capul cum se g r ă i a s c ă el în scris cu a c e l a ,
chiar înainte feţii L u m i n a t e a înălţatului şi C r e d i n ­ pe c a r e după credinţa ce-i h r ă n e a sufletul, «însuşi
ciosului Împărat Josif, a c o l o c h i a r în Beciu, că Dzeu l'a a l e s in locul Sfinţii S a l e pe p ă m â n t
b u n ă t a t e a lui de bună s a m ă v a a s c u l t a p l â n g e r e a peste oamenii sëi» şi după multe încercări el i s ­
delà inimă a cucernicului său supus şi dacă va prăvi frumos şi curat a c e a s t a scrisoare, pe c a r e
afla cu c â t ă m u n c ă grea şi cu c â t ă d r a g o s t e de o t r i m i s ă la Gubernium în Sibiu, dupăcum u r m e a z ă :
Dzeu şi o a m e n i a clădit a c e a s t a m ă n ă s t i r e de »Pre înălţatului şi de Dumnezeu Luminatului şi
bună s a m ă î ş i . va face milă cu Ursu B r o i n ă şi Bunului, Credinciosului Impërat losif Sănătate, Bună,
va l ă s a ca s ă se sfinţască a c e a s t a m ă n ă s t i r e şi Viaţă îndelungată, întărirea şi Bucuria şi ce cătră Vrăş­
să se facă rugăciuni cătră Dzeu pentru s ă n ă t a t e a maşi Biruinţă.
bună şi viaţa îndelungată şi d o m n i a p r e a s l ă v i t ă »Aceasta istanţiă Pre înălţate Domne Impërate, la
a înălţatului Domn împărat. altă faţă nu cearcă să se închine fără numai la Înălţime
T o a t e r u g ă m i n t e l e lui fură înzădar. S o l g ă ­ ce de Dumnezeu încununată a Împăraţi* Tale, carele
birăul Cheţeli î n t o a r s e spatele celui ce c ă z u s ă în eşti cel de Dumnezeu adevărat aies împărat şi lauda şi
slava cea luminată şi sprijinitoriul al creştinătăţii. Că
ştiu cu adevărat, că pre împărăţii şi pe crai, au ales Dum­
nezeu în locul sfinţii sale să fiiă pre pământ precum şi
numele şi-au împreunat în psalomul 81 zicând: Dum­
nezei sunteţi, pusu-i-au Dumnezeu mai mari peste
oamenii săi, ca să-i apere şi să-i păzască pre ei, că
precum nu poate fi trupul fără cap aşa nu pot fi oamenii
fără împărăţia ta.
»Aceasta m'aş plânge şi m'aş jelui înaintea Im-
perăţii tale: lată Domne împărate, eu Broină Urs din
varmeghia Clujului din satul acesta Stoborul, am cugetat
din minte, ce mi-au dat Dumnezeu să fac o mănăstire
şi cu ajutoriul lui Dumnezeu o am fost şi făcut, de care
lucru mă şi bucuram, ce Doamne împărate, aceştii sfinte
Mănăstiri aşa i-s'au întâmplat că a vinit o poruncă delà
cinstita Tablă a noastră a Cujului, că-i porunca înăl­
ţatului împărat şi a crăiescului Gobernium, cum nici o
mănăstire să nu rămâie sub stăpânirea împărăţii tale şi
aşa au venit şi la mine, cum până la opt zile să-o
răsipesc şi să-o stric. Dară eu ce se fac numai am în­
ceput a plânge şi aşa s'au plinit a opta zi şi a venit
solgăbirău Căceli Jiga şi comisarăşu Diulai şi cu alţi
nemişi, aducând oameni şi sate spre stricarea Mănăstirii
şi eu m'am rugat să nu-o strice, că voiu veni înainte
Împărăţii Tale să më rog de graţia şi de nu voiu avè
atuncea së se strice precum vei porunci, că eu voiu fi
ascultător poruncii Împărăţii tale. Ce (ci) aceştia se
aprinseră de mânie şi (în) dată më legară şi mănăstire
o stricară.
»Ce më rog pre înălţatului Impërat să-şi facă milă
de mine de acest lucru, că sunt de pagubă de cinci sute
de floreni, că locul mi l-au luat Domnul meu Rádai
Mihai şi l-au făcut lab Mării Sale. Iară eu am rămas
sërac, şi acesta loc eu Doamne împărate tot din pădure
l-am făcut cu mare muncă şi trudă, care s-a biciulit
(preţuit) aceste cinci sute de florinţi, ce Domnul meu

©BCU Cluj
 Pag. 162 REVAŞUL Nr. 4 0

m â n ţ a credinţei în piepturile fragede ale pruncilor mulţime de popor. L a B a i a - m a r e a sosit trenul Pe d-1 Alexie Pop, parochul din S ă s a r i , îl
şi a r fi cultivat'o cu grijă, nu a v e a putere dujmanul la 2 0 S e p t e m v r i e 8 oare 3 0 minute, unde fu s a l u t a t c u n o a ş t e m toţi de preot harnic; dar că v a duce
a t â t de magistratul oraşului, c â t şi de preoţime îndeplinire într'un timp relativ scurt, a t â t e a lu­
să o strivească; acum însă va fi de lipsă o
tractuală în frunte cu protopopul G. Ş u t a . După cruri, abia a m crezut. A şi fost a p r e ţ i a t ă a c e a s t a
îndoită şi întreită muncă, ca së aducă oile rătăcite prezentările îndatinate s'a pus în m i ş c a r e cortejul vrednicie de însuşi înaltul Archiereu. S a l u t ă m cu
Ja ocolul lor. imposant condus de căpitanul poliţiei, după c a r e bucurie pasul întreprins de llustritatea S a de a
Ce-i de făcut dar? Ne spune sf. Părinte. a urmat c a l e a s a episcopului t r a s ă de patru cai, descinde la credincioşii sëi. A inaugurat prin
căreia i-a u r m a t v r ' o 1 5 a l t e trăsuri. L a m a r g i n e l e a c e a s t a o noue ordine de lucruri, a i n s t a l a t un
Së se ţină vorbiri şi prelegeri c a t e c h e t i c e in D u ­
hotarului c o n d u c e r e a cortejului căpitanul oraşului cablu electric între Archiereu, preoţime şi popor.
mineci pentru popor, nu numai predici morale a predat-o protopretorului D o m o k o s . Intre sunetul Ne va c u n o a ş t e Preasfinţia S a virtuţile şi s l ă b i ­
cu obicinuitele sbiciuiri ale pëcatelor, cari fiind clopotelor la 1/4 11 a sosit cortejul la S ă s a r i . ciunile n o a s t r e , încurajând pe cei tari, întărind pe
a t â t de des spuse chiar şi d a c ă le ia poporul în T o a t e străzile erau împodobite cu crengi verzi, cei slabi şi aridicând pe cei căzuţi, poporul a c e s t a ,
samă, nu le poate rumega, căci sunt lipsite de păreţii c a s e l o r cu icoane sfinte, s t o b o a r e l e ( g a r ­ care a fost m a r t o r a-şi vedé faţă în faţă pe
durile) î n v e s c u t e în ştergari, feţe de m e s e şi alte Archiereul sëu, a-i a s c u l t a poveţele, a-i auzi
fundamentul recerut, care este credinţa şi c u n o a ş ­
pânzături, o a d e v ă r a t ă exposiţie de ţesături ale mângâierile rostite cătră el, g e n e r a ţ i a a c e a s t a nu-l
t e r e a în d e a j u n s a adevărurilor ei. S ë se espună ţărancelor n o a s t r e , iar din curţile c a s e l o r părinţii, va mai uita.
t e m e i n i c şi cu motive înţelese de popor adevă­ cu cei ai familiilor a c l a m a u pe doritul Archiereu.
F r u m o a s ă şi înălţătoare a fost liturgia s ă ­
rurile fundamentale ale credinţei noastre, şi mai S o s i n d cortejul în curtea bisericei, sub arcul de
vârşită de Preasfinţia S a , dar efectul predicei nu
triumf fu primit în frunte cu parochul de o mul­
ales auctoritatea d u m n e z e i a s c ă a sf. biserici şi a să poate descrie. Plin de zel pentru c a s a lui D-zeu
ţime m a r e de popor. După b i n e v e n t a r e a parochului,
preoţilor ei, cari singuri au putere de a înveţa şi de v e n e r a ţ i u n e cătră lucrurile sfinte p ă ş e ş t e pe
llustritatea S a s'a încuartirat în frumoasa c a s ă
şi a tâlcui sf. S c r i p t u r ă ; toţi ceialalţi, cari nu vin a m v o n . Aci îşi desfăşură toate t e s a u r e l e erudi-
parochială. După prezentări Preasfinţia S a obosit
ţiunei cu tot focul geniului şi al elocinţei s a l e ;
în numele sf. biserici î n t e m e i a t e de Isus Christos de calea o s t ă n i c i o a s ă s'a retras.
vorbirei ştie së-i dee o formă g r a ţ i o a s ă , d e l i c a t ă
»furi sunt şi talhari«. Cu a ş a numiţii »pocăiţi« Pre lângă asistinţa alor 1 0 preoţi, la 4 o a r e şi persuasivă, ştie să adaugă forţă pe l â n g ă e l e ­
şi nu ştiu ce fel de venetici nu e de a sta mult s'a început Inseratul cu d o x o l o g i a c e a m a r e , după g a n ţ a stilului şi vorbirea a avut un farmec l e s n e
de vorbă, înţeleg pe corifeii lor. »Nu daţi t e r m i n a r e a aceluia s'au început predicile poporale de simţit, dar imposibil a-l descrie. S a u cum a zis
pentru misiuni. A urcat amvonul protopopul Ş u t a poetul, vorbirea Preasfinţiei S a l e »din m i r e a s m a
sfintele (învăţături) cânilor, nici aruncaţi mărgă­
şi după o vorbire de o o a r ă s'au început m ă r ­ florilor, din curăţenia crinului din zimbetul p r i m ë -
ritarele înaintea porcilor, ca nu c u m v a së le calce
turisirile. Nouă preoţi erau confesari. in s a r a verei şi din înflorirea p o m p o a s ă a naturei« a r trebui
pe ele cu picioarele s a l e « . (Mat. 7, 6.) Mai mult a c e e a s'au mărturisit mai întreg satul, cu mic cu plăsmuită ca së o poţi reda în colori palide.
së steie preotul de cei credincioşi şi pe aceia m a r e , iar în altă zi s'au început des de d i m i n e a ţ ă Cuprins de fiori sfinte, cu lacrămi în ochi a a s ­
1

së-i întărească. De ceie mai multe ori c e v a n e ­ mărturisirea lăturenilor până la /., 8, când apoi cultat m u l ţ i m e a a c e a s t a vorbire c l a s i c ă , p â n ă în
a urcat a m v o n u l din cintirimul bisericei Dl c a n o ­ sfârşit; dar mai a l e s orăţiunea dela finea vorbirei
î n ţ e l e g e r e sau neplăcere, ce a avut cutare popo-
nic Moise Nyes şi a vorbit atât de dulce şi frumos a t â t de m a r e efect a avut, precum m ă r t u r i s e ş t e o
rean cu preotul, a fost şi causa rătăcirii lui, iar
de a îndoioşat t o a t e inimile. L a 8 oare p r e o ţ i m e a foaie m a g h i a r ă , încât cu toţii au plâns. S'au fost
de se întâmplă, ca së fi trecut delà — biserică din î m b r ă c a t ă în odăjdii bisericeşti în sunetul c l o p o ­ mărturisit a t â ţ i a , încât 3 preoţi a b i a au fost în
m o t i v e religioase, atunci a fost sedus prin t â l - telor şi între a c l a m ă r i l e mulţimei 1-a condus pe s t a r e a sëvêrsi c u m i n e c a r e a lor. Liturgia s'a t e r ­
cuiri neîntemeiate ale unor locuri din sf. S c r i p ­ Archireu dela c a s a parochială la capela interi- m i n a t la o oară, după c a r e llustritatea S a a
mală, de unde luând t o a t e celea sfinte, cortejul a împărţit anaforă între popor. După ieşire din
tură, rupte aşa pe întregul, pe cari fără con­
ieşit în faţa bisericei' spre a binecuvânta o cruce biserică 1-a petrecut pe Preasfinţia S a cu a c e l a ş i
text şi fără de a lua samă şi la alte ziceri de piatră. După sfinţirea apei şi b i n e c u v â n t a r e a c e r e m o n i a l între sunetul clopotelor şi uralele n e ­
din sfânta Scriptură, le poţi suci cum vrei. crucei cortejul s'a pus în m i ş c a r e şi a încunjurat sfârşite ale poporului la c a s a p a r o c h i a l ă . Aici a
de trei ori biserica. Intr'aceea a t â t popor s'a primit d e l e g a ţ i u n e a preoţilor din dieceza G h e r l e i ,
De aceea e de lipsă dar, ca preotul së
adunat, î n c â t p r e o ţ i m e a numai cu m a r e g r e u t a t e sub c o n d u c e r e a dlui protopop Avram Breban,
stăruie necontenit asupra misiunii D-zeieşti a
a putut străbate în biserică. Îndată s'a început deputăţia reuniunei învăţătorilor sub c o n d u c e r e a
bisericei, în c a r e — precum zice S. Ireneu, ca actul consacrării. Uu lucru ne mai văzut pe sate, dlui A l e x e Pop, a p r e o t e s e l o r şi altor d o a m n e r o ­
într'un vas se păstrează cuvêntul dumnezeiesc ba chiar şi la o r a ş e . m â n e sub c o n d u c e r e a dnei p r o t o p o p e s e Ş u t a , a
l ă s a t de Domnul nostru Isus Christos, pe c a r e M a r e a fost jertfa, ce a adus Preasfinţia S a curatorilor din protopopiatul Ardusatului sub c o n ­
când s'a hotărit a c o n s a c r a biserica celei mai ducerea protopopului Ş u t a . Apoi a făcut visite
ea singură are puterea de a-I espune şi a-l tâlcui
îndepărtate parochii din dieceza sa, dar cred c ă - ş i llustritatea S a pe la fruntaşii satului, cari văzând
ca së fie înţeles de toţi şi într'un fel.
vede răsplătite o s t e n e l e l e s a l e , poporul din S ă s a r i în c a s e l e lor m o d e s t e pe Archiereul lor, e m o ­
e un popor vrednic. Un popor, pe a cărui hotar ţionaţi, nu ştiau ce să g r ă i a s c ă , numai plângeau
nu "vezi decât pietrti "Şi iarărşi —pieti ii, o a m e n i i de bucurie.
Episcopul Rado în părţile sătmărene. a c e ş t i a peste s ă p t ă m â n ă zi şi n o a p t e lucră în La b a n c h e t a ridicat llustritatea t o a s t pentru
a d â n c i m e a pămentului, pentruca S â m b e t ă s a r ă Pontificele r o m a n P a p a Pius latineşte, pentru
— Sfinţirea bisericii din Săsari. —
se-şi împartă simbria între familia s a şi b i s e r i c ă ; R e g e l e apostolic ungureşte, iar pentru E x e l e n ţ a
V e s t e a , despre s o s i r e a Preasfinţiei S a l e a — despre p r i n o a s e l e a c e s t e a d u s e bisericei şi Sa d-1 episcop de G h e r l a r o m â n e ş t e . Domnii
d-lui episcop Dr. D e m e t r i u R a d u în părţile şcoalei şi Archiereul are ştire, şi după vrednicia preoţi din d i e c e s a Gherlei frapaţi de a c e a s t a
s ă t m ă r e n e a pus în m i ş c a r e t o a t e straturile s o ­ lor trebue s ë se aprecieze. Un m ă r g ă r i t a r scump prevenire faţă de Archiereul lor, i-au mulţumit
cietăţii de pe aici. T r e n u l spre S ă s a r i trece peste al comunei S ă s a r i este biserica, a c e a s t a mărturie Preasfinţei S a l e prin d-1 loan B o h ă ţ e l , în cuvinte
teritorul altei dieceze, deci Preasfinţia S a din c o n - puternică despre credinţa, pietatea şi m a r i n i m o s i - foarte a l e s e . După amiazi deşi lăturenii s'au
sideraţiuni bineînţelese n'a primit nici o d e p u t a - t a t e a a c e l o r a , cari au zidit. Avutul şi săracul într'o depărtat, totuşi atâţia au fost de faţă la Inserat,
ţiune b i s e r i c e a s c ă . Ci în c a l e a sa c ă t r ă B a i a - m a r e , formă au contribuit Ia biserica a c e a s t a f r u m o a s ă ; î n c â t d'abia a fost în s t a r e a-i primi biserica
afară de suita s a din aulă, a fost însoţit numai i c o n o s t a s nou, a m v o n , c a n d e l a b r e , prapori, odăjdii destul de s p a ţ i o a s ă . S a r a gentila d o a m n ă a c a s e i
de d-nii losif Pop şi B a r b u r juzi de tribunal şi de noue, păreţi pictaţi, s c a u n e noue, padiment cu a învitat la m a s a episcopului pe preoţii din d i e ­
l a m u r a preoţilor din d i e c e z a Qherlei. L a prima table colorate, de c e m e n t , ba şi orologiu în turn, cesa Gherlei, căci llustritatea S a a binevoit a
p a r o c h i e din dieceza Orăzii, B u ş a c , a fost a ş t e p t a t cu un cuvent o r n a m e n t i c a internă şi c e a e s t e r n ă petrece în S ă s a r i două zile întregi. In a l t ă zi la
de preot î m b r ă c a t în odăjdii bisericeşti şi de o a costat peste 2 4 mii c o r o a n e . 10 o a r e d i m i n e a ţ a s'a prezentat din nou p r o t o -

nici vre să-mi lase loc, nici să-mi plătească munca.
»Ce Doamne împărate, më rog la prea milostiv
şi înălţatul şi blândul şi de Dumnezeu înţelept şi lumi­
natul împărat, să-şi facă milă de mine, ori së porun­
cească şi să mă slobozească să o mai zidesc, ori să-mi
dea Domnul mie locul, să mă hrănesc în ceasta lume.
»Dela Bro(i)nă Urs plecată închinăciune cătră îm­
părăţia ta cu genunchele până la pământ şi să fiă«
Dumnezeu cu împărăţia ta.
»Bro(i)nă Urs din varmeghia Clujului ce din sus,
din satul acesta Stoborul.«
Multă v r e m e s'a hrănit sufletul năcăjit a
lui Ursu B r o i n ă cu nădejdea, că împăratul, despre
c a r e el multe bune auzise, îi va împlini cinstita
sa rugă şi a ş t e p t a cu n e r ă b d a r e ziua c e a fericită,
c â n d î n t e m e i a t pre privilegiul î m p ă r ă t e s c îşi v a
clădi de nou biserica risipită şi va zugrăvi-o cum
va şti el mai frumos, a ş e z â n d undeva pre un
p ă r e t e şi chipul, cum a lovit-o Ungurul cel s t r â m ­
b a t din Petrindul-mic şi iarăşi u n d e v a la Ioc de
cinste va a ş e z a împodobit cu c e l e mai a l e s e
flori ale măiestriei sale şi chipul luminat al
înălţatului Î m p ă r a t losif.
Se pleca v r e m e a spre t o a m n ă şi privilegiul
cel mult dorit tot nu mai s o s e a , în schimb însă
— ce a m a r schimb — intr'o zi n e n o r o c i t ă îi sosi
îndărăpt chiar însăşi s c r i s o a r e a m a n e i s a l e pre
care o trimisese Preainălţatului şi de D-zeu
Luminatului î m p ă r a t şi în loc de p e c e t e a î m p ă r ă ­
t e a s c ă , pe c a r e o visa de a t â t e a zile, g ă s i numai
o fircălitură în limbă n e m ţ e a s c ă , din c a r e cu m a r e
g r e u d e s c u r c ă , c ă j a l b a lui c e a dreaptă, nici m ă c a r
n'a văzut faţa împăratului, pentrucă guvernul din
Sibiu socotindu-o potrivnică rânduielilor î m p ă r ă ­
teşti, în loc s ă o trimită Ia Viena, i-a trimis-o
indărăpt la S t o b o r . * * *
A c e a s t a este j a l n i c a p o v e s t e a mănăstirii în S t o b o r p â n ă la moartea sa întemplată, cam
Stoborului, ale cărei u r m e să pot v e d e a pană în pe la 1 8 1 0 .
ziua de astăzi, ca şi cum ar fi scrise în pajiştea El a zugrăvit între altele biserica din C u -
cea verde, pre c a r e p a n ă în ziua de astăzi o b l i ş u l - r o m â n e s c , biserica din T ă m a ş a , şi fireşte şi
c o s e s c nepoţi de alui Ursu B r o i n ă . biserica din S t o b o r , şi p o a t e şi alte biserici, pre
Ori c â t de a m a r îi v a fi căzut faptul, că cari însă apriat nu le ştim.
nici nu poate m ă c a r s t r ă b a t e cu ruga s a p â n ă la P o m e n i r e a lui zugrăvită pe păreţii a c e s t o r
Înălţatul tron î m p ă r ă t e s c el nu ş i - a perdut n ă d e ­ sfinte biserici, vrednică e s t e , c a s ă între şi în
j d e a , pentrucă ştia din cărţile cele sfinte, la a sufletele n o a s t r e , ca a unuia, c a r e luminat de
căror izvoare de înţelepciune s e adăpa zilnic, că î n v ă ţ ă t u r a c e a dreaptă c r e ş t i n e a s c ă , ne î n d e a m n ă
peste t o a t e tronurile împărăteşti a ş a de îndepăr­ prin pilda f r u m o a s ă a vieţii sale, ca s ă ne iubim
tate, chiar şi de celor mai credincioşi supuşi, cu d r a g o s t e c u r a t ă şi n e c l â n t i t ă în mijlocul ori­
este un tron şi mai strălucit al Impëratului Ceriurilor, c ă r o r ispite, limba, l e g e a , obiceiurile şi t o a t e d a -
la c a r e s t r ă b a t e negreşit şi află a s c u l t a r e m â n g ă i - tinele străbune, cari noue ne dau c e a m a i priin-
t o a r e chiar şi r u g ă m i n t e a celui mai de pe u r m ă c i o a s ă h r a n ă sufletească.
între robi.
Dr. E/ie Dăian.
Drept a c e a , ca o închinare înaintea acestui
tron al măririi Dzeeşti, el s'a hotărit la altă faptă,
— a dat de v e s t e prin t o a t e satele, unde nu
s'ar afla biserică, că el în cinste le clădeşte b i s e ­
rică şi Ie-o z u g r ă v e ş t e cum së cuvine. Vorbe înţelepte.
B i s e r i c a lui Ursu B r o i n a stă şi astăzi m ă r ­
Nu osândi orbul fiindcă nu vede, ci mân-
turie puternică a celor povestite şi se află în satul
găie-1 şi-1 du de m â n ă .
Adălin, unde a fost m u t a t ă nu de mult din B o r ş a ,
— căci în B o r ş a o clădise B r o i n a mai întâiu.
înţelepciunea e a ta numai c â n d o dai a l t u i a :
D e s p r e Ursu B r o i n a a r mai fi încă multe altfel e a e s t e numai în tine.
mărunţişuri de povestit, dar a c u m a , ca să nu vă *
perdeţi răbdarea, eu le las pentru a l t ă d a t ă sau Un viteaz face c â t o mie de fricoşi, dar
altora, cari le-ar şti povesti p o a t e mai bine. două mii de fricoşi nu fac c â t un viteaz.
Mai a d a u g numai a t â t a , că după î n t ê m - *
plarea povestită la vre-o c â ţ i - v a ani, Ursu B r o i n ă Cel mai eftin fel de a învinge un duşman,
j u n e t o m n a t e c s'a însurat, ş i - a luat de soţie fata e de a te s da drept prietenul lui.
curatoriului Lupaşiu din S â n m i h a i u , pe c a r e el o
l e g ă n a s e , pe v r e m e a când zugrăvea biserica de
*
O mie de înţelepţi s e pot î n ţ e l e g e m a i b i n e
*• a c o l o , după a c e a s'a şi preoţit şi a fost preot
d e c â t doi proşti.

©BCU Cluj
 Nr. 4 0
pretorele la c a s a parochială, ca së-1 p e t r e a c ă până
Ia g a r ă în B a i a - m a r e . U r m a t de un şir lung de
c a l e s e a părăsit Preasfinţia S a S a s a r u l între ura-
lele credincioşilor şi sunetul clopotelor. L a g a r ă
1-a a ş t e p t a t o mulţime de preoţi şi inteligenţi,
astfel manifestându-şi d r a g o s t e a şi v e n e r a ţ i u n e a
c ă t r ă iubitul Prelat. Intre a c l a m ă r i l e cele mai
c ă l d u r o a s e , trenul së pune în m i ş c a r e şi-1 duce
pe iubitul Archiereu urmat de bineventările miilor
şi miilor de credincioşi.
După d e p ă r t a r e a llustrităţii S a l e din S ă s a r i
— a sosit u r m ă t o a r e a t e l e g r a m ă din B e i u ş : la
a d r e s a dlui Alexie Pop. »Din o c a s i u n e a sfinţirei
noului Sion primiţi călduroase felicitări urând
Preasfinţitului Archiereu împreună slugitorilor fraţi
şi turmei s a l e c u v â n t ă t o a r e delà D u m n e z e u dar,
b i n e c u v â n t a r e întru lungime de zile. Dumbrava».
îmi închei raportul cu o b s e r v a r e a făcută de
protopretorul cercului: »el nici când n'a crezut së
fie c o n c e n t r a t ă a t â t a putere m o r a l ă în m â n a
unui episcop«. G . Şuta.
Cu 1 Oct. începe nou abonament
la
Ţ-^ ^ « ( i P e V« de an c o s t ă 9 0 fii
„Revaşul y. ;:
Restanţierii së binevoiască a-şl achita
: : :: - :
datoria.
REVAŞUL CLUJULUI
— S a r a de cunoştinţă a tinerimei univer­
sitare r o m â n e s'a ţinut, după vechiul obiceiu, J o i
s a r a în hotelul Biasini. P e l â n g ă studenţii români,
a căror n u m ë r s'a ridicat peste sută, au mai luat
parte, ca-'n toţi anii, şi studenţii şerbi, slovaci şi
saşi în n u m ă r de v r e - o 2 0 . Inteliginţă din loc a
fost foarte puţină; vre-o doue familii numai şi
v r e - o o p t — z e c e dintre domnii loc. T o a s t e l e , deşi
au curs în alvia oficioasă, totuşi au fost calde şi j
cuminţi. Cuvântul de salut l'a spus dl Voicu |
Niţescu, student în drept; tinerii au fost salutaţi,
în numele bătrânilor, de cătră dl Victor Muntean,
stud. în drept, iar în numele tinerilor a r ë s p u n s
dl Petru Suciu stud. în filosofic — Dintre oaspeţii
bătrâni ai m e s e i au t o a s t a t dnii Isacu şi R o ş e s c u ,
protopopul gr. or. Au t o a s t a t şi fraţii şerbi, s l o ­
v a c i şi saşi, fiecare în limba lui. — întrunirea a
d e c u r s p â n ă c ă t r ă 1 2 oare, când depărtându-se
domnii din loc, s'au dus şi cei mai mulţi dintre
tineri. — P e noi, ceşti tineri, un lucru n e - a a t i n s
cam d u r e r o s : a b s e n ţ a , în partea c e a mai m a r e a Marioara şi Ionel Maior ca nepoţi şi n e p o a t e .
inteliginţii de aici. Motivul de ce nu n e - a u cinstit
cu présenta lor, nu-l ştim. I n t r ă m a r e a şi înfrăţirea,
care s'a a c c e n t u a t în vorbirile delà m a s ă , nu se
poate s ă v â r ş i , d e c â t numai sub î n d r u m a r e a şi po-
văţuirea bătrânilor. Tinerilor, pe cari îi p o t i c n e s c
înavântul lor ori lipsa sfaturilor pricepute, ori
avântul fără c u m p ă t în lucrare, le-ar prinde foarte
bine povăţuirea ce l e - a r veni delà cei mai în
vârsta. C r e ş t e r e a bună a celor tineri ar trebui
së fie grija de c ă p e t e n i e a o a m e n i l o r formaţi, cari
d a c ă ţin la n e a m u l lor, ar trebui să ţină şi la
a c e a s t a , ca la sufletul din ei. T i n e r i m e a n o a s t r ă
e c h e m a t ă şi trebue s ë facă şi e a ceva; trebue o curăţenie foarte m a r e , iar unghiile së fie t ă ­
să d o v e d e a s c ă că e vrednică de a ţinea în mâni
frâul cârmuirii de m â n i al neamului. Lipsa şi
trebuinţa de a se face, de a se pune la cale c e v a ,
se s i m t e , şi-o simte însăşi tinerimea. T o c m a i de
a c e e a ne doare, că bătrânii, singurii c h e m a ţ i , de
a da îndreptare, lipsesc de sfat şi de îndemnuri
pe cei tineri, t o c m a i azi c â n d a ş a de lesne s e
g r e ş e s c ţintele şi s e pierd o a m e n i i . Inchiegarea de
puteri şi de însufleţire între tineri, d a c ă n'o poate
s ă v â r ş i , o poate ajuta foarte mult, v o r b a părin-
ţ a s c ă , b u n ă şi s t ă r u i t o a r e a celor mai bătrâni.
Caşul nostru de aici, nu e singuratic, a ş a au
păţit-o şi cei din B u d a p e s t a , — şi a ş a a fost tot­
d e a u n a la noi. B ă t r â n i i se ţin înstrăinaţi de m i ş ­
cările şi treburile tinerimii, — c a r e a v ă z â n d u - s e
l ă s a t ă de banii ei, ori nu face nimic bun, ori s ë
lasă furată de lucruri şi porniri rele. Noi a m dori,
ca bătrânii s ă ne c a u t e cu grija şi sfatul lor c â t de
des. Minţi cari să-i î n ţ ă l e a g ă şi inimi, p e c a r i s ă le
î n c ă l z a s c ă pentru lucruri bune v o r g ă s i . Intră­ 1106
m a r e a dorită, c r e d e m , că în chipul a c e s t a se v a
face cu mult m a i uşor şi mai bine. — Tinerii,
cari d e o c a m d a t ă së m ă r g i n e s c şi ei mai mult la
vorbe, v o r îndrăgi atunci fapta şi isprăvurile bune.
Sfătuirea e d a t ă bătrânilor, şi p ă c ă t u i e s c greu, că
ne lipsesc de ea. — Un tinăr. —
— De beneficiul mesei studenţilor a c a ­
demici, pe anul 1 9 0 5 / 6 au fost împărtăşiţi u r m ă ­
torii: loan Bian stud, iur., Lionel B l a g a ştud. fii.,
Niculae B o e r i u ştud. iur., Vasilie B o n e u ştud. iur.,
Aurel B o t e i u ştud. med., Ioachim Ciurea ştud. iur.,
losif C o m e s ştud. med., Z a h a r i e David ştud. fii.,
R o m u l u s Dumitru t e o l . a b s . ştud. iur., Iuliu Măcelariu
ştud. iur., loan Maior ştud. iur., Victor M o t o g n a
ştud. fil., Valeriu L. Negrilă ştud. med., Voicu
Niţescu ştud. iur., Virgil Radu ştud. iur., Valeriu
R o m a n ştud. iur., Virgil Rusu ştud. iur., F a u s t
S ă l ă g i a n ştud. iur., Petru Suciu teol. a b s . ştud. fii.,
Valeriu Suciu ştud. iur., Eugen T a t a r ştud. iur.
REVAŞUL
DE PESTE SËPTËMÂNÂ
Pentru noua biserică dn Cluj.
Au mai dăruit:
249. Emil Pop, preot F e n e ş . 1 0 c o r o a n e .
250. loan Pop Florantin, profesor B u c u ­
reşti 2 0 c o r o a n e .
251. Valeriu S t o i a n 1 c o r o a n ă .
— Sfinţirea bisericei gr.-cat. nou edifi­
cate din T. S i l v a s (diecesa Gherlei) se v a c e ­
lebra D u m i n e c ă în 1 5 O c t o m v r e st. n. a. c. pe
lângă următoriul p r o g r a m : 1) D u m i n e c ă dimi­
n e a ţ a la 8 o a r e actul sfinţirii şi liturgie s o l e m n ă ,
2) L a 1 o a r ă p. m. banchet, 3 ) S a r a petrecere
cu dans. S e va j u c a şi teatru.
— Delà şcoalele din Blaj, precum aduce
» U n i r e a « , a d e m i s i o n a t d-şoara Elisa Bodocan,
profesoară la ş c o a l a de fete, c a r e s'a dus la
Strigon — şi d-1 Emil Sabo, profesor la g i m n a z
şi preparandie, care s'a dus la S z é k e l y - K e r e s z t u r ,
ca profesor la preparandia de stat.
— Hymen. Veturia P. Petran şi Dr. Iulian
Pop — fidanţaţi.
— » P o p o r u l roman« cu începere de 1 O c ­
t o m v r e v. va a p ă r e a de 4-ori pe sëptëmâna
Marţia, J o i a , S â m b ă t a şi D u m i n e c a .
— La Putna, pe m o r m ê n t u l lui Ştefan cel
Mare s'a depus zilele trecute o cunună de flori
naturale, întru p o m e n i r e a celor 4 0 0 de ani delà
m o a r t e a Iui, ce se prăznuise în c e e a l a l t ă v a r ă .
Cununa a fost trimisă la v r e m e a s a din partea
studenţilor r o m â n i din Berlin şi München, dar
slujbaşii delà v a m a n e m ţ e a s c ă , prin o n e p r i c e ­
pere n ă r o a d ă , au luat cununa drept marfă şi au
pus pe ea un preţ de trecere ne mai pomenit.
După multe r u g ă m i n t e şi după o lungă r ă t ă c i r e
abia la anul, a putut ajunge biata cunună la
locul menit. P r o a s t e stări de lucruri.
— Necrolog. Primim urmăroriul anunţ fu-
n e b r a l : Sdrobiţi de durere fa«em cunoscut, c n m c ă
S â m b ă t a în 3 0 S e p t e m v r e 1 9 0 5 a adormit în
D o m n u l prea iubita Maria Pop n. Olarescu în e t a t e
de 6 0 ani după o fericită c ă s ă t o r i e de 41 ani.
î n m o r m â n t a r e a s e v a oficia Luni în 2 O c t o m v r i e
1905 la 2 dare p. m. In veci p o m e n i r e a e i ! B a l i n ţ
1 O c t o m v r e 1 9 0 5 . D e m e t r i u Pop, paroch gr.-cat.
în B a l i n ţ ca soţ. Dr. Stefan Pop, Cornelia Maior
n. Pop ca fii. loan Maior ca ginere. Paula Pop
n. Novac ca n o r ă . Margareta^ Z o e , Zorila P o p ,
T e o d o r Olarescu, Aurel Olarescu ca fraţi.
— Catechismul igienic al şcoalei. Dr-ul
frances R o u x a alcătuit nrmătoriul catechism
pentru igiena şi s ă n ă t a t e a şcolarilor: Aerul, lu­
mina, curăţenia sunt temeiul igieniei. C l a s e l e vor
trebui së fie a e r i s a t e spre a eşi aerul stricat prin
resuflare. L u m i n a este n e a p e r a t ă vieţii, chiar şi
plantele nu c r e s c la întunerec. S o a r e l e este cel
mai bun nimicitor al microbiilor. C u r ă ţ e n i a clasei
a t â r n ă delà c u r ă ţ e n i a şcolariului. Şcolarul trebue
së se scalde c â t de des, mai cu s a m ă v a r a . M a ­
nile, faţa, gâtul, urechile s ë fie în totdeuna de Ceuşan medic Reghinul-săsăsc, Nicolau Motora preot
iate, së fie tuns. Nu trebue scuipat pe j o s ; nu
trebue udat creionul cu l i m b a ; oftica, c a r e e s t e
foarte r ă s p â n d i t ă şi m o r t a l ă în cele mai multe
caşuri s e î m p ă r t ă ş e ş t e prin saliva şi scuipatul pe
jos. D e a c e e a maturatul podelelor së se facă în
t o t d e u n a cu o cârpă u m e d ă sau cu r u m e g ă t u r ă
delà ferestrău udată, în scop de a opri ridicarea
prafului, c a r e a d e s e c o n ţ i n e microbi proveniţi din
scuipat uscat şi pulvérisât. Şcolarii së nu-şi
s c h i m b e pălăriile, căciulile sau chipiurile. Copii • Mesterhaza, Vasilie Orăşan preot Sân-Iacob, loan Rus
së nu b e a nici un fel de beutură cu t o a t e c ă
sunt din n e n o r o c i r e părinţi, cari fac haz şi spun
cu bucurie: copilul meu b e a ca nu om m a r e . Ş c o ­
larul nu trebue s ë fumeze sub nici nu cuvent
spre a-şi p ă s t r a facultăţile intelectuale n e v ă t ă ­
m a t e şi întregi.
— Emigrările se s p o r e s c în mod îngrozitor.
A c u m a - s două sëprëmâni au sosit la N e w - Y o r k
emigranţi din U n g a r i a şi a n u m e 2 0 9 Maghiari
636 S l o v a c i , 1 1 7 Ş v a b i , 1 3 3 Croaţi şi 11 R o m â n i .
Aceşti 11 R o m â n i s'au a ş e z a t 2 în statul Penn­
s y l v a n i a şi 9 în Ohio- In luna Iulie au e m i g r a t
din U n g a r i a la America 7 9 8 2 p e r s o a n e , cu 3 4 2 1
mai multe, d e c â t în Iulie 1 9 0 4 .
— In Paris se v a ţ i n e a zilele a c e s t e a un
c o n g r e s pentru c o m b a t e r e a ofticei. Vor lua parte
trimişii tuturor terilor. S e vor discuta mijloacele,
precurrt şi chipul, în c a r e s'ar putea împedica sau
chiar stârpi a c e a s t a b o a l ă , ce se l ă ţ e ş t e tot mai
mult, mai a l e s în păturile de sus.
— Tabacul şi oamenii mari. Şi între o a ­ T r a n s i l v a n i a şi analele. C â r m a şi îndreptarea a c e s t e i
menii mari, ca şi între cei mici sunt unii, cari
iubesc şi alţii, cari u r g i s e s c tabacul. Astfel se
spune, că G o e t h e n'a fumat nici odată d e o a r e ­
ce zicea, că nu e lucru frumos. Herder era din
c o n t r ă unul din cei mai mari fumători; Klopstock
a s e m e n e a şi prietenii îl n e c ă j e a u zicêndu-i, că
t o a t e e x e m p l a r e l e din c a r t e a lui » M e s s i a s « nu
Pag. 163
i-ar ajunge, ca s ë s e
L e s s i n g era pururea cu
p o v e s t e ş t e g ă z d o a i a lui.
poată s ă t u r a de fumat.
pipa în gură, după cum
Milton s'a î n v e ţ a t së fu­
m e z e numai dupâ-ce a orbit, iar Byron ' zicea, că
fără fum de ţigară nu-i poate lucra creerul.
— In România începe së bântuie pelagra,
înfiorătoarea b o a l ă n ă s c u t ă din hrănirea cu c u ­
curuz stricat. In judeţul D â m b o v i ţ a 2 0 0 0 de o a ­
meni s'au îmbolnăvit de a c e a s t a b o a l ă .
— O foaie chineză cu numele » T s i n g - P a o « ,
îşi s e r b e a z ă nu peste mult iubileul de 1 4 0 0 ani
delà î n t e m e i e r e . A c e a s t a e c e a mai v e c h e foaie
din lume.
— Un oraş de femei se află în A m e r i c a
de-nord, în S t a t e l e - U n i t e . Oraşul se n u m e ş t e T r o y
şi e locuit în c e a mai m a r e parte de femei. El n u ­
m e r a 1 1 5 0 0 0 de suflere; din a c e s t e a numai 1 8 0 0 0
sunt bărbaţi. Pricina este, că a c o l o sunt multe fa­
brici, în cari se întrebuinţează femei, a căror plată e
foarte bună. C â ş t i g ă unele până la 4 dolari pe
zi, c a m 2 0 de c o r o a n e după banii noştri. •
— Berea Hercules. De bună s a m ă , că a
a t r a s luarea a m i n t e şi a cinstiţilor noştri cetitori,
că berăria Hercules (Budapesta! piaţa B e t h l e n 3 )
r e c o m a n d ă şi introduce a c e a s t a specialitate cu
m a r e cheltuială. După cum suntem informaţi nu
v a fi greu a se introduce b e r e a Hercules, pentru-
că a c e a s t a e o specialitate de bere de m a l a t a
foarte hrănitoare, încât së se f o l o s e a s c ă în m o d
stabil Ia fiecare familie inteligentă, nn n u m a i
a d e c ă ca beutută de m a s ă cu gust strălucit, ci
şi ca un apetitor n e a s e m ă n a t , se r e c o m a n d ă chiar
şi medicilor şi profesorilor ca l e a c c o n t r a n e r v o -
sităţii. insomniei şi anetniei.
— Doi medici americani au î n c e r c a t s ë
vadă c â t ă v r e m e o duce un om fără s o m n . în­
c e r c a r e a au făcut'o cu ei înşişi. Patru nopţi una
după alta n'au dormit nici nu pic. In n o a p t e a a
treia şi a patra erau însë a t â t de s o m n o r o ş i şi
slăbiţi, încât n'au mai cutezat së continue cu în­
c e r c a r e a , t e m ê n d u - s e de urmări primejdioase. După
un s o m n de 1 0 o a r e ei şi-au venit în ori, ca şi
când n'ar fi v e g h i a t 4 nopţi dearêndul.
Dare de samă şi mulţămită publică. •
Cu o c a z i u n e a petrecerei de v a r ă a r a n j a t a de
comitetul despărţământului » R e g h i n « al A s o c i a -
ţiunii în Regsinul s ă s ă s c la 1 0 August st. n. 1 9 0 5
s'au î n c a s a t cu totul s u m a de 4 0 0 c o r o a n e , din
cari s u b t r a g â n d u s e s p e s e l e de 1 9 4 cor. 1 8 fii.,
r ë m â n e un venit curat 2 0 5 cor. 8 2 fii. — Au s u -
prasolvit următorii d o m n i :
Dionisin Şimon mare proprietar Sângeorgiul-de-
Câmpie 16 cor. Traugott Fromm primar orăşănesc Re-
ghinul-săsăsc, Eugen Marinoviciu mare proprietar Fă-
răgău, Dr. loan Popescu advocat Reghinul-săsăsc, losif
Popescu director la banca »Muräsana« Reghinul-săsăsc
câte 6 cor. Galaction Şagău protopresbiter Cueşdiu, Dr.
loan Harşie advocat Reghinu-săsăsc cât 4 cor. Familia
Birtolon notariu cercual Lăscud, Dr. Romul Boilă cand.
de adv. Blaj, Văd. Nicolau Marinoviciu văduvă de comer­
ciant Reghinul-săsăsc, Ilariu Nicoară scriitor Teaca câte
3 cor. Sever Barbu comptabil la »Muräsana« Reghinul-
săsăsc, David Boilă Dicio-Sân.-Martin. Dr. Alexandru
Sângeorgiul-de-Murăş, loan Raţ preot Filpişul-mic, Ştefan
Rus protopresbiter Murăş-Oşorheiu câte 2 cor., Florea
Bogdan ingineriu Reghinul-săsăsc, loan Borda pădurarii!
Răştoşnea. Andrei Cadar proprietar Mesterhaza, Victor
Caliani comptabil Reghinul-magiar, Simion Cioloca do-
cente Logig, Petru Oorea preot Fărăgău, Zacharie llioviciu
docente în pens. Fiscut, Michail Moldovan friseur Teaca,
Nicole Moisin proprietar Gurghiu, Teodor Uroka pictor
Reghinul-săsăsc, Alexandru Murăşan primar Ernotfaia,
Nicolae Naşcu preot Polăţ, Alexandru Nicolescu preot
preot Aiud, Simion Sbârcea preou Topliţa-românâ, losif
Şipoş timariu Reghinul-săsăsc şi loan Truţa Răştoşnea,
câte 1 cor.
P r i m e a s c ă marinimoşii suprasolvenţi pe cum
şi toţi contribuitorii şi pe a c e a s t ă c a l e cele mai
c ă l d u r o a s e mulţămiri.
R e g h i n u l - s ă s ă s c , la 2 S e p t e m v r i e 1 9 0 5 .
Comitetul aranjator.
CÂRTI NOUE ŞI REVISTE
— Făt-Frumos. R e v i s t ă literară. Apare de
două ori pe lună. S u m a r u l : N. Iorga — O m ă ­
năstire a lui Matei B a s a r a b : P l ă t ă r e ş t i i ; Corneilu
Moldovan — C â n t a r e de iubire, Din vremuri ( p o e s i i ) ;
Em. G â r l e a n u - E m i l g a r — F r a n ţ ( s c h i ţ ă ) ; I. D r a -
g o s l a v — Volintirii ( a m i n t i r i ) ; C r o n i c ă de E : Nea­
mul r o m â n e s c în B u c o v i n a de N. iorga — Albina.
R e v a ş u l . — Luceafărul. G a z e t a T r a n s i l v a n i e i , —
reviste o are d-1 Emil G â r l e a n u , unul dintre cei
mai de s a m a şi mai făjăduitori din pleiada scrii­
torilor tineri de dincolo. Din p e a n a d-sale a s c u n s ă
sub îndrăgitul de d-sa pseudonim : Emllgar, au
ieşit multe schiţe frumoase din viaţa boierilor
de dincolo. S e v e s t e ş t e ieşirea la iveală a unui
volum de a d - s a l e : » B e t r a n i i » schiţe din viaţa
©BCU Cluj
 Pag, 1 6 4
boierilor Moldoveni. O a ş t e p t ă m cu drag î n c r e ­
dinţaţi, c ă va fi o îmbogăţire faptică a literaturei
n o a s t r e . Bucăţile frumoase, ce s e publică în a c e a s t a
foaie rend de rend şi scriitorii aleşi, c e m u n c e s c
la dînsa, o pun între foile literare cele mai bune
de dincolo. Ar fi de dorit, c a îndrăgirea a c e s t o r
foi şi a curentului singur bun şi a d e v ë r a t pen­
tru cari se lupta, s ë prindă strat c â t m a i larg
şi la noi.
— »Fët-Frumos«. Nr. 2. Anul II. Cuprinsul:
A. C. Cuza — Naţionalitatea în a r t ă ; Principii;
A. Mândru — Domniţa R u x a n d r a (poésie); E m .
G â r l e a n u — E m i l g a r — înşelat ( s c h i ţ ă ) ; I. D r a -
g o s l a v — Volintirii (schiţă.) Notă. Celor c e , prin
o p ă c ă t o a s ă nesocotinţă sunt nepărtinitori ai c o s -
mopoltismului în artă, Ie a t r a g e m luarea a m i n t e
asupra articlului d-Iui Cuza scris cu o a d â n c i m e
aşa de limpede şi doveditoare, cum r a r ţi-e dat
së întimpini.
— » S ă m ă n ă t o r u l « . Anul IV. Nr. 3 8 . 1 8
Sept. 1 9 0 5 . Cuprinsul: N. lorga — Despre înaltul
cler al R o m â n i e i de a s t ă z i ; I. N. Soricu — C â n t u l
rândunelelor (poésie); G. T u t o r e a n u — Lui Ştefan
P e t i c ă ; Nie. D u n ă r e a n u — Moşnegii ( s c h i ţ ă ) ; M.
S a d o v e a n u — F l o a r e ofilită ( r o n j a n j j j ö a n B o r c i a
— Rugăciune (poésie); N. lorga — C r o n i c ă . D-l
D u n ă r e a n u prin schiţa c e o publică dă nădăjdi
de desfăşurarea unui talent făgăduitor şi s ă n ă t o s .
S c r i e r e a d-lui N. N. B e l d i c e a n u , ce s e v e s t e ş t e
ca apărută credem, că v a da la iveală un nou
scriitor de frunte din g e n e r a ţ i a tineră.
f T o f . T T t ' l i m n c Numeri singuratici din
••- * * * < • - • - M. UUlUSi frumoasa revistă se pot
căpeta Ia Tipografia » C a r m e n « din Cluj. Tot acolo se
pot face şi abonamente. Un numër costă 30 bani.
„LUCEAFĂRUL
R e v i s t ă pentru literatură şi artă. Anul IV.
Apare de 2 ori pe lună. P u b l i c ă : nuvele,
schiţe, poezii, articole muzicale, descrieri de
călătorie, cronici, dări de s a m ă si n u m ë -
r o a s e ilustraţiuni artistice şi de actualitate.
E g ABONAMENT : 3 Ş
Ediţia simplă: Un an 12 coroane. In România
şi străinătate 16 cor. 6 luni 6 cor. In str. 8 cor.
Pentru preoţi săraci, înveţători şi studenţi: Un
• an 7 cor, în străinătate 12 cor.
Ediţia de lux: Un an 20 cor. In Komânia 25 c.
6 luni 10 cor., în străinătate ^2 cor. 50 bani.
O earte eu adevérat bunăî
„Mama S-tului
Augustin"
de
EMIL BOUGAUD
episcop frances.
Tradusă de „SALBA" clericilor români din
Budapesta şi tipărită cu îngrijirea şi cheltu­
iala d-lui
Dr. E . D Ä I A N U .
Preţul: broşurat 3 cor., tegat
Se c a p ă t ă la a d m i n i s t r a ţ i a
= REVAŞULUI
Cluj, Jókai u t e z a n r . 6.
La administraţia „Revaşului" se află:
d e
Carina ÍWAWÍ - s - E B
ţ o u a u d
Uli ICa UUl CI 11, legată eleg. 2 c o r . 5 0 fii.
broşurată 1 5 0 .
Cp. ? . ? . ftron si S). jWacoVici,
de Dr. Bunea. Preţul 4 c. 5 0 f. p l u s 2 0 fii. porto.
Discursuri, Autonomia bis.
Preţul 5 c o r . plus 2 0 fii. porto.
Visuri t r e c u t e , S ^ T T p S T Ä
fil. porto.
CjjtttCCC de Emil Sabo. Preţul 1 c o r . plus
10 fii. porto.
Castelul din
din ((arpati,
plus porto 1 0 fii.
de J u l e s Verne-
B r o s . 1 c o r . 6 0 fü.
»REVASUL« Nr. 4 0
r
»SAMANATORUL«
In atenţiunea mireselor! Revistă literară sèptëmânalâ. — Anul IV.
Apare în
Serviciu de porţelan de Karlsbad, ™ J ~ m
Bucureşti. S t r a d a R e g a l ă Nrul 6 .
esecutat, colorat, complet pentru 1 2 p e r s o a n e de
1
la 1 5 fl. în sus. — S e r v i c i u de sticlărie pentru
12 p e r s o a n e | 3 bucăţi 2 fl. 9 5 cr.
L t a m p e , a t â r n e r r a , e u e i g ă 3 fl. 9 5 e r .
Serviciu de t e e şi cafea 2 fl. 8 0 cr. •— 3 fl.
Obiecte de argint de china — Daruri o c a s i o n a l e
— r a m e pentru icoane, lampe de grădină, e t c . în
1 E s e m p l a r u l : în ţară 2 0 b a n i ; în străi­
nătate 2 5 bani.
A b o n a m e n t u l a n u a l : in ţară 1 0 lei, în
s t r ă i n ă t a t e 1 2 lei.
preţurile de fabrică.
La c o m a n d e din prov'nţă m ë r e g a î n s e m n a c e a
din urmă staţiune de tren.
Succesorul
Şotnlyai, lui JffBHcr.
magazin de sticlărie şi porţelănerie
Cluj, Kossuth Lajos u. nr.' 4. Mare surprindere!
NB. Fieştecine dacă cumperă în preţ de 10 coroane, pri­ 6 o o b u c ă ţ i n u m a i c u fl. 1*95.
meşte portretul seu în mărime naturală, cu totul gratis, Un orologiu aurit, Anker precis cu catena potrivită, umblă
numai pentru rame plăteşte 3 coroane. (80) 20—52 punctuos pentru ce së dă garantă de 3 ani, o cravată
de mătasă modernă pentru domni, 3 batiste fine, 1 inel
pentru domni cu imit. de peatră scumpă, o sugaretă
cu chichlimbar, 1 cuţit de busunar cu cele de lipsă, 1
broş pentru dame (noutate), o oglindă minunată pentru
Weisz & Comp. toiletă, 1 portmoneu de piele pentru bani, 1 coleu de
mărgele minunat de frumos, o păr. bumbi de manjete,
— Atelier şi magazin = 3 bumbi de căm. la pept, toate aur Double cu cheia
patent, recuisite de scris de nikel, prima, o p. butoni
de h a i n e pentru b ă r b a ţ i şi c o p i i . de simili briliante, 3 obiecte de jux de mare efect hazliu
pentru tineri şi bëtrâni, un drăguţ album, cu 36 icoane
Cluj, Strada peáK Frétiez nr. 9. cele mai frumoase din lume, 20 obiecte necesare la
coresp. şi încă 520 alte obiecte nesmintit de lipsă în
R e î n t o r c ê n d u - m ë din călătoriile pentru c u m ­ casă. Toate laolaltă cu orologiul — care singur e vred­
părările de t o a m n ă , îmi iau î n d r ă s n e a l a de a a - nic banii aceia, costă numai r fl. 9 5 . Trimiterea cu
t r a g e luarea a m i n t e a p. t. public şi părinţi a s u ­ rambursa ori trimiţend baniiî nainte Ia casa de export.
pra prăvălii şi magazinului nostru bogat, provëzut S. URBACH, Krakau Nr. 154/K.
cu haine de bărbaţi de copii, fiind în stare de NB. Peritruce nu cunvine së retrimit banii, astfel
a efectul şi cele m a i delicate c o m a n d e . risicul eschis (66) 26—
Mare magazin ;de ţesături engleze şi s c o ­
ţiene. Magazin m a r e . de haine g a t a din pregătire
proprie, de blănării îşi de bunde de o r a ş şi de
călătorie, p a l t o a n e sport şi d a n e z e de piele şi
alte mărfuri a p a r ţ i n ă t o a r e acestui r a m .
O singură târguiala de probă poate î n c r e ­ FĂT-FRUMOS
dinţa pe ori-cine despre a c e e a , c ă firma n o a s t r ă
REVISTĂ LITERARĂ DIN BÎRLAD
e cel m a i bun şi m a i ieftin isvor de cumpërare.
Cu stimă cere părtinirea preţioasă a p. t. Anul al II-lea.
public
(82) 2—20 Wei5z & Gomp. A B O N A M E N T U L ANUAL
in t a r ă ó lei. — Numërul 2 5 b a n i .
In s t r ă i n ă t a t e 8 lei. — Numërul 3 0 bani.
Magazin special de pălării: Redacţia şi Administraţia: Strada Speranţei 34.
£a „iţggelg ?ălariilor" - A „Kalapl(irâly"-hoz
(77) Cluj - Piaţa ..'Regele Matia" Nr. 17. 20-25 Conţinutul următoarelor preparate sunt recunos-
cunoscute de foarte bune de profesori şi medici renumiţi,
F o a r t e b o g a t deposit de pălării din ţ a r ă şi c o n t r a
Qanocrîtl tusei, răguşelei, durerii de pept,
s t r e i n ă t a t e — pentru bărbaţi şi copii, — cilindre
şi în chipie de v ê n a t şi sport.
O c r i C g l I l ofticei, tusei măgăreşti, catarului, astmei,
greutăţii de respirat, lungoarei şi tusei seci. V i n d e c ă
Pentru p r e o ţ i m e a orientală t o t - d e a u n a s ë
află în Magazin pălării după m o d a p r e o ţ e a s c ă ,
moi şi tari.
sigur ş| r e p e d e . Preţul x cor. 20 fii. şl 2 cor.
C a s p i c u n s o a r e . Contra durerii de oase, po-
dagrei, reumatismului, răcelelor, durerilor de cap. dinţi
C o m a n d e l e din provincie s ë e x e c u t ă punc-
şi nervi, precum şi scrintiturilor. Cele mai îmbëtrânite
tuos. T r e b u e c o m u n i c a t ă m ă r i m e a capului în c e n ­
boale le vindecă. Preţul 7 cor. 20 fii. şi 2 cor.
timetri, întreprindere specială !
Centarin. Contra morburilor de stomac, pre­
cum lipsa de apetit, mistuirea rea, catarul şi aprinde­
Cele mal ieftine preţuri fixe.
rea de stomac, greaţa şi vomarea, sgârciurile cele mai
grele. Leac sigur. Foloseşte şi la curăţirea sângelui.
Preţul 7 cor. 20 fii. şi 2 cor.
Kaljodsarsaparll. Mijloc escelent pentru
Cine sufere de Cniloncií» s t ă r i
> ceară curăţirea sângelui la morburi secrete, 1 sticlă 2 cor.
n e r v o a s e s e
(nevoie) sgârciuri Epilepsie broşura despre Epilepsie, L a x b o n b o n s , închiderea scaunului e causa
4 cor- care se trimite gratis şi franco delà »Privil. Schwanen diferitelor morburi, precum palpitarea de inimă, ameţeli,
Apotheke,« Frankfurt a. Main. 45 55—. dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de încheierea
scaunului numai decât së comandeze L a x b o n b o n s
= zacharele purgative, plăcute şi dulci la luat. Preţul r cor.
Chemicale, drogue, legături şi bandagerie chirur-
» S a m a n a t o r u l «_ gice. Instrucţie pentru prepararea diferitelor vinarsuri,
liqueruri, rom şi altele. T e e rusice, parfumuri, săpunurii
Numeri singuratici din e s c e l e n t a revistă, dirigeată crem escelent pentru faţă şi mâni. Articole cosmetice,
de N. l o r g a , s e află de v ê n z a r e în fiecare oleu pentru për. Esenţă pentru picatul şi întărirea pe­
D u m i n e c ă la » R e v a s u l « ( J ó k a i uteza nr. 6 ) . rului. Apa de gură şi dinţi precum şi praf. Ori-ce fel
P r e u l
de articol din branşă. Toate foarte ieftine. Faceţi între­
bare şi vë veţi convinge.
§0.000 părechi de papuci (67) 1 4 - Cornel D e m e t e r .
4 păr. pentru numai fl. 2 80 a p o t e c a r in O r ă ş t i e ( S z á s z v á r o s ) I s k o l a - u . 5 5
câtă vreme mai ţine marfa se vor vinde pentru acest preţ
de batjocură din pricina cumperării unei mari masse de
Bunea.
ghete, o păr. pentru domni şi p. p. dame de piele, brunetă
ori neagră, cu şinoare, de prima calitate şi cu talpă bine
Despre pècatele sătenilor.
cuită; o păr. p. domni şi o păr. p. dame papuci de modă,
cu »paspoil«, foarte eleganţi, fasonul cel mai nou, cup- Cazanie poporală
tuşiţi bine pentru iarnă, foarte drăguţi şi uşori de purtat. de l o a n R o m a n .
Mărimea după cm. Toate patru păr. numai fl. 2'80.
A apărut, în »Cărţi/e Săteanului Român» (Nr. 3 )
Trimiterea prin rambursa ori anticipând banii, o face:
şi c o s t ă 20 fii. plus porto 3 fii. Comandele së
Esp. d e p ă p u e i a lui S . U r b a e h
se a d r e s e z e la : Revaşul, Cluj, J ó k a i u. 6. sz.
Krakau Nr. 154/K.
Schimbul oermis, şi banii sê returnează la dorinţă,
astfel risicul eschis. (30—45)
Tipografia » C a r m e n « P e t r u P . Bariţiu Cluj — K o l o z s v á r .
©BCU Cluj