SFANTUL, SIMEON NOUL TEOLOG Imne, epistole si capitole Scrieri IIT Introducee si aducere diac. Hoan I. 1e8 je Dersis Sibiu 2001‘sens Filocalica ‘Leto copert: Mara-Corelia ej Tehnoredactr i corector: Paul i Violeta Moar Editura Deisis igi expr pe aceasta cale cea mai vie recunostingl| ‘domnului academician Virgil Cindea pentru spijinuldecisiv ‘ate 8 Ficut cu tina rigoareafilologiea i aspectl ingfic al versuni de fa, (© DEISIS, 2001, pentru versinearomineasa ISBN 973-9348-62-5 Capitolele, Imnele si Epistolele simeoniene — problematica filologica, istorica si spiritual Volumul de fati, al Il-lea din seria Scrierilor Sfintului Simeon Nou! Teolog (949-1022), incheie a trea versiune ro- ‘mAneasci! a operelor celui considerat pe drept cuvant punctul cculminant in linia misticiibizantine, deschise eu Clement gi Origen, continuate de Grigorie al Nyssei, Dionisie Areopa tul si Maxim Martursitorul si incheiata cu Grigorie Palama si isihasmul secolelor XIN-XIV?, Daca volumul I euprindea tra- \ducerea Discursurilor teologice si etice, principala operi teo- logica a Sfantului Simeon, reflectind polemicile din cea de-a tee Hobe 938) sunt 54 se rage In Cala (ago 50 wes fe raat inpet in Conitoyl 96" irene neh xt nS ‘6p vedere» Lar cumczeie 97a Sun 980 pet ea ‘en Stl Manas. 986987 unre Seneon Et 98 evo owas ‘a ital Maras 103-109: contac tan a Nic 1095 don hips degre: 109: onda 116 rn a inte tex "2 mute 1022 se mata Dorm Pen dei bg ne vole stale inl vue a SFr Siow Nout Te0t00, Dicer lone fee Sve I-Ed Des Sii 20 (1998, p 9-18 Stn Senco Nel Te(1003-1009), controverse care aves si ded la procesul (din 1003), apoi la condamnarea gi exilarea sa (in 1009); daca volumul It conjnea versiunea Carehezelor rstite de tinarul gumen al manistri constaninopolitane Sfintul Mamas in prima pericada a egumenatului sy — inceput in 980, la vr. sta de 30 de ani, sincheiat cu revolta monahilor din 997-998 —cuprinzind o veritabilé ,autobiogratie mistics” a autorlui Jor 51 un veritabil program de reforma spirituala.® monahis- smului epoci, volumul de fa cuprinde /mnele, Epistolle i Capitolele simeoniene. Redactare si definitivare lor apa nnd in majortate ultimilor ani, de exil, ai viet Sfantului Simeon Nou! Teolog (1009-1022), ee constituieint-un fl testamentul s8u dubovnicese, mesajul personal ultim cftre posteritate al unei personalititi mistice coplesitoae si ineo- ‘mode, cu un destin agitat go gindire sprituald provocatoare si controversat ‘Aceasti periodizare tripartite sutinuté de cronologia ac- tivitiiliterare a Sfintului Simeon eare poste fi dedusa din lectura principalului izvor pentru cunoasterea ei: Viata Sfan- tului Simeon Noul Teolog, serisa de weenicul sau Nichita Sti- thatul (cea 1000-1090) in jurul afilor 1050-1052 ea prea tire pentru aducerea moastelor Sféntului Simeon fa capitala bizantina — eveniment profit de acesta c& va avea loc la treizeci de ani de la moartes sa, pe 12 martie 1022. Dupa \Nichita, final Simeon a inceput si serie inca de pe vremea cand intase a novice la faimoasa manastire Studios din Constantinopol, cu alte cavinte jn jurul anului 97, pe cand avea 28 de ani, seriindscrisoré de indrumaze duhovniceascd, acest srisori de tineree afléndu-se in crculatie la data cind Nichia igi redacta biografia se aghiograica (ef. § 20) In prima perioada a egumenatului su la Sfantul Mamas (intre 980-098, deci inte 30 si $0 de ani, pin la revolta monahilor Impotriva sa din 997-998), ne spune acelagi Nichita, intra cat mu fusese initiat fn stinfele profane, Simeon teologhisea Ed. nents HACR Un rod mpage lca i de Symone Nowe Tielgen par Nes Sat, Csi 12,8 $8, 9.1228, Roms, 1928: ta fom in as de parca Ea Deis num SANT SME oxo Mun, Seren 6 ca ucenicul cel iubit fal lui Hristos, loan Apostolul si Evan- ghelistul} i nop intregi compunea scrieriteologice” (§ 36), ‘mai exact: ,invrednicit de darul apostolic al cuvantului inv ‘iri, era $i s-aaritat organ al Dubului lovit tani de sus cand compunea in metru liber erosurife imnelor duumnez iesti, cand scria in densitatea tnjelesurilor cuvimtele exegeze- lor, iar uneori aledtuia cuvintele catehetice, iat alteori seria serisori unora, $i aga s-a ficut ascultat de tof" (§ 37). Dupi revolta monahilor din 998, Simeon serie capitole ascetice: euvinte ascetice informa de capitole despre virtut $i patimi pentru cei ce se exercitt In viata filozofied” (§ 71), iar in timpul conflictului cu $tefan al Nicomidiei (1003-1009) — declansat de epistolatrinitari a Sfintului Simeon Nou! Teo- log atte Stefan, cuprinsa in Zmnul 21 — Sfintul Simeon sctie opere polemice si apologetice (§ 137). intre acestea se ‘numa eu siguranta cele trei Discursw teologice gi cele inci sprezece Discursuri etice pastrate, dar gi alte memori si tra tate azi pierdute. in fine, in exil (1009-1022), la ministirea Sfinta Marina de pe tirmul asiatic al Bosforului, serie Ni- chita, Sfantul Simeon a regis ,iubita lui ishic” gi sa dedat I Stihuri ale lui loan al Adrianopolului Sunetul de tunet al dubului thu, parinte, este pentru cei in vaafi de Dumnezeu méntuire asigurata, iar pentru platoni cieni necunoastere desivarsiti, cci pentru cei sufleesti, care ‘au minte oarba din pricina necunoasteri, acestea sunt o nebu- nie limpede, 2 Stihuri ale lui lerotei, monahul si preotul mandstrii Izvorul Frumos Preamarea ta smerenie, pirinte, si lacrima imbelsugaté a inimii tale, punindu-te mai presus decat cele din lume, te-au ‘umplut de vederi fcontempliri] mai presus de lume; deci cel iu care iain nume de rau dumnezeiestile tale cuvinte si pia- ‘irdu impreuna cu blasfemiile li 3 Stihuri ale lui Alexios filozoful, ‘care a fost si mare dascal ‘Tarina ristignita in chinuiti nemisurate te face minte ne- siturath in contemplati a4 Stihuri iambice ale lui Nichita preaiubitorul de Dumnezeu diacon si dascal al Marii Biserici a lui Dumnezeu ‘Vazindu-te pe tine ca pe un alt dumnezeiese Moise, care din cer mai degrabi decat dintr-un munte ai luat preavene- ratele table mistice din mana lui Dumnezeu Stipanul [nsusi gi ai dat tuturor ca pe unele ce procura mantuire mantuitoarcle 4 preainfeleptele tale citi, pdrinte, te cinstim inca mai mult dupa vrednicie ca pe un mistagog al unor dumnezeiesti invle tturi, care ai pus limurit inaintea celor ee vor si le cuncase’ si mu fug din invidie de vederea lor, atit fiptuirea, eft si adincurile contemplirii (nicidecum accesibile celor multi), ‘Céci aprinzandu-fisufletul, euvéntul $i mintea cu Carbunele ‘Troi Sor si curatinduticugetele, tralucesti si arzitotodata ceuvintele tale: pe cei ri fi ari si mist, far pe cei bun i luminezi si mantuisti in intregime prin scrierile tale plicut ‘convingatoare; multimea,frumusejea, indlimea si adincimea lor, precum si tiria vigor inelesurilor si feluritele discerna- ‘minte ale invatiturilor lor cine le va adulmeca oare? numai prin ticere le va da cineva intelegerea venerata care s& biruie largimea gi puteree cuvintelor. Fara aritarea credinjei mele turdciune sunt aceste[stihur] pentru veneratul paint. 5 Stihuri ale lui Vasile secretarul Oricine primeste in mini aceasth carte, sh socoteasci el primeste un lueru de foc. Dacd esti desivargit,curat cu inima, ‘depasind deja in chip intelept faptuirea prin contemplarea tai nica, apropiindu-te de Dumnezeu gi primind fulgerarile care vin de aici, deschide-o si parcurge-o sincer; cici vei severa ou adevirat folos, nu vitimare, venind mai degraba spre o cu- nnoastere mai cuviineioas’ a celor de care te-ai impatasit prin ‘comuniunea Duhvlui, iar daca esti initiat in chip inelept in ‘misurile si modurile luminisilor, ai si primesti prin lumi’ 44 mind. Dar daci nu esti birbat desivarsit in floarea vérstei (Guhului, zi), niei nai recut de diada material iesind in chip ‘dumnezeiese din simire si prin contemplarile imateriale cu- rosedtoare n-ai cunoscut find cunoseut gi vind in Dumne- zu pe Dumnezeu, s& nu vrei nicidecum si cunosti cele din aceasti carte, ca nu curva, vrénd Iumind, si afli mai degraba facira, si necredinfa siti ard inima ori sii vatime pupilele ‘mingi, intrucat nu te-ai incordat s& privesti autentic spre tot ce ese din aceasthstralucire. 6 Stiburi ale aceluiasi Sirguinga (-a dat curitire, printe,curdfrea f-a dat impar- tiie luminii si comuniunea cu Dumnezeu, iar aceasta ti-n dat cunoasterea celor ascunse ca un indiciu cu preabund-cuvi- ingd al ostenelilor tale gi al darurilor lui Dumnezeu. Deci si taca orice limba care graieste plecdnd de la pliant, chiar ddacd e bogati in intorsiturile cuvintelo, iar el s& invete gis ‘ardiasca limpede aratarile tainelor celor nearitate,c¥ci, iat, ne invatf cu bund-cuviings 7 Stihuri ale aceluiasi Bine gi foarte frumos ai luptat, Simeoane, iniatue prea- cinstte, cast faci Liman al faptelorvirti, i aa alunecat din nici una din ele, ci a e@stigat atitea daruri ale harului {harisme] cat nici unul din sfiniidintru inceput. Martora acestora¢ eartea ta de fad, ca s8nu le spun eu pe Fiecare in parte tuturora. Caci cine altul fost ripit la cer de tei gi de patra ori, ba chiar si mai des, acolo unde straluceste negrit Lumina simpl gi firs forma in Tei Sraluce gi in Trei Sori? Care alt fu al tunetului (Me 3, 17] sa aritat dupa indi, mare Toan? Cine Fa vizat pe Hristos sia vorbit ev El ea ‘ine, care a ajns in chip constient gi limpede mai presus de avant fu al lui Dumnezeu si dumnezeu purtnd in tine insu Sfinta Treime? 458 ‘Stihuri ale lui Vasile, prim-secretarul si ctitorul ‘mindstrii BinefSedtoarei O, inititute in tinele Duhului dumnezeiese gi mistagogule al dogmelor ascunse! Care prin impartigre de Prima Lumin prin fire te-ai ficut fu al lui Dumnezeu si dumnezeu; care ai suportat eu tiie flacira unor necazuri nesfarste gi felurite gi fri si-fi iamoi in foc cugetul, ai luat cu vrednicie cununa ‘mucenicilor, tu, curitindu-ti cele cinei puteri ale sufletuli cu ‘ultele osteneli ale unor fiptuiri virtuoase si separdndu-fi ea totul eugetul mitt de afecfiunea pitimasa Tegata de materie a celor de jos, te-ai oferit drept silag lui Dumnezeus iar El, ‘mbricénd intreg casa ta, a umplut-o numaidecit cu imparti- sirea imbelyugati a celor sapte daruri ale Dubulu, si a ficut poi vrednicd inima ta din care curgind revirsirile cwvintelor ‘adap Biserica lui Hrstos; iar indiciw al contempliri tale mis- tice, a ciei bogitie f-a oferito curifia, sunt mulele cdi ale lucririlor tale, pe care le-ai compus dobdndind harul preapu- temicului Duh locuind impreuna cy tine, care inifiaza in cele dumnezeiesti toate cugetele (cici i-ai gustat deloe educa amigitoare, ferindu-te de orice infumurare), iar mai mult de- cat toate ara cartea de fat, pe care ai expus-o in metii $i stihuri ea unul care ai ficut toate cu euvant gi cu masuri 5, stiind si distingi toate cu rinduiala, si compundnd un numar dde 10752 de stihur, infatiseaza limpede drept cunund a fru ‘musefilor tale curitiea desavarsitt a simfurilor si induntrul celor vizute comuniune tainied a Duhului si impletigirea im- pinsa la culme de Cel Desivargit 9 Stihuri ale lui Nichita, preaiubitorul de Dumnezeu diacon, dascal si hartofilax al Marii Biserici a lui Hristos Dumnezeiese te cumose, te numese gi te scriu, edei neal spus nimic fir Dumnezeu, parinte, purtinds-L loewind intra 46 tine, precum ai aritat, fiindu-l casi glisuitoare si insufletits cic dacd a vedea vedenii e un har mai mare, a vorbi despre Dumnezeu e un dar ind si mai mare 10 Alte stihuri ale lui Nicolae al Kerkyrei serise in anul 6634 [= 1126] Biind cupa frumoasei contempliri a care ai urcat prin ne- pitimire, feriite, ai putut inspira cuvinte de-viata-facdtoare, prin care ne araticdile cele bune, cici asa mare bine e virtu- fea. Nicolae a seris acestea pentru veneratul [Simeon] ia Alte stihuri ale preaiubitorului de Dumnezeu kyr Teofilact al Bulgariei, scrise in amul 6634 [= 126] Aceasti carte ar trebui si stea Tnaintea tuturor ca un tablou si canon al virtuti, cdci pe tofi iar atrage mai mult decdt lira lui Orfeu, in cazul in care toti ar atirna de ea sincer alungind departe de ci ranchiuna care dusmaneste toate cele bune Cum a prezenta cartea aceasta care a atras foarte inima mea sim-a imblinzit? Teofilact a seris acestea pentru de-Dumne- zeu-grlitoru [Simeon], Ib Veseleil a fost in vechime arhitectul cortului acela [Jp 315 35; 37; 38] al cfrui model a fost dat Ini Moise, pentru cd avea negresit drept arhitect Duhul. Tu, ins, vizitorule al celor infelese cu mintea, sfisiind cortul de jos, ai Kimuritlimpede cele de sus. Cum ai fost stricdcios si impreuna eu Dumnezeu, ind vizut in intregime strlucind ca focul in chipal unui cup- tor, luminand la culme prin impaetisrea focului, materia lui fiind arsa? Avesta © cuvéntul thu, print. Slava lui Dumne- eu pentru toate. Amin, 4712 Alte stihuri ale unui alt monah ferotei LLasind pAimdntul tial tins ochiul mintii spre ceruri gi ai vvizut prin vedere tainic8 Lumina Primei Minti; de aceea te-ai ‘mbogitt in contemplii, si ined in contemplari cu totul mai presus de lume. Cici marea ta smerenie, plrine, si curata ta lacrima te-au inaltat preafrumos spre inaitimea celor mai pre- sus de lume, aritandu-te mai presus decat cele din lame, Aga- dar, impartasirea Luminii, de tri ori fericite, ce aliceva fi-a oferit decit comuniune cu Dumnezeu, iar aceasta {i-a oferit ccunoasterea dogmelor ascunse care adap Biserica lui Hris- tos, chiar dacd nu vor aceasta cei cutezitori, care pourté in chip preanenorocit induntrul lor inviia, 48 P A celui intru Sfinti Parintelui nostru Simeon Rugiciune mistica prin care e chemat Duhul Sfint de acela care Il vede dinainte 1. Vino, Lumina cea adevarats, ‘Vino, Viata cea vesnic’ Vino, Taina cea ascunsé, Vino, Comoara cu neputingd de numit, ‘Vino, Lucrule eu neputing de glasuit Vino, Persoan cu neputinté de infeles, Vino, Veselia cea nesfaryit Vino, Lumina cea neinserati, Vino, Asteptarea cea adevarata a tuturor celor ce vor si se smintuiased, Vino, Scularea celor ce 2a¢, Vino, Invierea celor mori, Vino, Cel Puternic Care pururea pe toate le faci, le prefaci sie schimbi numai prin voia Ta, Vino, Cel cu totul nevizut, neardtat si nepipait, Vino, Cel ce pururea riméi nemigcat si in fiecare ceas te ‘mist intreg si vii la noi cei care zicem in iad, Cel ce esti mai presus de toate cerurile, ‘Vino, Numele cel mult dort si murmurat nefncetat, desi a fi grit de noi ce anume esti sau afi cunoscut ce fel sau cum esti ne este cu totul neingdduit ino, Bucuria cea vesnic’, Vino, Cununa cea nevestejita, Vino, Purpura marelui Dumnezeu si imparatului nostra, ‘Vino, Cingatoarea cea cristalin’ g pln de pietre prejioase 49Vino, Sandala cea neapropiata, ‘Vino, Haina imperial si Mana dreapt8 cea cu adevarat su- verani, ‘Vino, Cel pe care La dorit s-1 doresteticdlosul meu suflet, ‘Vino, Cel singur la cel singur, pentru c& singur sunt, pre= Vino, Cel ce mai desparit de toate gi m-ai Ficut singur pe plat, Vino, Cel ce Tu Insuti Te-ai ficut dorings intru mine si nai fcut si te dorese pe Tine Cel cu toul neapropiat! ‘Vino, Rasuflarea si Viata mea, Vino, Mangaierea smeritului meu suflet, Vino, Bucuria, Slava si Desfitarea mea necontenia, 2. iti muljumese c& Tu, Cel ce esti Dumnezeu peste toate [Rm 9, 5], Te-ai fheut un duh [7 Co 6, 18] eu mine in chi necontopit, nemutat si neschimbat, si mi Te-ai flcut tot in toate [1 Co 15, 28], Hrand nogrlith si cu totul necheltuits, care te reversi nelneetat pe buzele sufletului meu si tisnesti in forulinimii mele, Vesmant eare fulgeri si arzi pe demoni, CCuritre care ma speli prin lacrimile nestricdcioase 5 sfinte pe care le diruie celor la care vi venirea/prezenta [parousia] Ta li multumese o& mi Te-aifScut Lumind neinseraa si Soa- re neapus, cAci nai unde si Te ascunzi Tu, Cel ce umpli ew slava Ta toate. Cici nicicdnd nu Te-ai ascuns de cineva, ci ‘oj suntem eei ce ne ascundem purutea de Tine, nevrind si enim la Tine. Caci unde Te-ai ascunde Tu, Cel ce n-ai nici ieri un loc al odihnei Tale? Sau de ce Te-ai ascunde Tu, Care nicicdnd nu Te tntorei de la cineva, nici nu intore inapoi pe 3. SAldpluieste-Te deci acum, Stépane,intru mine, locuies- te si rimai nedespantit si neseparat pana la sfirgit intru mine, robul Tau, Bunule, ca Ia iesirea mea din lume gi dupa accast iegire gi cu si ma gasese intru Tine, Bunule, si s& imparitese ‘mpreund cu Tine, Dumnezeule Cel peste toate, Rima, Sti pine, si nu ma lisa singur, ca atunci cand vin vrijmasii mei, cei ce cauta pururea sufletul meu, gi Te gsese rimanand in- 50 l (ru mine, si fugit cu totul si 8 n-aiba niei © putere impotriva mea, vizindu-Te pe Tine, Cel mai puternie decat tot, sezind ‘nduntrul casei smeritului meu suflet. Da, Stlpéne, cum ti-ai adus aminte de mine cdnd era lume gi find eu in nestints, Tw Insuti mai ales, m-ai despa tit de lume si m-ai facut si stau inaintea slavei Tale, aga gi acum pazeste-md stind pururea si nemigeatinfntrul iocuir Tale in mine; ca vazindu-Te necontonit eu, mort, si fi ius ca avindu-Te pe Tine eu, saracul, si ma imbogitese pururea si si fiu mai bogat decat bogati; ca mineindu-Te si bandu-Te i imbricdndu-ma in fiece elipa intru Tine, si mi desfit in bbunitaji negrite; pentru c& Tu esti tot binele, toaté slava gi toatl desfitarea si Tie se cuvine slava, fintei, cele de-o-fint si de-viati-icitoarei Treimi,cinstti, cunoscutd, inchinata aadorata in Tatil, Fiul si Duhol Sflnt de totieredineiogi acum sin veci veeilor. Amin, 311 Despre strilucirea dumnezeiascd si luminarea Duhului Sfant; ck Dumnezeu e un loc in care dup moarte tofi sfinfi igi au odibna; si ed acela care cade din Dumnezeu nu va avea odihnd fntr-alt loc in viafa viitoare Ce este taina cutremuritoare ce se sivirgeste intra thine? Cuvantul nu poate nicicum s-o exprime, nici mina mea ticd- loasi nu poste s-o serie spre lauda si slava (Flp 1, 11] Celui mai presus de lauda, a Celui mai presus de cuvint! Cici daca cele sivérsite acum intru mine, desfranatul [ef. Le 15, 13], sunt cu neputing de grat gi rosti, cum ar avea nevoie spr ‘meased laudi sau slava de la noi Cel Care e Daruitorul si Ficdtorul unora ca acestea? Spune-fil Pentru ci nici Cel de- Ja slivit na va fi slavit (2 Co 3, 10), cum nu va fi stalueit nici ‘nu se va impart de lumina soarele cel vtzut de noi in ume: cl lumineaza, nu este luminat, strluceste, nu primeste lumi= ni, fiinded are lumina pe care a primito dintru inceput de la Ficitorul tuturor. Deci dac8, ficand soarele [Fe 1, 14. 16], Dumnezeu Facatorul a toate [Col |, 16] Ia flcut nelipsit de nimic ea s& striluceascé cu o strilucire neinvidioasé isi nu Aiba nicicum nevoie de ceva mai mult de la cineva, eum oare vva primi slava de la mine, smeritul? Caci cu desivirgire ne- lipsit de nimic este Facitorul soarelui Care avid tiria Sa umple de toate cele bune toate cele ce sunt. Aici limba mea duce lips& de cuvinte, iar mintea vede, nu explic’ ins, cele slvrjite; priveste gi yrea s8 vorbeasci, dar nu glseste cu- vnt;cdci vede lucruri nevazute, cu totul lpsite de chip, sim= pile, cu totul necompuse si infinite in maretie. Céci nu vede ‘un ineeput, dar nu vede nici un sfirgi, iar de un mijloc nu stie nimic, si atunci cum ar putea spune ce vede? Cici, pe cat 32 socot, El Se vede recapitulatintreg, desigur nu prin fint, ei prin participare. Daca aprinzi un foc de la alt foc, atunci ei focul intreg si acela rimfine nedivizat gi nestirbit ea 51 mai Tnainte, chiar dacd focul comunicat e separat de cel dint gi devine candele multe, cAci © un foc trupese. Dar Acela © [Foc] duhovnicese, cu neputinki de impart, e cu desivarsire inseparabil si indivizibil; c&ci atunci ednd e comunicat nu se ‘mai multe, ci rimane indivizibil si existé in mine: ‘mine, infuntrul ticdloasei mele inimi ca un soare sit ca discul unui soare, ardtandu-se sfric, luminos, ca 0 flacara [Nu stiu, precum s-a spus, ce si spun despre aceasta gi a5 vrea si tae — dacd ag putea nimail —, dar minunea eutremuritos- re mi pune tn miscare inima, imi deschide gura intinat si, fir si vreau, mA face s8 erdiesc gi s& scriu. Tu, Care ai rie sisit acum in inima mea intunecat& [2 Pir 1, 19], Care mi-ai aritat minuni pe care ochii nu le-au vazut fof. J Co 15, 8), Care ai coborat si in mine ca in cel din urmi dinte tot (/ Co 2, 9], Care pe mine, pe care cumplitul sape si ucigator al ce- lor muritori ma avea mai tiainte lueritor supus a toath fri ddelegea, m-ai aratat ucenic gi flu al unui apostol [Simeon Evlaviosul]. Tu, Soarele mai inainte veei Care-ai strilucit in iad, dupa care ai luminat gi sufletul meu intunecat si mi-ai drut o zi neinserati — lucru cu anevoie de erezut pentru cei ‘abavnici si trandavi ca mine —, Care ai umplut de toate bu- natal siricia care era intru mine, Tu Insufi d-mi i cuvint si vorbe ca si povestesetuturor lucrrile Tale uriage 5 cele pe care le faci astizi cu noi, robii Tai, pentru ca si aceia care dorm in intunericultrandaviei si zie: .E cu neputint ca paicd- tosii sf se mantuiase4 si s& afle gi ei mild ca Petru si celal apostoli,sfint si drepil”, s& cunoased gi si invete c@ acest Iu- cru a fost, este gi va fi ujor bunatii Tale! $i aceia care cred ‘e8 Te au pe Tine, Lumina intregii lumi [ef /n 8, 12), sizic c& nu Te vid, e8 nu petrec in lumina, c8 nu sunt kiminaf, 8 nu ‘Te vad neincetat pe Tine, Mantuitorule, si invefe ei n-ai st lueit in gindul lor, nici nu Te-aisilisuit in inima lor murda- igi in zadar se veselese in nddejdi desarte socotind ca vor vedea lumina Ta dupa sflrgit [moarte] Pentru c& ined de aici arvuna, peeetes [2 Co 1, 225 Ap 9, 4] ei se diruieste negresit 33de Tine, Mantuitorule, oilor celor de-a dreapta [Mf 25, 32]; clei dacdincuireafuior ef. Me 28,10) e moarteafiearuia 51 dup frit ns mai nimic de pit penta tof si niment ‘hu mai poate face nici, nici bine, tune, Minuitorl meo, nogreitfcsare va fi aga com va fi gist [cf 2 Co 5. 3} ‘Aceasia mi inficopeaza, taping, aceasta mi faces tremur aceasatopeste toate sire mel, pentru ci aga cum un ob care moare si se muta acolo nu va vedea niciodata in chip simit acest Soar, micar ef invind primeste iad lumina chlor, tot aa nici cine are mintenoarba [2 Co 4,4), dack moar, na va vedea Soarlegandit eu minte, pe Tine, Dum nezeul men, ci iesind dintean inter va merge inteun at Iutunerc i va fin vee! separat de Tine. Nimeni, Stine, dine oamenii care ered in Tine, nimeni din cei botezai in Numele Tau {cf FA 8, 16}, nu va suporta aceasta mare $i culremuritoare povar a separri de Tine, Cel Milos pi in miruniaiele Tale {ewsplanchos); cdi cumplite acest necez, cumplt, de nertbdat i vepnicd va fi intrstrea. Cai ce va fi mai ru decdt separarea de Tine, Mintuitorul? Ce va fi ‘nai dureros deit afi dezjugnt de vat a vietui acolo ca un ‘ort lipsit de via si af lipst dette cele bune? Pentru cd aceln care se separ8 de Tine se lpest de tt bine, cach erurile mu vor fi atuni cum sunt acum pe pimint fica scum ee care nu Te cunose se desft act tupeste ise vee Seles siltind ca niste {animale} necuvantitore (2 Pir 2, 12; Juda 10); avand acum spre desfitarea vei cele pe car li Jeni dat T si vzndute numai pe acestea, aj crod cd sunt si cele de dupa ieprea sult din viata aceasta, Ri prest- Dn su gindese 9 ei co zie ed desi nu vor fi cu Tine, vor fi totus int-o usurare, 5 e8 i pregitese — 0, nebunie! — tun loc care nici nu se impartgeste de lumi, dar nici n-are Pare de intunerc; care e afar din Imparitie dar gi din the. en, e depart att de cémara de mnt, ets de foul osindei Ulu 7} fe i care nenoroct igi dorese si jung si zie ek ei mau nevoie de slava Ta vesica sau de impiritn cerurier, ci doar si fle int-o usurare. Vai de intunecarea lor, vai de nestinta lr, vai de nenorocirea side nidsile lor desert! Csi netier fin Scrip] aust sri aceasta, nina va fi 54 | aceasta, ci aceia care a ficut fapte dumnezeesi vor fin ha mia celor bune, lcritort elor rele vor fin tntunereul po- depscor. iar in mijloe © pripastieincopitoare care des- pare, cum ai invajat Tu fasui Care ai prgitt acest [ot Le 16, 26]-Caei pentru omul eae cade la miloe acest lucra va fi mai press de orice chin gi pedeapsinfiositoare,nefevei- {ul rostogolindv-se in ancl osinde gin haosulpierzanii Si find tirdt acolo de nde cu anevoe leva feel ce sunt in hinoris8-umble ca sb weack in paméntalcelordrepi, care prefer si se praca in cenusi in focul cumplit dedt si se france in haosul cel eutemuratr. Dect cei care is dorese fie dupa moare acolo sunt vrednisi de multe lari tangu- ii, pentr cd sunt eu tol in nesimfize ca niste doitoacene- cuvanttoare pi dorese lor igi tl ise ticese amigindu- Se pee ins Tu, Hrstoase, ext Impériaceruilor [5.5 Tuesti pimantl eer bine, Tw est verdeat raul, Tu st cmara de nunt® dumnezeiase, Tw est patul de mint el neg, Tu esti masa tutror, Tu es pines vie [ln 6,35), ‘To et bivtura cea nou, Tex vasl cu api, Tu 5 apa viet {4p 21,6}, Tu si candela nesinss petra fiecare din sini, Tu 5 hina, cununa si cel ce impartecununie, Tw gi bucuria rusinaea, Tu, hran si slava, Tu gi veselin, Tu 3 fericita hart Tau, Dumnezeel meu, vor struc ca un soae al Prea- sfintlui Dub intra tot sfni, gi Tu, Saree cal neapropiat [J Tim 6,16, vei stalin mile lor $i toi se vor lumina pe masura ered, aftr amide i ubii, a uri fi luminari venite de la Dubol Ta, Dumnezeule, Cl singur Indelung-ribditor si Judecitor al twturor(Evr 12, 23) cei ‘vor avea silasuri gi locuri diferite {cf. Jn 14, 2]: masurile stri- luc masurile ub i vedert Tale marimea marti Tale leva farsi sav, destBtare gi faim mpi Incase gi uk ritoaresilagur [ln 14, 2-3), Aceasta sunt corturle diferite aceasta sunt mole case, aceasta sunt vesmintele pasta citoare ale muitelor demmitji,cununile eee flute, pictrele Scumpe si margaritarele i flrile nevesejte care oferd un spectaco stn, aceasta sunt i paul, cuverturile, mesele gi ttonurl, fot cee ce este spre o preadulce esfatare a fost este si va fi fapl dea Te vedea pe Tine gi numa pe Tine 55Deci cei care, precum sa spus, nu vid lumina Ta, care nit ‘sunt vzuti de Tine, ci sunt separati de privelistea Ta atot- bund, aceia sunt lipsiti de cele bune. Unde vor gsi usurate? Unde vor gisi un loc fard durere? in ce slasuri vor locui far sf se fi fécut drepti? Pentru ci .impreund cu fata Ta vor locui cei drepti” [Ps 139, 14), céei vei lua un chip [o forma) [ef. Ga 4, 18] in inima lor dreapta si impreuni cu chipul {forma} Ta ei vor locui intru Tine, Hristoase al meu. O, minune, o, Uimitor dar al bunatitii! Oamenii si ajunga si fe in chipul {forma} lui Dumnezeu fof. Fip 2, 6] sin eis ia chip [forma] Cel necuprins pentru toti si toate, Dumnezeul Cel nesehim. babil, Cel nemutabil prin fre, Care vrea si locuiased in tof sei wredniei, Care vrea ca fiecare si aiba induntrul siu intreg pe Imparatu, ins8si imparata si cele ale Imparatiei, sisi trae Iucease# asa cum inviind Dumnezeul meu a stralucit mai pre- ‘sus decit razele acestui soare vazut (cf. Mt 17, 2); si avesti, stind asa inaintea Celui care i-a preastivit, riman ulviti de covdrsireaslavei si adaosul necontenit al stilucirii dumneze- iesti [2 Co 4, 7]. CAci nu va fi sfisit al progresului in veci, find& opriea adaugirii sfirsitului nesfarsit ar face atunci o ‘cuprindere a Celui cu totul Necuprins si Cel de care ¢ cu ‘nepatinft pentru tofisi se sature se va face un luecru de care te Satur; ei plinitatea Lui si slava luminii va fi un abis al pro- ‘gresului si un ineeput fark sft. $i asa cum avind pe His. tos Care a luat chip (formal intuntrul lor (ef. .Co 4,19), stau {naintea Lui insusi Care strluceste neapropiat [inaccesibil, {ot asa sfarsitul se face in ei inceput al slavei si — ca si fac ‘mai limpede inelesul — in sfisit ei vor avea un inceput gin inceput sfirsitul. Inelege-ma: Cel supraplin nare lisa de ‘daos, iat cei ce aleargi nu vor ajunge la sfarsitul Celui ne sfarsit. Caci daca cerul acesta vizut trece [Mf 5, 18] ca $i pa ‘mantul si toate cele de pe pimént, gindeste-te atunci la ce spuneam: Va fi o cuprindere a unui loc, unde vei avea un Stirs: nu vorbese de un loc corporal, ci prin minte vei putea cuprinde plinatatea lumii incorporale, dar nu e 0 lume, ci un acr ca la inceput, si nici un ae ci un receptacul negrit mumit, tuniversul[toul] si care e un abis cu tol nesfrsit, intreg cgal ‘in toate sensurile dintt-o parte intr-alta: acest univers [to © 56 r pln de Dumeziea ii Dumneze, Dei ce ese inparte fese de El gi octese in El cum ll vor capinde ond 36 Sstre dE? Sau cum vor jungela fry Cet Nest Spune-mi Lr eu neputin cu ttl de nrelat Ca isn afi cae tres li up, mel nc x a at lo, n Dumnezra, nu pote nape fury un ceernenee tind, ind el sunt iva de lumi lavelJumnezeee, Sint lumina Tomine ise dst cet iu deviates tat certudnen ed denivrgea ora ft Stiri progres in slavd va ft veyuic, Da ele ea dn Durmnezeu mt mir nde anume sau ae sla departed Cet ce este pretutinden, ¢ nteadevito minune Pind de eremur mat, aon, i cae are nevee de endl wel mi Iumizae, ash infleagh bine acuta se cadd neo smal Da Deer, sive f nearest in nteriral univers (woul ar tala ‘ini Durneze in afar i Dumneze ash. CB age Gum oo emu vd ome cre stlucet, chiar dc Sun intregime invaluiti de lumina, isi sfarsesc viata in afara lumi- ti ind separa de sires 9 vedere ha ota neg tees univers (tte hmina durnezeiase a Tria in mig toc petog cre inci tn Inte 8 vad, ek 6 simje dunnecciscd, cri sind de eons or, Yor aves in vee un nec de esp io rere de neptt 372 Care ¢ schimbarea ficuti in acest parinte $i ‘cum, ajuns pe culmea curafiri, s-a unit eu Dumnezeu; si cum anume a ajuns gi plecind de unde arati aici cuvintele lui de dragoste [erotiko’logoi| citre Dumnezeu; iar spre sfir~ sit vorbesteteologhisind despre ingeri Ce e nemsurata mila pand in maruntaiele Tale [eusplan- chia), Mantuitorule? Cum de te-ai indurat si ma faci midular al Tu pe mine, necuratul, destrabalatul (ef. Ze 15, 13; £f5, 5) sidesfranatul"? Cum mai imbricat in haina preastralueitoare ce fulgera cu sednteierea nemuriri si face lumina toate madu- larele mele? Caci trupul Téu preacurat si dumnezeiese fulge- "i introg de focul Dumnezeirii Tale friméntat si amestocat eu clin chip negrit, si pe el mi lai dat si mie, Dumnezeul meu. Céci unindu-se acest cort murdar si stricicios (al trupului ‘meu] cu preacuratul Tau trup si amestecindu-se singele meu cu Sangele Tau, m-am unit — stiu — cu Dumnezeitea Ta’ si ‘iam facut trupul Tau atoteurat, madular strilucitor, mAdular sfint cu adevarat, midular scfinteitor, transparent si luminos, Vad frumusetea, privese strilucirea, oglindese lumina harului ‘Tau si sunt uluit de negrirea fulgerdr ‘sumi cénd mi gndesc la mine: cine am fost si cine am ajuns — ©, minune! Si atunei ma cuprinde friea gi ma respect, mi ci stese $i mA tem de mine insumi ea de Tine Insufi si sunt ne- ddumert, cu totulruginat, unde anume si mi agez gi de cine si ‘mi apropii, unde si cule midularele Tale, la ce lucruri si la {Sete acs ime cvine ep [Sica] eprops carne” ‘Seu: “Dap ce la fet cumncnes prin rc ee. se at ind x Dunes ence un tp react sam ecu dest ‘ear ie en uae prt pct ar pos une Orin ‘nie in tm pcs (3, Cadet, soe al ht Burmese, es ‘rs nce eit al cog” 58 [ ce fapte si le folosese pe ele, cele cu totul infricositoare gi ‘dumnezeiest Di-mi si si griese si si fac ce spun, Ziditort- le, Plésmuitorule si Dumnezeul meu! Cai dac& nu implinese cu fapta cele pe care le griese facutt-m-am arama care sun’ ‘mult in zadar (ef. 1 Co 13, 1] si sunt nesimgitor fast de su netulloviturifor. Dar si nu ma lagi, s8.nu ma paasesti, nici 5 ‘lagi si ritcese, Mantuitorul meu, pe mine ticalosul, sira- cul si striinul, care-Ti datorez-zece mii de talanji [Mt 18, 24], ci fa acum ca gi odinioard, Cuvinte! Cici atunci mai despair- tit, Mintuitorule, de mostenirea si de tot pimantul strimo- gece, de ttl, de frat, de mama, de cei ai mei, de stain si de toate rudele 5 prieteni [M* 19, 29] pe mine, paicdtosul si mai jjosnicul decit toti acest si m-ai primit in brafele Tale prea- ‘curate pe mine, cel ce ma ardtam nerecunoscitor fafa de cele bune ale Tale, Asa si acum si ai mila de mine, indurate, chiar mai mult deeatatunci, Dumnezeul meu, indura-Te si pazeste- ‘ma, imblanzeste migctril irasibilitiii mele g f&-ma in stare si suport cu suflet mare orice incercare si intistare a acestei viet, ete imi aduc asupra mea insimi prin rutatea cugetului ‘met, la cate ma ispiteste firea invidioasi a demonilor si adue asupra mea cu fapta gi cu cuvantul frafii mei cei neputincios ‘Vai mie! pentru c& si médularele mele mi istovesc gi pentru cle sufi iarisi: sunt dus de picioare eu care sunt sortit si fiu cap; merg cu picioarele goale si ma intep in spini gi suftir ‘mult neputind suporta durerea; unul din picioarele mele mer- ge inainte gi celialt se intoarce inapoi, ma trag incoace 5 colo si ma térlsc, ma impiedic gi cad; a zicea jos e riu iar a ‘merge asa e mai riu decat a zicea si intrece toate nenoroc! rile. Di-mi, Doamne, strapungere [a inimii] si plans si i ‘yredniceste-mé ca in Intunericul acestei viet, in tumea aceas- ta, locul intristirii, si-Ti fiu rob si s8 Te slujese bine, i si pllzese poruncile Tale. Iti multumese c& mi-ai dat si tries, ‘si Te cunose si si ma inchin Tie, Dumnezeul meu; c&ci aceasta ¢ viata: a Te cunoaste pe Tine singurul Dumnezeu [of in 17, 3}, Ziditorul si Pacdtorul tuturor, neniscut, necrea, fara de inceput, singur, pe Fiul Tau Cel Naseut de Tine si pe Preasfintul Duh Cel Purees de Tine, Unimea Treimica atot ludatd, a careiinchinare gi adorare evlavioasi e mai presus de 59rice alta lava, fie ea pimanteascd sau cereasea (ef. Flp 2, 10} (Cici care alta slava sau lumina nemuririé sau bucuria sav fuminarea vieti imateriale a ingerilor, arhanghelilor, domni- ior, heruvimilor, serafimilor si tuturor celorlalte ostiri ce- ‘esti, decit Lumina cea Una a Sfintei Treimi imparia in chip neimpartit in Trei, care e Una in Trei inipairi, cunoscuta in ‘chip necunoscut, pe ct vrea ea; clci nu e cu puting’ ca o creaturi s& cunoasea pe Creatorul intreg asa cum El Insugi Se ‘cunoaste pe Sine prin fire; ci tofiingeri si toatl firea creat vd si inteleg cu mintea prin har, nu cuprinzdnd, ci igelegand ‘cu mintea pe cat va voi Lumina si se fac cunoseuta sau aritaté orbilor sau chiar celor ce vad, efei ochiul fra lumina ‘nu vede, ci insusi faptul de-a veda il primeste de Ia lumin’, pentru cd de a a fost s creat. Netrupesti sau trupest, pe toate vei aflac& Dumnezeu le-a ficut. De ai auzi vorbindu-fise de cele din ceruri, de cele de pe pimént si de cele din adéncuri, toate acestea au o singura viata si slav8, o singura dorints gio singura impaiti, bogitie, bucurie, cununa, biruintl, pace si ‘bund-cuviintt: cunoasterea Obarsiei gi a Cauzei de unde aur fost aduse [la existent} si s-au flcut toate. Aceasta e consti= ‘wirea celor de sus ga celor de jos, dceasta e rinduialatuturor celor injelese cu mintea, aceasta e slujea tuturor celor vizu- te, pe aceasta au avut-o drept stabilitatesigurdingerii primind ‘mai multi cunoastere gi frick atunci eénd Iau vizut cand pe Satan [Le 10, 18] si pe cei tirati im jos impreuna cu el de Pirerea de sine. Caci numai pe aceasta au uitat-o cdi au e&zut facéndu-se robi mandriei si, iarasi, tot pe aceasta au avut-o drept cunoastere citi s-au ficut usori prin frick si iubire ali- pindu-se de Stipainul lor; de aceea recunoasterea stipniei Lui ficea si sporirea iubirii lor, pentru c& vedeau ined mai mult si ‘mai limpede fulgerarea seanteietoare a Treimii, i aceasta, la rindul ei, alunga departe orice alt gind si-i ficea neschimba- bili pe cei care Ia inceput au primit o fire schimbatoare iar ‘acum réimén in inifimea cerurilor. 6 a | 3 ‘Cee monahul si care e lucrarea lui {ndltime a contemplirii[theorias] a fost iniltat Monah ¢ tot cel neamestecat cu lumea si care vorbeste ne- {ncetat numai cu Dumnezeu; privind este prvit, iubind este iubit si se face lumi strilucind in chip negra; find slavit i se pare cf e tot mai sarac si ajuns familiar [ou Dumnezeu) ¢ ca un strain. minune cu totul stind si cu neputingk de ex- primat! Din pricina bogitiei infinite sunt sirac si mi se pare ‘a neam nimic, desi am mul; si atunci zic ,{nsetez" din pri- ina multimii apelor, si Cine-mi va da” ceea ce am eu bogi- fic, si Unde voi gisi” ceea ce e induntrul meu? Dar cum voi line eeea ce e in acelas timp induntrul meu 5i in afara lumii, ici nu se vede deloc? Cine are urechi de auzit s& audi [Mr 11, 15}, infelegind cu adevarat cuvintele unuia lipsit de inva satura 614 invatatura cAtre nigte monahi care s-au lepi- dat de curind de lume si de cele din lume; gi despre ce fel de eredingd trebuie si aiba cine- vain parintele siu ‘Lasi lumea toati si pe cei din lume gi ia asupri-ji numai fericitul plins (ef. Mi 5, 4]! Jeleste numa cele rau Facute de ne, fiindca acestea teau lipsit de Facitorul a toate, Hristos, 4 de sfinti! De nimic alteeva si nu te ingrijesti afaré de aceasta, chiar si trupul tau sB- ai strin; priveste in jos ea un oséndit, umbis pe drumul mort, suspind pururea din adncul imii iar fafa ta spal-o numai cu larimi! Dar picioarele tale care aleargi spre rele si nu voiest si le spelinicidecum eu apa, iar mainile tale pe care de mute ori le-aiintins spre pa cat fine-le stranse, nu le Tntinde cu nerusinare spre Dumnc eu! Tine-t in fru, pe ct fi sti in putin, limba-ti pripité — finde alunecd usor spre pacat —, cici chiar gi numai prin ea ‘multi dintre cei mari au alunecat de la calea cea dreapta i au pierdut Imparitiacerurilor; dar inainte de aceasta tnchide-ti auzul [Pr 21, 13], ca 88 n-auzi nimie din cele rusinoase $i de- Sarte, si atunei poate vei stipini si peste ea. Asculté numai Povetele pirintclui tiu, raspunde-i smerit si spune-i ea lui Dumnezeu gindurile tale, pan i atacul lor, nu-i ascunde ni ‘mie si fra socotinfa lui sa nu faci ceva: nici s& dormi, nici <8, ‘mandnci, nici si bei! $i cdnd vei fi plzit ani de zile aceasta, ‘si nu-fi inchipui cd ai realizat un lucru mare, edci ai seminat in sudoare si osteneala, dar n-ai cules inci roada ostenclilor tale fof. Ps 127, 2}. Sd nu te amagesti sau sd ti se par eX ai Bisitinainte de a-ti fi agonist ochii sufletului si ati fi curatt, ea | | + wrecileinimii spalate de murdiie prin larimile tale, inainte de a incepe si vedi gi sh auzi duhovniveste gi si fi se schimbe toate simile. Caci vei vedea multe luerari cu neputingt de exprimat si vei auzi cu totul pe neasteptateIuerur pe care nu le vei putea grti cu limba [/ Co 14, 2]. A auzi duhovniceste «,agadar, 0 minune cuttemurStoare iar vedea aga e minunea minunilor! Unul ea acesta nu mai gfndeste vreodath ceva tr pese, calcd pe plimant ca pisind in vazdh, vode toate, pind si adancuril, si inelege fapurile toate, cunoaste pe Dumne- ou, imine ialemnit de fied, Ise inchind g-L slveste ca pe tun Factor. Mare lucru este al recunoast stipni, chiar da- cA tof ered c stu aceasta; dar cei mai mul se ingeal, sn te indoestit Aceastao stu eet lumina, tot cela isi — 0, ccumpliténestinga! — sunt mai intunecati desat demonii, Ci o, Doamne $i Creatorule a toate, Care mai fieut animal mur ritor din pdmnt si m-ai cinsit ou un har nemurtor, Care rial dat sh taiese, 8 priese gist mA mige ef. FA 17, 28), fi 58 Te slavese pe Tine, Stipinul a toate, Insuti Stapane, da-mi mie, ticalosului,s8 cad la Tine gi s8 cer ee e de folos! Cici nu stu eum am fost adus pe lume si e sunt cele de aici despre care lumea crede c& sunt. Nu pot spune c@ © vederea mea, Dumnezeul mea, ce sunt cele v8zute, cum tot! oameni no-am flcut degert (Rm 1, 21; Ps 61, 9) 51 nu mai avem o dreaptd judccath asupracelor ce sunt. Tesi am venit si maine ‘oi pleca de aici negesit si mi se pare c@ sunt nemuritor aici Ca pe Tine Te am Dumnezeu o mirturisese tuturor, dar in fiecare zi Te tighduiese cu faptelo mele; sunt invitate& esti Feito a toate, dar mi slese si le am pe toate fi Tine. Tu «sti impirat peste cele de sus si peste cele de js si numai et nu tremur Ti stauimpotriva. Di-mi mie, smanului, di-ni nie, atotenorocituli, si lepld toata rutatessufletuli meu, pe care infumurarea si ingmfareadesarta il zdrobese sl sf ! Dicmi smerenie, d-mi mina de ajutor si curats sufltului meu, si demi laerimi de poctin(, lacrimi de dor, acrimi de méntuir, lacrimi care cura iatunecimea ring mele gi mi fe strlucitor de sus pe mine, cae vreau si Te vad pe Tine, Lumina lumii [¢n 8, 12), Lumina ochilor mei [Tob 10, 5}, pe mine nenorocitul, care am o inima plinl de 6relele viet, finda multi sunt din necaz si invidie actori pic sei exilului meu sau, mai bine zis, bineficdtorii mei, stipanii mei, adevaratii mei prieteni; cirora, Hristoase al meu, di-le {in loc de rele cele bune (Rm 12, 17] bunurile cele vesnice, bogate si dumnezeiesti, pe care le-ai gatt fef. / Co 2, 9] in verii vecilorcelor ce Te dorese gi iubese cu infldcarare, 64 5 Alfabetul’ acestuia fal lui Simeon} in versuri duble indemndnd si caldiuzind si alerge spre desivaryirea viet pe cel ce sa retras de cu- rind din lume Faciindu-tiinceput pe Hristos gio credinfa aprinsi Tetrage-te asa din lume ‘Umbti fugind de rude si prieteni cfc acest lucru e de folos incepitorilor Gol de materii aproprie-te de Cel imaterial cc nimie mai bun nu vei gasi drept aliat fn lupta lepiidiind de la tine toa lsitatea ici te-ai refugiat la un Stipa puternic sidobandind mai degraba o nidejde nesovaielnica ‘ci se ingrijeste pana ide micile vribii [Mr 10, 29] ia asupra ta jug ugor pe Domnul [Mr 11, 30] ‘clei mult e rasplata celorviitoare Darul care mantuie pe toti muritorié cei am fost cumparati cu singe dumnezeiese [Ap 5, 9] aratindu-ne dumnezei prin puterea Celui ce ne cheami aceasta e Intruparea Stipénului a si cunosti cu fapta deznodamintele lerurilor Jucru mai minunat decat toate cele vizut, Cistig bun si fie taierea voilor ‘ci te arati mucenic in constiings [2 Co 1, 12) > cl lec nal fos waar pin neal (foe nit ‘ei cle un vers dp ese vr a -llabe nal, eue nga Sind cle cate nop an eri E sng ia se ici Sine rete sgut Un poe ase prec sina cee ae at et ra cnt ae Posner 3) le Stn gre Tee 65‘i cuvintele si poruncile parintelui tau ‘ici te duc pe eales lipsité de piedici pind la moart, fiinded aceasta e o indtime mare Aci ficdnd aceasta Dumnezeu Se arata pentru tine Sovoteste-tec¥ esti mai josnic decat toy ici aceasta te face cel dintai in imp&ratie [Mt 20, 27] sium strdin mai strac si mai umil deed alii cci mari sunt acestea, de le vei si realiza Fiicu total un imitator al Stipanului (25, 1] cic ce e mai bun decit aceasta? ‘Toate le realizeaza plinsul de fiecare zi ‘cici mai dulce e acesta dect méncarea si bautura te invata cunoasterea eelor ce curg gi care stau ‘cci mai indi te departeazi de lumea intreaga ‘exerseaza ticerea care pizeste toate acestea cei taie tot felul de ridcini nefolositoare Ai totdeauna amintires mort, cei ea da smerenia ‘ci curdtindu-ti si scdnteindu-t inima prin ele ‘©, minune edutata de toi! te vei invtednici si vezi frumos Lumina dumnezeiases i eo sigeata imateriala azvarlits din Cet Imaterial Hiristos ins este Iubirea desavargit pe care aviid-o cineva este dumnezeu prin institute these) care lumineaza sufletele care-L cauta pe El (Ps 68, 33] ‘ci numai acestea vor fi vii, nimeni si nu se ingele! ©, lubire indumnezeitoare, care esti Dumnezew timire e aceasta si ueru cu anevoie de afl 66 6 Catrene ale aceluiasi care arati dragost [erota| de Dummezeu a acestuia inck de ‘Cum esti si foe fagnitor, ‘cum esti si ap& ricoritoare? Cum si ar2i si induleesti, cum faci sa dispari strickciunea? ‘Cum ii faci pe oameni dumnezei, ‘cum intunericu faci lumina? ‘Cum scot din iad, cum i faci pe muritori nestricdciosi? (Cum tragi intunericul spre lumind, ‘cum ti in puma noaptes? (Cum invalu inima in funsind, ‘cum ma prefaciintreg? (Cum te unesti eu oamenii, ‘cum i faci fi ai lui Dumnezeu? (Cum ii arzi cu dorul Tau, ‘cum Ti nest far8 sabie? Cum induri, cum suport, ‘cum nu risplitesti de indata? ‘Cum fiind in afara a toate vvezi cele ficute de toate? ‘Cum fiind departe de noi vezi faptelefiecdruia? Da rabdare robilor Tai cca necazul s8 nui acopere! or7 Rugiminte eitre Dumnezeu; si cum unindu-se ‘cu Dumnezeu si vizind slava lui Dumnezeu Iucrdtoare in li Cum m8 inchin Tie injuntrul meu si eum Te vad departe? Cum Te infeleg in mine si Te vad in cer? Tu singur sti, Care faci acestea si stilucesti in chip imaterial ca un soare in ini= ‘ma mea materiald. Tu, Care mi-ai fulgerat lumina slavei Tale, Dumnezeul meu, prin apostolul, ueenicul si robul Tau, prea- sfantul Simeon (Evlaviosul], Tu Insuti strluceste-mi si acum si invat-ma sA cnt in Duhul aceluia imne noi $i vechi, dum- nezeiesti i ascunse, ca minunatA si fie ficuta gi de mine eu noasterea Ta, Dumnezeul meu [Ps 138, 6), $i multa Ta infe- lepciune si se arate inc8 si mai mult, iar tofi si Te laude, Hiistoase al meu, auzind e4 graiese in limbi noi prin harul Tau [of. Me 16, 18]. Amin, facd-se Doamne dupa voia Tat [Me 26, 42]. Ma chinui, suffr in smerit sufletul meu cand fumina Ta se aratd straucind limpede induntrul Iu la mine dorul este si se numeste chin. Suferinfa de a nu Te putea cu- prinde cu totul sia nu mi situra de Tine dupa cum dorese e jn mine si de aceea suspin. Dar faptul e& Te vad imi e de ‘ajuns si el im va fi i slava si bucurie gi cunund a impacaiei, si mai presus de toate cele plicute i dorite ale lumii; aceasta ‘ma va arita asemenea ingerilor, ba poate mi va face chiar ‘mai mare decat ci, Stipénul meu. Cdei daca pentru ei esti ne- vazut prin flint si neapropiat prin fie, dar esti vzut de mi- ne, negresitatunci te amesteci cu mine si cu fina frit Tale, ici imtre cele ale Tale nu este distant, nu se taie deloc, ci firea Ta e fina Ta si fiinta Ta este firea Ta. impartagindu-ma 68 deci de Trupul Tau, ma impartisese si de firea Ta gi iau parte cou adevirat la fina Ta, jar Ricindu-mé in trup copartas si ‘mostenitor al Dumnezeirii Tale, ma socotese mai mare decdt cei netrupest, devin fv al lui Dumnezeu, eum ai spus Un 1, 12; ‘Mi 5, 9] nu despre ingeri, ci despre noi, numindu-ne dumne- zi si zicdnd aga: ,Am spus: dumnezei sunteti gi fi ai Celui Preainalt oti” [Jn 10, 35 Ps 81, 6]. Slava milei Tale pind in ‘méruntaie si economie Tale, pentru ca Te-ai ficut om, find Dumnezeu prin fire, rimanand in chip neschimbat si necon- topit si una gi alta, iar pe mine, care sunt muritor prin fire, nm-ai facut dumnezeu prin institure [ehese si prin harul Tau, tunind ca un Dumnezeu in chip uimitor (paradoxal} prin Du- hhul Sfant cele dstantate. 0°8 Cui anume i Se arati Dumnezeu si cine ajun- ge la deprinderea binelui prin lucrarea po- Funcilor ‘Cum fiind ascuns, privesti si observi toate, cum nu esti vzut de noi, dar ne vezi pe noi toti? Dar nu pe toi pe cei pe care-i vezi i si cunosti, Dumnezeul meu, ci numai pe cei ce Te iubese ti cunosti iubindw-i ca un prieten [J Co 8, 3; Pr 8, 17] si mai cu seamé acestora Te arit [In 14, 21]; fiind un Soare ‘scuns pentru toati firea muritoare, rlsari pentru cei ce sunt ai Tai, ext vizut de ei siintru Tine rsa cei odinioard intunc- ati, desfrinati, adulteri si destrabalat, picatosi si vamesi [Mr 9, 10}. Pockindu-se, ei se fac fi ai iuminii Tale dumnezeiesti Un 12, 36}, lumina naste negresit lumins, deci si ei se fac lumina, copii ai lui Durmnezeu, procum este seris [Un 1, 12], 4 | | | matt in chip cutremuritor in forma dumnezeiasc’ de Lnstsi Dumnezeirea intreaga, cici este Dumnezeu intreg Care se neste cu noi o tain’ cutremuratoael Si se face int-adevar 0 hunt negli dumnezeiasca: Dumnezeu Se amestec’ cu fiecare din noi si — voi spune iardsi acestea — fievare se uneste de plicere cu Stipdnul. Dect dacd te-ai imbracat in Hrists integ [of Rom 13, 14] in tot trupul tu, atunei vei fi infeles cele ce spun firé sh te rusinezi. Dar dacd nai ficut hicicum aceasta sau ai pus peste sufletul tu imbracat int-o hind veche [Mi 9, 16] doar o mica parte din vesmintul ne- prihanit, care e Hrstos, aesta este pus negesit doar peste un Singur loc, si atunei te rusinezi de toate celelalte midulare Tar avind fire trupol murdar sau find imbrieat murdar eum nu vei rogi? Cind eu vorbese luerurie acetea cutremuratoare despre madulare sfinte si vad o slava mult, imi luminez min- tea si ma bucur gi nu gandese nimie trupese, tu te uti la tru- pul téu murdar s strabai cu mintoafapiele cole nelalocel lor far mintoa tase incoliceste in acestea ca un vierme. De aceea projecteziasupra li Hristos sia mea rugines tag zc: ,Nu te ruisinezi de aceste lucruri necuvincioase gi mai cu seam si cobori pe Hrists in nigte midulare necuviincioase?” Eu insi 3 spun laeigi: — Uitd-te a Hristos in pintooul [Maicii Sale, sandestete la cele din acest pantee i la El eAnd a scapat din péintee gi pe unde a trecut Dumnezeut meu iesind din el! $i ‘ei gsi chiar mai multe lururi deat am spus eu, pe care El le-a primit spre slava noastri, ea nimeni s8 nu Se rusineze Jmitdndu-L, nici spundnd sau patimind el insusi cele pe care Je-a patimit El, Om intregs-aficut find Dumnezew intreg eu adevarat, Unul, nefmpirtt: birbat desavarsit negreyit, dar ‘Acelasi si Dumnezeu intr in madularele intregi. Ase s-afi- cut si acum, in vremurile de pe urmé, sfintul Simeon Evlavi- ‘sul, Studitl: acesta nu se rusina de madularele oricdrui om, nici de a-i vedea pe alii go, nei de a fi vazut el insusi gol ci avea pe Hristos intreg si el insusi intreg era Hristo, iar toate midularele lui si madularele oriarui atu, in parte gi pe toate, pe acestea le vedea ca pe Hristos si de aceea rimanea rnemigcat, nevitimat si nepitimitor, ca unul care era el insusi fntreg Hristos si vedea ca pe Hristos pe toti cei botezai si 95{imbricafi in Hristo introg. Tu ins, daca esti gol si trupul tau se alinge de alt trup si ai innebunit dup& femei ca un mijgar sau ea un armisar [Jr 5, 8], de ce cutezi si defaimi pe sfantul si s4 hulesti pe Hristos Care S-a unit cu noi si a dat robilor Sai sfinti nepatimirea Sa? Caci se face Mire — asculfi? — in fiecare zi si sufletele tuturor devin mirese cu care Se uneste Creatorul, iar ele se unese eu El, si are loc nunta, Hristos amestecindu-Se cu acestea in chip duhovnicese gi cuvenit lui Dumnezeu. Nu le stricd nicicum, — departe de asta! —, ci chiar dact le-ar lua stricate si sar uni cu ele, de indat le face nestricate si toate cele ce mai inainte erau intinate de stied- ciune, ele [sufletele] le vid fiind sfinte, nestricate gi in intr ime vindevate. Ele slavese pe Cel Milos pind in maruntaicle Sale, dorese pe Cel Frumos gi se lipesc introgi de iubirea Lui {ntreaga sau, mai bine zis, primind, precum spuneam, siman- ‘1 dumnezeiasea, Il dobandese ludnd chip [forms Ga 4, 19] ‘nduntrul lor pe Dumnezeu intreg. Ce deci? Oare acestea ni) ‘sunt un adevér, printilor? N-am vorbit oare corect despre l= crurile dumnezeiesti? N-am spus oare lucruri in conformitate cu Scripturile? Asadar, dacd ai imbricat runes trupului tha sinu fai dezgolit mintea, nici nu tivai dezbricat sufletul, ne= pputind vedea lumina fiind invaluit de intuneric, ce ti-as putea face? Cum si-tiarit cele cutremuritoare? Cum si te dic — ‘vai — in casa lui David? Caci ea este neapropiath [inacce- sibil8] pentru cei trindavi ca mine, ¢ cu totul nevizut8 pentru cei orbi asemenea mic, ¢ cu totul departe de cei necredinciosi si ztbavnici, departe de toti cei rai, de tofi cei ce iubese Iu ‘mea, iar de cei pln de slava desartd e incomparabil mai de- Parte, mai mult chiar decatinéltimes cerului si deeit adéneul bisului. $i cine sau cum se va urca cineva cu totul Ia cer sau va cobori sub pimdnt si cerceteze adéncurile [Rm 10, 6, 7]? Sicum va putea gisi un margirtar mai mic deeét un grunte de mustar [Mr 13, 31, 45] pe care-1 cautk? Dar, 0, copii, ‘adunati-vat Dar, 0, femei, haideti! Dar, o, pitingilor, veniti fnainte de a veni sférsitul si jeliti si plangeti impreund cu ‘mine tot [ef Zil 2, 16; 1, 5], pentru c& primind pe Dumne- ‘eu in Botez pe cénd eram mici sav, mai bine zis, facéndu-ne fii ai lui Dumnezeu pe cand eram prunci, péicituind am fost 96 aumaidecat azvarii afard din casa lui David si am pit aceas- ta fird 3B simtim ceva si si alergim prin pocdinfs! Caci pe acolo intr tofi cei azvarlii afara, iar altfel nu e cu putingh a intra induntru — si nu v8 amagifil —, nici a vedea cele si- vargite in ea gi care se sivrgese gi acum si in veci nesfarsiti in Hristosul si Dumnezeul meu, Caruia I se cuvine toata sla- va, cinstea $1 Inchiniciunea acum si in veei! Amin,16 ‘Ca numai Divinul e prin fire obiect al dorului si dorinei, $i cel ce se impirtiyeste de El s-a ficut partas al tuturor celor bune Ce este lucrul ascuns de toath fiinta creat? Ce e lumina ndita cu mintea care mu e vizuti de nimeni? $i care e bo- _Bifia cea multi pe care nimeni din lume n-a putut-o gsi sau fine cu totul? Caci este insesizabila pentru toti, de neincd- put pentru lume, dar este si foarte dort i poftta mai presus ‘decattoata lumea, intrucit Dumnezeu Care a alcatuit cele va- ze € mai presus de ele, si de aceea sunt rinit de iubitea Lui [Cant 2,5], iar intrueat nu mi Se arat, gandul mi se topeste, ‘mintea gi inima mea ard in fldisi si suspin. MB plimb gi ard ‘lutind ici si colo si nicaieri nu-L aflu pe Cel pe care-L. in drageste sufletul meu; mi uit adeseori de jur-imprejur si vid pe Cel dorit de mine si El, ca Unul nevazut, nu mi Se arata eloe {Ciint 2, 5-6]. Dar cand incep s4 ma tangui deznada- dduind, atunei El, Care vede toate, mi Se arati gi Se uit la ‘mine. $i sunt lovit de wimire minunsindu-ma de chipul frumos al frumusetii Lui si cum, deschizand cerurile, Creatorul S-a plecat [Fa 7, 56; Js 64, 1] si mi-a aritat slava Lui negrith si stedind. Si cine oare va ajunge mai aproape de El sau cum va {i purtat spre o indljime nemisurati? Gandind eu acestea, El insusi Se gasesteintru mine, fulgerind inauntrul inimii mele ticaloase, invaluindu-mé de jur-imprejur cu stralucirea Lui rnemuritoare, ficdnd si sednteieze toate midularele mele razele Sale. impletindu-Se intreg cu mine, ma sirutd integ, Se da intreg mie, nevrednicului, si ma satur de iubires si fru musefea Lui, ma umplu de placerea si induleirea dumnezeins- 98 ‘cma impirtigese de lumina, ma impatigese gi de slava, iar fafa mea striluceste ea si a Ceiui dorit de mine (ef. M17, 2)" si toate madularele mele devin purtitoare de lamina. Ajung atunei mai frumos decdt cei framosi, mai bogat decit cei bo- gai, mai putemic decat cei puternci, mai mare decét impa- ratii, mult mai cinstit decit toate cele vizute, nu numai decit pAmantul si cele de pe pimant, dar si decit cerul si toate din cer, avand-L pe Creatorul a toate, Caruia I se euvine slava, cinstea acum $i in veei, Amin, stn ts 6 igen vende co oss Noe hl sen [Cir scope denn lamin ca se soe Vs fe. 30) 917 CA frica naste iubirea, iar iubirea dezridici neazi frica din suflet si rimane ea singur& in cesta ca una ce este Duh Dumnezeiese i Sfant Cum voi cénta imne, eum voi stivi, cum voi luda dupa ‘rednicie pe Dumnezcul meu Cet etree eu vederea maltle tele picate? Cum ma voi uta spre inal, cum voi deschide chi eum Voi deschie gure, Mintitorul, cum imi voi mig ca buzele? Cum imi voi intinde miinile spre iillimea cer Iu, ce cuvinte voi ros, ce vorbe voi aduce? Cum voi iniz~ nish gress, cum voi cee fertareaeierlor mele nemisi- ‘ate, a greselilor mele cele multe'”? cai cu adevarat am ficut fapte mai presus de orice iertar! Tw si ce spun, Manito rule, Toa frea am intrecutflcdnd Iucruri impotiva fii, m-am aritat mai ru decattosteanimalele necuvénttoare, deci toate dobitoacle din aps side pe pimint, mam facut cu adevirat mai ri dect repilee gi fireesllbaticecdleand poruncile Tale mai presus det fies necuvéntitoarelor [ef Jac 3,7), ltininds-mi dei trupul si murdrindy-mi suf, cum ma voi arta Tie, cum ma voi uta la Tine, cum voi eu tera s8 sia inaines fee Tale, eu tcilosul? Cum nu vo fui de slava Ta i de lumina felgeritoae a Sfantulul Tau Dut? Cum nu voi merge in intuneric in voi fi despite de mule ‘Scola Duna a it nop sp pa, pec se vale Dub Mes eamen tin etc st Cpr 65) cep, ez fd de brats partie a Doll fi ae ‘giles aces Tes Cn oa adie el {seen mc ru ito a Spoveda) a aes pd isn ‘mec ta pune Dunner ht Mo, aie mane we § [ee cs cin ce Danone ees aa 100 fimea sfintlor eu singur, care am facut faptele intuneri [2m 13, 12}? Cum voi indura glass! Taw care ma va timite tunerie pe mine, cel care din faptele mele imi port inet de ici osinda? Tremurind inreg, ctremurdndu-ma intr, cu- prinsintreg de frc8 i uimire, srg Tie: ,Stiu, Mantuitorule, ‘cH nimeni altul nu Ti gresit ca mine, na facut fapele pe sare lear facut eu, tcSlosl, prin care mam facut vinovat de pierzania alta, Dar stu iarisisi sunt convins side aceas- ta, Dumnezeul meu, nici marimea areselilr, nei mulfimea plcatelor, nici rusinea faptelor nu va intrece vreodathiubirea ‘a de oameni si mila Ta cea mare gi, mai bine zis, mai mult decit mare, mai presus de ratiane si mai presus de minte, pe care 0 reveri cu bogitie cite cei ce greese si apoiferbinte se poctiese, sii eureti si huminezi, it fact pletasi ai lominit Tale si copartagi ai Dunnezeiei Tale (ef. 2 Ptr 1,4), si vor- best i grtiesti cu ei ea si cu nigte priteni ai Tai adevarati {eff 33, 11] —o, bundtate infiniti, , iubire negeits!” De aceea i cad la Tine si cu elldurstrig Tie: ,Cum l-i primit pe [fiul] cel desfrinat [Ze 15, 11 sq] si pe desfranata (Le 1, 37 sq] care a vent la Tine, asa primeste-ma si pe mine, Méntitorule, care mi poctiese din sles, socotind, Hrs. toase al meu, pidturilelaerimilor mele ca nisteizvoare purse rea tignitoare, spain ele sufletal meu, spa gi trupul meu de murdarile patimilo, spala si inima de tots rutatea! Caci eaeste ridicina si izvorul picatuli:rutatea e simdnfariubl seminator, iar unde este ea, acolo face sé incolteascd, st ‘drisleasc si s8urce in sus foarte multe ramur ae uti ticdlosie’ ff. Mr 13, 24 sq). Smulge, Hrstoase al meu, ridi- cinile ei din adine,curitbrazdelesufltulu i inimi mele gi sideste in le frica Ta, indurate, si fi-o veednica si prinda rein sisi incolfeasca frumos, casi erasca inal, sporind {in inilkime in fiecare ceas prin paza ponuncilor Tale!” Adv ind curgeritignitoare prin sporire lacrimilor [P's 79, 6) si adapati find de ee, frca ereste ined si mai mult si, pe masu- "ce se intrest, rein sus, In chip asemandtor impreund fea erste si smerenia, ar prin smerenie da inapoi toate pa- timile, iar impreunt cu elec respnsé si flanga demonilor gi toate virtue se arti inconjurnd-o ca pe o reging si urmin- 101du-i ca nistestejere, ea nigte prietene si slujitoare ale unei Stapine. Iar atunci cand acestea sunt adunate si unite intreo- lalt, in mijlocut lor friea de Tine infloreste ca un pom sidit la varsarea apelor [Ps 1, 3; I: 19, 10) si imi arata dup& putin timp 0 floare strand. O floare striin, Hristoase al meu! Am pus strind, pentru c& orice fire naste dupa soiul ei si siman- {a tuturor pomitor este in fiecare dupa soiul lui (Fe 1, 11-12], dar friea de Tine arati o floare a unei fii strine si tn rod de asemenea strkin si deosebit de acela, Caci pin firea ei frica e pilina de suspine. iar pe cei ce o au fi face s8 fie mereu mih- ii ca nist rob, ca uni vrednici de multe lovituri (Le 12, 48), a uni care nfdijduiese in fiecare clips tierea morti, care vid secera [4p 14, 16] dar nuci cunose ceastl [Mt 25, 13; 4p 3, 3] si nu au nadejde, nici certitudinea uneiiertri desi varyite, ci tremurt in fafa capatului, ci se cutremurd in fata sfrstului ca unii care poarti cu ei oriunde hotirrea nesigura 8 acelei judecati, Dumnezeul meu, Deci floarea pe care 0 Poarti ea ffriea] e cu neputinta de exprimat Ia infiigare gi ‘ned si mai cu neputinti de exprimat in modul ei [de a fil; ici e vizutéinflorind dar numaidgeit se ascunde, luera care ‘nu este propriu nici unei firi, niet succesiunii (manifestrii) ei, dar aici este vorba de o fire mai presus de fire, care intrece orice fire. Pind la o vreme se arata flare frumoasi mai pre- ‘sus de orice cuvint si ripeste spre vederea ei toaté mintea ‘mea, nelisind-o si-si adue’ aminte de nimic din ce ar sti c& duce fricd, ci ea atunci luereazA in mine uitareatuturor aces- tora gi dispare in scurta vreme. lar pomul, pomul frei, ¢ ia "isi rd floare si ma intistez si suspin si strig cdtre Tine ew ‘cildura, si tune iarigi vad floarea inte raraurile pomului, si avnd ochii numai pentru floare, Hrstoase al meu, nu mai vid atunci pomul, Dar cel mai adeseor floarea eare infloreste gi ‘ma atrage intreg spre ea prin dorul ei, ajunge la un rod al iu- bir dar, iarii,rodul acesta nu suport si fie purtat de pom fii, ci e vazut singur, fri pom, mai ales atunei edd se cos ce deplin. Cac in iubire nu se giseste deloc fried [J Jn 4, 18], dlr, iarasi, fr fricd ea nu rodeste in suflet. Cu adevarat © 0 ‘minune mai presus de cuvant, mai presus de orice gind, ca lun pom si infloreasca si rodeasca cu osteneals, dar rodul si 102 sa dezridicineze pomul inte si s& rman rodul singur. Cum exsth un rod fri pom nu pot s8 spun defel,totusi el rimine, totus iubirea existh fir frica accea care-i di nastere. Devi iubirea este int-adevirtoatd veselie, umple de bucurie si de voiosic pe cel care @ agonisit-o sel aruncd in chip simiit [en aisthesei!” pe acesta in afara lumii, ceea ce fica nu poate si facd nicicum; cic [aceasta,fria] find infuntrl celor vizute si iniuntrl celor simtite, cum poate oare sil arunce pe cel ce 6 are departe de acestea si sil lege intreg in chip simit de cele nevazute? Cu adevirat nu va putea nicicum! Dar floarea si rodul pe care-Inaste frien sunt in afara lumii si stiu si ri ‘eased mint si sufletl impreund cu ea si s& le arunce afar din lume. — Cum, spune-mi, zci, le aruncd iubirea pe aces- tea afard din lume? as vrea si sfiu. — Acestea sunt cu nepu- tint de exprimat, precum spuneam, dar ia aminte gi-fi voi spune {cum anume): Duh dumnezsiese” e iubirea, lamina atoatelucritoare gi lumindtoare, dar ea nu este din lume, nici ceva din lume, nici o creaturd, cBci e necreat, i in afart de toate creaturile, necreati in mijlocul celor ereate. infelege, copile, cele ce iti spun! Cac este ceva separa, iar necreatul nu admite niciednd 38 devind creatura: dar, dict ar vrea i este cu puting si facd chiar gi acest Iueru, C&ci eu confucra- ea Duhului si bundvoirea Tatlui Cuvantul a devenit crea in chip negraitsiindumnezeind cea ce a luat, mica aritt prin oui lueriri si dowd voinfe o dubli minune, vazuti si nevi- zt, sesizabilé si insesizabila: Se arta cao creatur in mijlo- cul tuturor creaturilor dar, nefiind o ereaturd, cum lise prea, disparea, Totusi nu disparea cu totul, ci, find in mijlocul tw turor creaturilor sensible, unit fiind cu ceea ce luase asupra Sa, Cuvantul Se vedea ca 0 ereatur’. Dar luind asupra Sa ‘steatura si aseunzind-o sau ridicnd-o In indlime, in slava Sa * Soe Tasman singe mite wit epi gest 2 Scolie “Acet eet In ipo minut Tao de nam bi ea na are dete lowe, st pct ami Duh noes gt ae ob ein vo St per ep is pepe "Sco Veo cum all pun prin ant ie Cane r= 2eit pal cum spe sees in pro Decasarlor ae eal Spe ‘Sonoma 103‘mai presus de cuvant, Se ascundea de indata [ef Le 24, 31] Tar aveia ziceav sb Stapéaul nu Se mai aréta, dar negresit aceasta era mimai pentru ci, cici Creatorul a toate find de neinciput penteu toate si umplind ea un Dumnezeu toate, cum Scar putea ascunde? II vei muta oare dintr-un loc pe Stipénul L vei face sé ang intraltalsi si se ascunda de ochii Sfilor Apostli Un 12, 367 Inapoi! Ca na cumva din ne in st cazi in blasfemie! Ascula, acd vrei, lurirleiub si loath cum ibirea e mai mare dedt toate [1 Co 13, 1 sq. — Dect care toate?, spui. — Nurl auzi pe Apostoiul st ind: De-as gr in limbile ingerlor ale tuturor oamenior, $1 ag avea toatl credinfa inet s&| mut muni din Toe, de-ag ved toatcunoasterea si asst adéneul tainelor, de mi-ay Spi toaté bogiia si ag ajunge sBrac, gi de mi-as da trupul si fic ars pent Hristos — mai mare e iubirea.” $i ecu ait mai mare cu edt fra ea tate acestea — fein prt, fe toate ine preund — n-ar fi de niei un folos eel ce le ae. Deci cel ere 6 lpsit si de bir gi de tate cele se, spune-mi, unde se va anata ceva face, cum va indrizni si se numease credincios celor ce-l intreaba? De aceea, fiji cu Iuare-aminte la cel triste despre iubire. Sed in chilie nodptea sau ua, si ini rea e in chip nevazut i nestiut impreuna cu mine. Find in fara tuurorereaturlr, ete si mpreuna cu ele toate: foe, © strilucire, se face nor de luminé [Mf 17,5) stn final ajunge soare. Ca foe inealzeste deci sufletul gi aprinde inima mea [Le 24, 32} 510 scoalt spre dorul si ubirea Creatoruli. Jar pris fiind eu indeajuns si sufletu find in flcari, zboard toati de jurimprejural meu cao stlucire purttoare de Iu- mind i, aruncindusi razele scdnteietoae in sufletul meu si luminéndiemi minte, facdnd-o vazatoare, 0 asi in stare de {ndlimile contemplaii. Aceasta era ceca ce spuneam mai inate e& ¢floarea fie. lar eu vazand strlucirea si umplan- ddusma de bucurie negaita, na m-am bucurat et am vizut-o, finde ea, care ma siturat de o bucurie dumnezeiasc8, a depitat sa rapitimpreund eu ea mintea mea si simtirea mea 4 toatl pofta lumeasea (Tit 2, 12] $i atunci mintea mea a erga sia Sutat sk cuprindl eu dor strucirea ce i se ark- tase. Dar ereatura nu gsea, nu putea ajunge cu tol in afara 104 creaturior, ea s& prinda stralucirea necreat® gi cu neputintS de prins. Totusi ea a stribatut de jur-imprejur toate si s-8 stri- ‘uit si vada, a cereetat vizduhvul, a strabatut de jur-imprejur ‘ceruile, adéncurile gi a cercetat, pe ct i se prea, marginile tltime ale lumii, dar in toate acestea n-a gisit nimic, cei toa- te sunt create; si atunci am pléns si m-am tanguit si mfrunta- jele mi s-au aprins $i petreceam ca un nebun iesit din mini Deci [iubirea) a venit cum a vrut ea, clzand intreagh ca un chip de nor luminos (ef. Mr 17, 5], sa vazt sezind peste €a- pul meu gi m-a facut sf strig de uimire. Dar zburind iaris, sna lsat singur si, elutind-o eu cu osteneal, dint-o data s-a pasitiarisiintreaga in chip constient intru mine si s-a vizut jn mijloculinimii mele eu adevérat ca un luminator, ca discul soarelul. Aparind si aritndu-se astfel in chip constient, a in- tors inapoi ostirea demonilor, a alungat lasitatea, a insuflat Dirbitie, a dezgolit mintea mea de simfirea lumii gi m-a jm- brdat in haina simtirii mini, m-a separat de cele vazute™” si tne legat de cele nevizute gi mi-a dat harul de a vedea pe Cel ‘Necreat gi a ma bucura de El, pentru ci am fost separat de cele create, vizute i repede strcacioase si am fost unit cu Cel necreat, nestricdcios, ick de ineeput si nevaizut pentru tofi — cel acest Iueru ¢ iubirea. SB alergim noi, credinciosii, cu ine tordare, si ne grabim noi, trindavii, cu ostencali! Si ne tre- Zim noi, zAbavnici, ca si finem tare iubirea sav, mai bine is, ‘Sine facem pirtasi ai ei si aga sh trecem peste cele de aici ca ‘i ne infitisim ov ea Creatorului si Stipnului ajungind im- preund cu ea in afara celor vizute! Daci nu, ea unii ce sun- fem creaturé, vom fi lisati impreund cu ereaturile vizute in foe, in tartar gin pedepse cutremuratoare, pentru c& am fost ‘eisiti fird ca, adied fird iubiee, lar dack s-ar putea mantui tineva fird ea, Hristoase al meu, cum va fi oare aceasta? ‘Daed suntem lipsiti de bucurie, cum ne vom elibera de intis- tare? Gasiti find in afari cmfrii de nunt& (Mr 25, 10-11], ‘cum ne vorn veselioare? Cizand din Imparatie, adicd din ve- derea Ta, Mantuitorule, ce alt& méntuir, ce alti: mangaiere ce at Joc le vor putea gisi? Intradevar, niedieri nici- See Ve pe de pei 105 Bee isddecum, chiar daca unora fi se pare in chip nebunese, c&ci ne- bun e cel ce spune aceasta, Dar poate cd, rispunzind, cineva va spune acestes: — Cum nu va fi gi un alt loe de mantuire si ‘usurare in afara Impératei sia locului dreptior? — Nebunu- le, as iubire, nauzi ed strimogul tiu Adam, eAlednd 0 sin- suri porunca in rai (Fe 3,23) a fost dezbrcat de slava dum- nezeiase i impreund cu Eva a fost izgonit aumaidecdt din rai primind in loc de plicere — oh! — moartea nenorocita si viata plina de sudori si osteneli — vai mie! —, find rénduiti de El cu dreptate si triasc si st moari? inelege c& aga va fi si atunci cd se va face judecata, pentru c4 oricine va fi pasit ‘eu adevarat dezbracat si gol de slava dumnezeiaseé precum acela, va fi scos numaidecat afar si din rai si din Impaatie si din cimara de munt& cereased [ef. Mf 22, 11]. Chiar dack nu are pct, dace lipsit de vitui el sti gol. far prima dintre toate virtjile, impiriteasa si doamna lor, ¢ intr-adevar it tea, Ea este cap, hain’ si slavi a tuturor. Trupul fr cap snort fra suflare, iar ira haind cum nu va fi gol? Virtuile fird iubire sunt vested si nefolositoare, iar cine n-areiubires « gol de slava dumnezciasc, chiar dacd are toate virtue; sth ol si, nesuportind golciunes, ar vrewst se ascunda [Fe 3, 8}, cc avand rusinea are si osinda si aude de la Judecdtorul & toate .Nu te cunose pe tine” [Mi 25, 12]. Creatorula vent pe ppimant, a luat sufletsitrup, sia dat Duh dumnezeiese, este iubirea. Deci, daca vrei si doreti si primesti Duhul Dum- nezeiese, crede in Dumnezeu in chip desivarsit, tziduies- {e-te pe tne insuti [Ze 9, 23], ia pe umeri erucea gi mori prin intenie cu voia}, copile, ca Site faci paras al vietiivesnice [Le 9, 23] Si nu te amageascd cei ritieti [Jr 23, 32] cu min- ciunile lor cae zie c& ace care mor vor lua viata dup moar- te, ca nu cumva ldsindu-te convins de ei si devi nepasitor si si nu te impartiseste de viatd, Asculté cuvintele ni Dumne- eu, asculti-i pe apostoli,asculti-i pe dascalii Bisercl,as- cult ce striga Hrstos in fiecare clip: ,Rauri din izvorul apei dumnezeiesticelei pururea vii vor eurge din pintecele eelor ce ered iniru Mine® [In 7, 38]. Ce este apa aceasta de care vorbeste, daca nu harul Duhului? lar pe cei curafi cu inima ti fericeste zicind cd acestia vor vedea pe Dumnezeu inci de 106 Tr aici [Mt 5,5]. oti apostoi si dase sti ie e nc de Sei primi pe Dubul gi pe Hritos Inssidact © 38 ne min ‘wim: Ascul las Stipdnull seul cuvimele Cova, a art cameni primes nc de aie Impasiacerror, Ciel zie: Asemanativa aceasta ev un mirgiayde mul pret” [M4 13,45}, Auzind vorbinduese de un smargirtar ce Bane? Veispane ome ch e'o pina sae tnt das viauti cunva? — Departe de mine hula! spui cei fun ‘irgritar]duhovaicese. Dar dack nu poate jiu dach¢ neviut, cum Fa gsi atone negstoral cre Fa gai? Unde Fa gsi, cum ts vat? Invafema! Cum vinznd toate ba camplrat pe acla pe ate nul gisea, po care ml Yee, are mo lst in so? Vel inva neprest cd sacle ea um lar avea numa prin erin si ej" Dar Span tra zis — cum banuiet tu — ch gra vandt aver nino mai pentru ndejden cf va ala nicl numa pentru nbdeea de 2 primi Ce v8 amp? Ce vi rezamai pe nid desare? De ce vet ea pin sonvingeridesrte sv facet vino atit de pierzania lr, et 0 aspra pedeapss pena vot ine siva? Ci El te indeamna si-ti gisesti mai intai margiritarul si, Nizind-lnepretat, sit cumperivinzindui toate ale tae Tu inst sp doar yim nBdsde™ ite ali ane nevrind cout, nevtind #8 elses, nevednd si vin aver is it iimpiitiaceruior, despre care Stipdnul« tote a spus ch act re, e inurl ta [Ze 17,21], Dar poate esti rac 9 ‘ai nie’ au, nei aver ici bogie, auzind e& marge ral el nepret se eumpart prin vénearca tauror aver, vel Spune: -Dar, neavnd aver, cum voi pea aeons acest dr nezeiess 5 umos margrtar?™ Despre acetate fog callicupicepere: Dacha aves lumen ineaga cae inh Ine si risipiaduse leat impart orfnior, vaduvelor sac lr pis 1119} eve ce sc te ns dak ve sind! tau tine ef ceea cea date un pel corespncitorv Gand: Dati margivitarl, cei am at toate ale mele”, de indi vei aust pe Spinal spn aceasta Ce vor best de «toate ale tale»? Cici gla ist in pamecle mae tale si go vei intra negrest in mormdnt (ly 1 21], Dar care spui ed sunt «cele ae falen? Nu sim he ttl neu 107Si nici mu vei a mrgitaru, ni na vei primi fmpartia DDardaci- ei ssp in integime toate aver tale sa ve fi foarte sir i vei ven zcfnd aga: ,Veri, Méntitorle, acum o ini si wn suifletzdrobit (Ps 50,19), cumplit pedepsi ars amamic! Vezima, Spine, gol, vezioma lps, strin de ‘oath virutea si foarte sac gi neavind ce s8 dau casi Te camplr pe Tine, Cuvints! Milvigte-m, Dummezedl meu, Sie gurl Care induri pe cei ri! Cite Incr vrednie voi gsi lame, Durnezeul meu, ca siti dau drept pret pent Tine Care a fut toate? Cicice fea dat desfinat? Ce te adus tatharl? $i ce bogie fea ads ful eel desfna, Hristoase al meu?” Spune acestea gi vei az .Da, mica adus dari da, mi-au adus © bositie; dnd coea Se aven, a primit mar rita mi bun deci lumea inreap Acesteaadu-micle tu, daca vei, gi vei prim negresit git. Cu acesten vino Ia Mine, gi indaté ii vot arta mirgirtaul pe eare hau pimit acia 91 te vei bucura. Chiar decd if vei da sufletl, cede Socotest cf cr pe care pus jos nue de nie ved ici, dat vei vei cum a vent a Mine destrnata [Le 7,36), am negresit puerea, am negesit mirgirtarele pe care, dach le va primi lomes gi impreunt cu lumea aceasta alte ze de mi de lum, ict un singur margiitarn-arlipsi din comorle Mele voi da ite un dar cum isa dat aceleia”Acesten {ite spune Dumnezou ite va invita cum a vent a El tha- ral st cum a venitdesfinata, cei ce sunt entati acum in in- treaga fume, cum intorendu-se ful cel destabdlat degraba a fost primit. Prin eredinit sex manta ilar (Ze 23,39] care 4 facut mule rele, i pe bund dreptate, pent ch atinei ind tofi M-au tiguit, fot sau smintt cin am fost spnzurat pe lemn, acela a maisursit of sit Dumnezce si impart si 8 stig din inima cf sunt nemutitor De aceea a primit inne tea tuturor Impact. Si care cudnt va infitig dor dst natei, dorl pe care purta aceea in inima cand s-a apropiat de Mine ca de un Dumnezeu si Stipan al celor viizute si ne- vizute, si mi la adus cu bogatic ca nimeni pana atunci, dar pe care vazinduel kam si primi? Si nv tam hat dora, e dln’ margiritarl am lsat i dorul, ba chiar iam apins ina si mai mult i kam flout soe rice ea un rug mare gi 108 r am slobozit-o mai de cinte deat fecioarle; cci se dint-o dat ca un zi toat Legea, sau ureind toate virile fa pe oscar «auns a sfiryitol Legit are este iubites (Rm 10,4: 13,10] si sa dus pizind-o nevatamata pang fa moarte Inv destrbilatl (cf. Le 15, 11s] ftorednduse in chip ase- tninifor sa poctt din inima cu adevrat si, mca & ea ful Meu, nv 2 apropiat de Mine ca un fv al Meu, ci Mica cert Sis fac ea pe unl din argait Mei, Nu vorbea numa din gu, Si din inna, gi cele pe ear le spunen prin cuvint le-a ar {at rin fpte. Serena lui Mea tras spe mil pnd in marun- tniele Mele si de indat arn imbogati si slvit in scar timp, Sei am vit ci a venit la Mine din tot soft, e& nu 3a Infos delocinapoi cugetul cum fac mull, Deeioricine vine la Mine aa i cade a Min eu adevirat — saudi tot fip- tural —, i oi primi de insta Dar orice vrea si primease fu vielejug harol me, orice vine ln Mine cu ftrnice™ find infuntrul Iu rutate sav inctezindu-se in Faptle lui, or find cuprins de inalare sa ivi, nu va aveanieidecum parte impreund cu Mine, Hristos." Acesta file strigh Dum- hezouinfecae clip ii prin noi le stig tutror. Tar, daca ‘rei. din alfele ii voi arta limped c& inca de aici se eu- Vine si i intreag Imperitia cerurior, dad vei inte in ea $i dupa srt [moarte). Ascul-L pe Dumnezeu grind inns pilde (ef Ze 13, 1839.) ,Cu ce se va asemina Im- pita corrlo? E asemenea, a mints, en raunte de mus thr, pe care ludndu- um om a runcat in gridina 5, gi ela fdr ia ficut pom mare ev adevdeat.”Spne-mi des, el ce asc: Ce este griumtele acest? Ce socotst & este ‘cesta? Spune ey indrizneala! far dacd na i voi spune eu ‘oi al adevirl. Negresit El tn spus & griuntele de maytr ¢ Impiritiaceruilor. Griunicleacesta eharul Dumnezeies- tului Duh, iar gridinae inima fecdri om in care col cia Daiut Il sruncd si ascunde in adncul miruntaelor sale, ca iments nic vad, si paste cu toataIuareaaminte ca SS ereasey ie fas pom sis urce spre cer. Dee! dacd spa “Nu alc, cabin dupa sft [moarte} vor lus Impartia tt ™ Seo esi rune wine fume eae enorecien See 1096 ceo indriese ferbinte”,ristorni cuvitele Mintitorlui si Dumnezeului nostro, Casi daci nu primesti grduntele de usar, de care vorbea, si mu- arunei in grind, mdi cu to- tul fark simanga. Dar si dacd primestistmanga, dar 0 inabusi in spin sau o dai la pasar, si ele vor rip grtuntele, sau dack vei lisa din nepisare geidina ta neudat, si simanja nu se va sii, nu va prinde gi nu va aduce road8 [Le 8, 5g. eare-i va fi folosul din siménja? Spune-mil Sau cand altcindva, daci mu acum, vei primi simanga? Dupa moarte, imi spune, dar gresesti pe eit se pare. Caci in ce gridind il vei ascunde tune, te inteb? $i cu ce lucrri il vei ingrj ca si se pind? ‘Cu adevirat, frat, est intreg plin de ritdeire amagitit Fiind- ‘8 timpulacestae al faptelor [2 Tim 4,8] ir eel ce va ven ¢ al cununilor. Aici si primesti arvuna [2f 1, 13-14], a zis Stipinul,aii'si primesti pecctea [4p 7, 259, 4]. De aici aprinde-ti candela sufletului tu (ef. Mf 25,1 sq). inainte de 4 se face intunerie, inainte de a se inchide usile tui Dac sti infelept, de aici Ma fac ie si margavitar gi MA las ccumpirat, aici sunt pentru tine si griu, si ea un griunte de ‘muslar; aici Ma fac pentru tine si drgidie [Ze 13, 21] si dos- ese tot frimntiura ta; aii sunt ea 6 api [Un 7, 37] penta tine dar MA fac gi foe dulce; aici Ma fac pentu tne, dact vrei, 51 haind (M9, 16} si toa heana si bautura [Jn 6, 55] ta.” Acesta le gpune Stépénul. Jar dae incl din cele de aici Ma vei recunoaste asa, si acolo Mi vei aveaficut in chip ne- anit pentru tne toate. Dar daca plevinestind lurdrile harw- lui Meu, Ma vei afta acolo numai judeeatorlipsit de compa timire.” 0, Heistoase gi Dumnnezeul meu, si nu mi osindest tun, nic sé ma supui verdictalui Tau pe mine care Tam rest mult, ei primeste-ma pe mine ca pe unul din ulti Tai argaitoomiti (Zc 15, 9} st favredniceste-md incl de aici st slujese Tie, Mantitorul meu, i i primese Duo! Dumneze- ies, arvuna impasitci [2 Co 1,22), iar acolo si ma desfater de camara Ta de nuntd, de slava Ta, vizindu-Te pe Tine, Dumnezeul meu, in veci vector. Amin ho 18 invititurd impreund cu teologhisire despre Jueririle iubirii, adiei despre insisi lumina Duhutui Sfant Cine va putea povesti despre Tine, Stipine? Cei ce nu Te ‘cunose gregese, cici nu stiu absolut nimic iar cei ce eunoseut rnumai prin credingé Dumnezeirea Ta sunt cuprinsi de multi teama, ies din ei insisi cu cutremur gi n-au ce si spunf; c&ci esti mai presus de mint, si toate lucrurle Tale, slava si cu nnoasterea Ta, sunt toate de neineles si de necuprins. Ca exist ccunoastem si vedem lumina Ta, dar cine si cum esti mu stim cu tof. Totusi, avem nadejdea, tinem credinja si iubirea [7 Co 13, 13] pe care ne-ai daruit-o, ininits, negrit, de nimic ccuprinsa, stim cde lumind, lumina neapropiatd{/ Tim 6, 16), lumina care luereaza toate. Aceasta se numeste si mina Ta [Ps 108, 27), se numeste si ochi (Sir 23, 27] $i gura Ta [Js 1, 20) preasfants, si putere gi slava sie cunoscutd ca o fata frumoasi mai presus de toate. E soare neapus pentru cei mai ‘nati intr cele dumnezeiest,e stea pururea strSluctoare pen- tru ei ce nu pot cuprinde mai mult, Se opune insti, aceasta alungi invidia si face s& dispara cu totul gelozia sa tanicd. La inceput topeste si subtiaza curatind, alunga gindu- rile gi restringe migearile. Ascunziindu-se povatuieste smere- nia si nu Ingiduie nicidecum revirsarea, nici hoinareala. Ata tndu-se separa de lume si produce uitarea tuturor mabnirior ® Scie _Despe nesiprndr ol Dunia mein 9 Dub i stat se neste cele in Dennen es tpt na Sie As tet nt de eon iv edad ipgiee Dota” ne utViel. Hrinesteosle multe gi vindecs sstea, si dire purere éelor ce se ostenese bine. Stings irasebilates gi fletherea inimit si nw ingaduie ffurerea sau tulburarea. Gnd fuge © lumii de et rit de ea ge eautta cu ibite mult, din iar cn se intoaee i se ara i sriuceyte en iubire de onmeni, i face pe cei ce 0 urmarest sf se incline sisi se iraghinapo si 8 rexpingh eu fit hurl cel mult eta, ca unit ce mu sunt vednict de binele cel mai presus de ttt ereaja.O, dar cu nepating& de exprimat al har Ct ce mu IucreazA si ce nu ese ea? E farmec 31 bucurie,blandte i ace, mila nenumarat,adane al mili pin in mirunai, ve 2ut8 neve, cuprinst necuprins,neains, neppait insta {nd in mintea mea, Avind-o no vad, dar cndpleacdo vd, ‘mf avant deprab i o prind si aboar’ ew tol, Sunt ned merit ard inva sf car gs o aut eu plas $i eu sme. ‘ene malt, precum 5s mu mi se pard cd aelea ce sunt mai resus de fire imi sunt in putin finde tia mea si rivna ‘meneas, ei de mila pind in mirunaie a lui Dumnezeu s de mila Lui infin. Serta putin vreme gi se contrage, dar angi una, doar una dine patimile nimi clei omul nu poate sisi biruiepatimle daca no vine in autor en si de alfl ni nu le alungs pe toate dino dat, Caci mul suf. tese nu poate primi dint-o daté Duhul intreg si si deving nepitimtor, ci atunc end faptuigt toate cele aflate In pute- rea sa: dezgolire, neimpitimirea,separarea de ai si, erea ‘oii tigidire lumi, abdarea iaptlor,rugiciunea si pin sul simplitates 5 smerenia, pect are puter, aba ature ps tnd, cao huctesubgire 9 fart mic Invilnd-o dint da {8 n cer, reste minca in extaz psind-o reped, ca sé nu ‘moat ste inet din pricinn mari repeiciun eel ceo vede uo inelege, ni msi aduce aminte de fumusefe et, pen- ira ca nu cumva sé mindnce, prune find, hrana barbator dlesivarii [EW 5, 13] si crape, si se fc iu gs vo- rite Incepind de ate! deci ea ne eiliuzest, ne di puter ne invathadtinduese i fugind, cand avem nevoie de ea: dar 1 se arated yrem noi — edi acest cr © prope clor ddesivariti—, ci end suntem nedumerii i istovitl eu tot, sunt ne vine inajto,rsare de depart imi face so simt 2 ? Jn inima mea. Ma tanguiese strigind tare, ma indbus vrind si 6 tin”, si toate sunt noapte, si mainile mele ticdloase sunt zgoale. Uit de toate, sed si pling nemaintd3jduind si 0 vid asa alteandva. Dar cind ma voi fi tinguit mult si voi fi veut si ‘ma oprese, atunci venind in chip tainic imi fine erestetul si smi topese de lacrimi nestiind cine este gi straluceste mintea ‘mea cu 0 lumind foarte dulce. Dar edad am cunoseut cine este, zboaré in seurtd vreme lisindu-mi focul dorului ei dum= nezeiese, care nui mi las si rid sau si ma uit la oameni, nici 5 primese dorul a ceva din cele vazute. Pufin eéte putin inst ce se aprinde, se uma prin ribdare gi devine o flacira mare care atinge cerurile; dar o sting usurarea, impratierea lucruri= lor propri si grija de cele ale vieii [Ze 21, 34], efci aceasta se intampla la inceput, Ea cheam la ticere sila ura orielrei slave, la tivalirea pe pimant si célcarea in picioare de ati ea un guno‘*, céci in acestea se desfatd gi vrea s fie, invitind ssmerenia care poate toate. Deci cind o agonisese pe aceasta si ajung smerit,atunci si ea [iubirea]e in chip inseparabil im- preuni cu mine: vorbeste cu mine, mi lumineazs, mA vede 51 © vad, E in inima mea, este in cer, imi téleuieste Seripturile [Ze 24, 28] si-mi adaugd cunostinta, ma invagl taine pe care nu le pot gr&i [7 Co 14, 3], imi arata cum ma rapt din lume si-mi porunceste si-i miluiese pe tori cei din lume. Ziduri ma ccuprind si sunt finut eu trupul de ele, dar cu adevaat sunt afard din ele; nu fi nefncrezator! Nu mai simt zgomote, nu ‘maj aud glasuri, nu m& mai tem de moart, edci am treeut si 2 Scola ul Duce, ren pops ceo ave edd prea mei find de Dal Stn ae sey hark es ‘Eo pin via. Cam ere al op ma nie Carte] Seapste cle Does [3.9 9131p 24. 71g 25 10.09 ni pe ne nse pias aca ll ete ce po pe Da ‘a chart fate le ah ch tu mic sf ae te dpe hs ‘ica om ie ind ack seat, nine Sei sn vin pe aie pases ne ea ie ot coins Scie Din sent pc dee sera sin ig se mane Sse ‘ena, ia ji eo owe tc psp ta he sere (nares jure vile scone pte a Ca ds Stet arrest de Dol Stl vortex ce Deez toa es Iu Dunne nd ct cee fa suet tended cea mc, ‘2 mumeap sie crim eto de orc epee IC inal] tex min adevate se nse sent 1sPe lingi ea. Nu mai sti ce e necazul, dex toi ma intristeaza; Plicerile imi sunt amardciune”, toate patimile fug si tot tim ul, ziua si noaptea, vad o lumind. Ziua imi apare aoapte gi hnoaptea este zi [Ps 138, 12] si nu mai vreau si dorm, cdi ppaguba imi este acest lucru, $i cAnd toate relele ma incercuie [Ps 17, 6] si par s& mi traga in jos si si se intireascdim- potriva mea, dint-o dat m& gisese atunei afard din toate si ‘mpreund ew ea {iubireal, afard din toate bucuriile,intistrile si plicerile lumii; ma destat de bucuria cea negraité si dum- hezeiasc’, mA incint de frumusetea ei, o imbritisez adeseori, © sirut si ma inchin ei, am mare recunostingé pentru cei” ce dat si o vid pe ea, pe care o doream, 88 ma imparti- ese de lumina ei negrité si s8 devin lumina, si mA cuminec din darul ei ined de acum, si o dobindese pe ea, déruitoarea ‘tuturor celor bune, ss ajung nelipsit de darurile i sufletesti Cine m-a ealauzit trigindu-ma spre aceste frumuseti? Cine ‘m-a ridicat din adncul amagiri lumii? Cine m-a despanit de tati, de frati [Mc 10, 29] si prieteni de rude si de pliverile gi bucuriile lumii? Cine mi-a ardtat calea pocdintei si a plin- sului, de In care plecdnd am gsit ziua care n-are sfirgit? Un inger era, nu om, $i totusi un om’ cae sia bitut joc de lume sia cileat in picioare pe balaur (Ps 90, 13) iar demonii tre: ‘muri in prezenja lui. Cum iti voi spune, frate, Iuerurile mi. ‘nunate si uriase ficute de el pe care le-am vazut in Egipt [lp 3, 2g]? Iti voi spune pnd una alta aceasta, cAci nu i le pot spune toate, S-a pogorit si m-a gait rob i stain si mi-a 2 .-Vino, copitul meu, ‘mult necredinja m ‘iemi intrest c4 tu imi vei arita, ca suti poti si ma izbivesti din Egipt si si ® Seaie Dae Crttmncl)ni sde aps (151;2, 6] me lara ao dlp ci de a tee mom, com ta Ins cam ae sot dlr plserie ae? Vs ca shor fe ck bc stirs Soa Vote ce cei ey sgn, ce a srs on cee "Scie: Aven pipes an cd prt ee in tl dy ‘esl sa pine Soon Stal ee refine eh € tpi ce by toe pti davot cams sin Vins ns e-em ‘Sk nses spial umes viata aan edo na rr ii ripesti din mainile vicleanului Faraon [Us 4, 8: in 2, 18], cca nu cumva urmandu-ti si ma primejduiese si mai mult in 8?” ,Aprinde, mi-a zis, un foc mare fof. Js 3, 2], ca sh intra in el gi, dacd riman nears, s& nu-mi urmezi.” Acest cuvant sma izbit, am facut ce mi s-a poruncit si flacira S-a aprins, iar el stitea in mijloc teafar si nevatamat $i ma chema la el. Mie fia, stapane, am zis, c& sunt pacatos” fet. Le 5, 8], ar el a ies, a venit spre mine si m-a imbritigat gi iam zis: -Doamne, nu cutez si mi apropii de tine, nici nu vreau s& ma arit mai indrznet decd focul, cAci te vid om mai presus de ‘om si nu cutez nici micar sA mA uit la tine pe care te-acinstit Insusi focul.” El m-a adus mai aproape, m-a stréns in brate gi iarsi ma sirutat cu sirutare sfinté i intreg revirsa o m= reasm de nemurire. $i am erezut si am iubit +i urmez si am dorit si ma fae rob numai si numai al li, Faraon ma fines [Jp 5, 6 sq], cumpliti lui supraveghetori de Iueréri ma sileau si ma gandese la c&rmidd si paie; singur nu aveam puterea si fug, cici n-aveam arme. Moise ia spus lui Dumnezeu si fad ce e de folos. Dumnezeu loveste Egiptul cu zece pligi dar Fa raon nu s-a plecat si nu mi-a dat drumul. Atunei mijloceste parintele $i Dumnezeu asculta si spune slujitorului Sau si mi ia din mana lui i figiduieste si mearga impreuni eu noi iz~ bivindune de Faraon si de relele Egiptului; si asa a ficut si intre in inima mea indrazmeala gi mi-a daruit s& indrznese si si nu mi tem de Faraon. lar lueritorul lui Dumnezeu a facut asa: mea finut de mand mergind inaintea mea si aga am ince- put si stribatem drumul, Doamne, di-mi prin mijlocirle pa- tintelui meu pricepere si cuvant ca si povestese minunile [Ps 25, 7] mainii Tale pe care le-ai lucrat pentru mine, destraba- latul si desfrénatul, scotindu-ma prin mina robulvi Tau din Egipt! Imparatul Egiptului [Z 14, 5] a cunoscut retragerea mea, a disprefut-o ca a unui oarecare si n-a iit el insu, et a trimis niste slugi pe care le aves drept clienti in preajma™ Ei au alergat, ne-au rns la hotarele Egiptului, dar s-au intors ‘oli goi, toti zdrobiti,si-au rupt s8biile, si-au golit tolbele, ® Seale Vor de ice a props st se vga mens ein parce st sigue snes i nsmainile lor au Incetat a lucra impotriva noaste’, iar noi am rimas fara afi fost nedreptititi cu nimic. Stalpul de foc ardea Us 14, 20}, era de fat si norul si am trecut singuriintr-un pa ‘ant strain, in mijlocultalharilor, n mijlocul multor neamuri si imparag, imparatul a aflat infeingerea oamenilor lui, a ine rnebunit de fure gia socotit o mare necinste i fie batjocorit si biruit de un singur om. $i-a injugat carele [Zp 14,6], g-a scu- lat oamenii si ne-a urmirit el insusi Hiudaadu-se mult, A ve- nit si m-a gisit singur zAcand jos de osteneala, dar Moise pri veghea si vorbea cu Dumnezeu; a poruncit si mi se lege mai- nile si picioarele si se pirea ca pus stapanire pe mine si c& incerea si ma lege. Eu insé rideam zicdnd jos si mi inarmam cu rugiciunea, si eu semnul erucii i-am respins pe tot; iar acestia, neindriznind sA ma atinga sau si se apropie de mine, Pireau ci stau departe temandu-se de mine; {indnd foc ia ‘mini, amenin{au e4 mi ard, strigau tare si fAceau zgomot. $i ca sii nu se laude c& au ficut vreun lucru mare, m-au vizut ddvenit lumina prin mijlocirile parintelui meu si dintr-o data s-au dat inapoi rusinati. Moise a iesit de la Dumnezeu, m-a sit increzitor, plin de bucurie si cutremurat de minunea fi ‘CULE, Mea inteebat ce s-aintimplat gt i-am vestit tot: »Faraon 2 fost, imparatul Egiptului, venit acum cu popor nestarsit $i ‘a pultut si ma lege; a vrut si ma arda gi tof cei ce venisera cue s-au facut flacéri si scuipau foe din gurd impotriva mes \Vizéndu-ma c& m-am ficut lumind prin rugiciunile tale, s-au ficut fot intuneric i acum sunt numai eu singur.” ,Priveste, i-a rispuns Moise, si nu fii indrdzmet, nici nu te uita Ja cele ce se vid, ci teme-te mai degrabi de cele ascunse! Hai, sf git! Asa porunceste Dumnezeu, si Hristos va lupta in locul ‘nostru cu egipteni.” ,SA mergem, Doamne, am zis; nu mi voi despirti de Tine [4 19, 20], nu voi ealea porunea Ta, ci le voi pizi pe toate. Amin.” 116 19 invataturi cu teologhisire, in care se vorbeste sidespre preofie i despre vederea nepitimasi Cum iti voi spune, Stipine, lucrurile Tale minunate si strline, cum voi povesti prin cuvant adéncurile judecdfilor Tale [Rm 11, 33], pe care le savarsesti in fiecare zi in noi, robii Tai? Cum treci cu vederea multimile nestirgite ale gre- selilor mele gi nu socotesti, Stapine, faptele mele cele rele, ci mi miluiest si ocrotesti, ma luminezi si hres ca unul care ‘mplineste toate poruncile Tale, Méntuitorul meu? Dar nu nu ‘mai ma miluiesti, ci, mai mult decdt aceasta, ma invrednicesti s& stan inaintea slavei, pueri gi miretiei Tale [Juda 24], vor- besti cu mine si griesti cuvinte de nemurire mie, celui nept- tincios, uml si nevrednic si triiese. Cum imi luminezi sufle- tl intinat si faci lumin& neprihanita si dumnezeiasea? Cum faci purtatoare de lumind nenoracitele mele maini pe care p= cftuind le-am intinat cu intindciunile pBcatului? Cum pre- schimbi buzele mele cu strilucirea Dumnezeiri Tale", fican- ddu-le din necurate sfinte? Cum curafesti, Hristoase, limba mea murdara si o faci partagi de méncarea Trupulei Tau? ‘Cum ma invrednicesti si Te vid gi si fit vizut de mine sis fi finut de mainile mele Tu, Cel ce ti toate, Care esti nevazut pentru toate cetele ceesti si de neapropiat chiar pentru Moi iu! dintre proroei? Cici nici vreun alt om nu sa ine vrednicit si vada fata Ta [Js 33, 20.23], ea si nu moard, Deci cum m-am invrednicit, Hristoase, si Te fin, s8'Te sirut, s8 Te Sci: Vein ara ala i pin cle etl sane, hind celeste acd jets doen ft sng, ees Din” u7si Te mindne si si Te am in inima mea pe Tine, Cel neinjeles, pe Tine, Cel singur negrdit, pe Tine, Cel neinesput si neapropiat pentru tof, raméndnd nears, bucurindu-m’ si tremurind si Hiudand tn imne, Hristoase, multa Ta iubire de ‘oameni? Deci orbii gi cei trupesti care nu'Te cunose pe Tine, nesimtindu-Te sau, mai bine zis, aratindu-si propria lor nepu- i, Intunecime gi lipsire de tate cele bune, cum indriznese si spund, Mantuitorule: ,Dar ce foloseste omului s& aib8 pre- fia, dacd nu cfstiga nul din acestea tri: fie hrana trupului, fie cfstig in aur [bani], fie un scaun din cele inalte, al unei episcopit bogate?” O, intunecime, o, invirtosare, , sarae! ultima, 0, nenorocire mult 0, nestint& mare, o, cuvinte p miantest, goale si desarte, 0, indrizneala, , cuget al lui luda ‘vinzitorul! Cact aga cum acela a socotit drept nimic Iuerurile ‘cutremuritoare ale Cinei Stipanului si Preacuratul Siu Trup, socotind mai de pret decat acestea cijiva arginti [Mf 26, 15), asa si acestia, preferdnd cele sricdcioase celor nestricacioase 51 dumnezeiest, s-au ales sugrumarea sufletului (Mf 27, 6), Spuneti-mi, desertilor, dacd siti aceasta: cine, dobiindind pe Hiristos, mai are nevoie de altceva din bunutile acestui veae? Cine, avid harul Dubului in inimd, n-a dobandit locuind in el cinstta Treime Care-| lumineaza gi-l face dumnezeu? Cine ficdndu-se dumnezeu prin harul Treimii si invrednicit de sla- ‘va de sus si prima, ar socati ek e ceva mai slivit deeat faptul de a liturghisi si vedea Firea cea mai inalt’, atoatelucritoare, negrdité si neapropiats pentru tot? Sau ee altceva mai stl citor ar putea dori in viafa aceasta cu ani putini ori in cealaltt care n-are sfaryit? Gindeste-te! Daca ai sti adincul ascuns al tainelor [Col 1, 26], nu meai sili si grdiese sau $8 serin aces- tea. Cici tremur de fic’ serijelind cele dumnezeiest gi seri- ind umbratic in ltere cele negraite pentru tofi. Daca ai fi vl zut pe Hristos, daci ai fi luat Duhul si ai fi fost adus de acestia Doi la Tata, ai cunoaste ce spun si ce Iti explic gic ‘aptul de a liturghisi cu inima si constings curaté [1 Tim 3, 9)* Scalise ce ede dar 9 ce indetmel fd Dara s ‘evden de ei, cae imi twee alee sie {ecu etn tnee fe pesum spun, ocuou ee cel vd cron dare 2 pn tie hart a chr uae ug Sint i Prescuratei Treimi e un lueru mare i eutremuritor, mi presus de oat slava, siralucirea,stipdniea, bog, pu {erea 5 fost! imparafa. $i st nu-mi vorbest de nepcdtosenia trupulu® sis aduei marturi a edroradaneime mu o infelew, ci ascultd ce a spus Dumnezeu prin Apostol si ineleptul Vasile [cel Mare] cu limba de foe, marturile simple ale pi- rintelui nostru Gura de Aur 5 ale fui Grigorie care teologhi sestefrumos aveste; ascult g crede cum se cade si fie cel ce liturghisete lui Dumnezeu, Ficitorul a toate! $i din vred- nicia 9 vrttea ta vei putea site minunezi i de mareja dem nit ei (preoii]. Nu va amagiti,fajilor, nu cuteati st vi tinge sau si va apropiayi de Firea cea de neapropiat™ ci cine nu se va lepida de lume side cele din lume si musi va tigi sfletul 5 trupol su i nu se va face intreg mort fat de toate simjirile, nemaiprivind in chip patimas nici una din plicerle vet, nemaidorind nize din fururite lami nei find fermecat de oarece cuvinte ale oamenilor, vizdnd céte poate vedea prin fire ochiul, dar nelisind nimi s& inte in inima nei ea ea si povestasct intptrirl gi formele acestor, ae zind cite primesteurechen omeneased gi rimandnd ce o pias {08 neinsuleis i nesimiitoare, neaducdndu-si aminte nici de sunetl, nici de sensulcelorglisuite,acela nu poate jer ui Dumnezeu Jertfa tainid s fra de singe” in chip curat Celi ‘ura prin fre. Caciatunc cnd va simi ele face pe acestea cu adevarat, inseam’ ed s-a separat de toa lume side cele ale lumii si va cunoaste si va erede cele ce le voi scrie din nou, Acesta a dept vizduhulintunecos™ pe care David il ™ Sea: {C1 ing um cri wpe cla te ee ee tie ctu sind 9 nepiien secoea ™ Seni lnsetent cum mune sad le peti” » Scie new in ne ose el oe ea gu pe cel on eel pret sta a experience sl inca noe ot Ina pest acre cr sty, Dal Sco Nel Tel] oa rst oi nora ca acess star feat na Senay ane eps {is cam ar pin npten pce sa, Sp at eu a oe ‘ogres it ear nt Se ek rate de Moe 9 hse pesca {aro fe ies Cai rien ar pten aig spe sets Se pe al sree ct rar fet In real exer su a as a ape iene Sele: Vel net vedere i dscoperite 4 Dr ass in pion ‘siete aint cane gece fo dara dc tm 119rnumestezid (Ps 17, 12.30) si parinii Lau numit marea viet ‘a trecut de el sia ajuns la limanul la care tat cel co ajunge afl ‘tot binele, Fiinde acolo e raiul, acolo pomul vieti [4p 2, 7), lo painea cea dulce [Is 16, 15], acolo bautura dumneze- jasc [Sol 16, 20], acolo e bogitia neistovita a daruritor haru- Jui; acolo rugul arde si nu se mistuie si sandalele picioarelor rmcle se dezleaga degrabi [Ps 104, 18, 20]; acolo marea se rupe in doua si tu singur tei prin ea gi vid pe vedimasi inecindu-se in apele ei [ls 14, 21; Ps 77, 13]; acolo vad Jemmut aruncat in inima mea gi toate apele amare se prefac in dulei {/s 15, 25]; acolo am strins miere care tignea din piatri [Dr 32, 13] gi de atunci sufletul meu n-a mai fost parias la nnecaz; acolo am gisit pe Hristos, Daruitorul acestora, si -am ‘urmat din toatainima mea [Me 12, 30}; acolo am méneat ma- ‘a si piinea ingerilor [Ps 77, 24-25] si n-am mai dorit nimie din cele omenest; acolo am vazut toiagul Iui Aaron care, us- cat fiind, a inlorit [Nn 17, 23] si m-am minunat de luerurile uriage ale lui Dumnezeu; acolo am vazut sufletal meu sterp aduetind rod si cum lemnul uscat face rod frumos; acolo am ‘vizut inima mea noroioasd gi desfrinata cura, neprihanita feciorelnica auzind: ,.Bucur-te, cet pli de har [Le 1, 28], ici Domnul e cu tine si in tine in veci!”; acolo am auzit -Spaliste in sealdatoarea lacrimilor!” (ef, Jn 9, 7] si de ind am crezut aceasta dintr-o dati am vizut din nou; acolo m-am ingropat in mormantul smereniei desivarsite, iar Hristos a venit cu milé nemasuraté si a luat de acolo piatra cea grea a relelor mele si a zis: ,Vino, iesi din mormantul lumii?” [Ur 11, 39]; acolo am vazut cum a patimit in chip nepitimitor Dumnezeul meu si cum S-a ficut mort fiind nemuritor gi a jit din mormant nedezlegand pecetle; acolo am vit via 1 si nestricdciunea vitoare pe care Hristos le diruieste [Rm 2, Teelor ce-L. cauti pe El, si am gisit imparatia cerurilor ‘care este iniuntral meu [Le 17, 21}, gi care este Tatal, Ful gi Dubul, © Dumnezeire nedesparité in Trei Persoane, de a cdrei ‘nine nae ie 1,3 SI 24,7137] inns pe sn Ts ew dese {lt ror stot iene spe sea peu et Soe ‘nocd pm vores mer vii sl tC qt 9 a i twee oben arns apa cet 120 Yr vedere neprihiniti, desfitare si bucurie, precum si de toate cele bune sunt nevrednici cet cate a-au preferat-o in locul lumii intregi si n-au socotit drept slavi,cinste si bogatie fap- tul de a Ise inchina, de al sluji sia sta numai inaintea Ei, $i de care nu se vor impartdsi neavand pocdingl, daci nu se vor invata toate si nu vor face cu sirguint, precim am zi, toate cale pe care le-a spus Dumnezeul meu; si chiar 5iatunci, eu multi fried si evlavie, dacé va porunei Dumnezeu, si se atin- ai cineva de cele de neatins. Caci nici micar tuturorcelor ce sunt asemenea acestora nu le va fi cu puting si lturghiseas- cl. Chiar dacd va primi cineva tot harul Duhului sie eurat de pleat din pinevele maici sale, daci Dumnezeu nu dé prin poruneca sialegerea Lui certitudine sufletului si prin humina- re dumnezeiasca si nu-l aprinde cu doruliubirii dumnezeiest, ‘nu mi se pare binecuvaintat cael si slujeasea cele sfinte gi si se ating de neatinsele si infricosatele Taine, cdrora li se eu vine toata slava, cinstea si Inchindciunea acum si pururea in- totdeauna si in tot veci a20 ‘Muttumire si marturisire impreund cu teolo- ghisire, si despre darul si impirtisirea Dubu- ui Sfint Pentru mine Tea aritat pe pimint din Fecioari Col ce ‘esti nevazut mai inainte de veci si Te-ai ficut trup [Jn 1, 14] Tees aritat om, Cel ee est ivalut intro lumind neapro- Piatt (7 Tim 6, 16), si ai fos socotit cei cicumsers de cite toi Cece est cu totul de necuprin. Pe Care aici un uvdnt i poate sic expr, iar mintn siinduse Il prinde prin dor, dar nuL poate tine trigindu-se inapo’ in sae eu feds 5 lari Il cauttarzind pe ginfuntr, dar, inchipuin. us pena Scut timp steicitea Ta, se inicarce inept eb curemur si se bueura cu bucurie. Cicifrea oamenlor mi Poateindura si Te vadi impede inreg, Hristase al meu, chiar dacd cedem ef Te primim integ prin Dhol pe Care nick dal, Dumnezeal meu, gi prin preacuratul Tau “Trup 9h SAnge, cu care cuminecindvene mirturisime& Te finem 96 Te rnc, Dumnezeule, in chip nedespart si nevontopi. Fi eA ei parte la srcdcinea si mardtia nasty ci-mi impartyesti curajia Ta negrita, Cuvine, 51 speli mundaria relelor mele [ls 4, 4}, alungi iatinecimes pacatclor mele, cure usin ini mle, subiezi grosimea rluttit mele $8 sn fas lamin pe mine, cel intuecat inne, ima fal fi ‘mos cind suntem améndoiimpreund, ma inva in sly cizea nemurici i sont lovt de uimite ard pe dinduntns dori si ma inchin Ti, Dae cind ma gndese ln aceasta eu, Usilsul, —o, minune! — Te gaseseriminind, migeinducTe Si end in mine si fedindvoma stun fr las prin uli 122 | slavei Tale neapropiate. Ma cuprinde deci spaima si nedume- rinea pentru ci-L vid cuprins in inima mea pe Cel ee tine toa te cu palma [01 1, 7]. Dar ce este, Hristoase al meu, aceasta mili. strlin&? Ce este aceasté pogorire infiniti, Cuvinte? Ce ai venit la sirdcia mea? Cum ai intat in casa mea murdara, Cel ce locuiest intra fumina cea neapropiats [1 Tim 6, 16} Dumnezeul meu? Cum o pazesti neaprinsi, fiind Foc de ne_ Suportat pentru firea muritoare? Ce lueru vrednie de slava Ta voi face si ce voi afla fal de o atat de mare iubite? Ce-ti vor aduce Tie, Celui ce mai slivit pe mine, nevredaicul, cu 0 asemenea slava si cinste? La mine, la care oamenii refuzl si se vite” si cu eare nu vor nici si vorbeasca, nici i stea la ‘masi eu mine, preaticdlosul, Tu, Cel ce hrdinestitoaté sulla: tea si toatl fea, Cel ce esti de neapropiat [inaccesibillchiey 5 pent serafim, Cuvantul, Fécatorul si Stipinul a toate, nu ‘numa c& Te uiti la mine, vorbesti cu mine si mi hranesti, dar nai invrednicits8 fin gi si mandne chiar si ceea ce este in chip figial Trupul Tau si si beau preasfintul Tau Singe, pe (Care L-si varsatlasindu-Te injunghiat pentru mine, Moai ae- 2a slujitor, liturghisitor gi initia al acestor Taine pe mine, pe care Tu, Cel ce sti toate, ma cunost inane de a fi fleut veo. courile si inainte de a fi adus la fini ceva din cele nevizute ici cele vizute s-au ficut mai apoi —, pe mine picitosul, estrabalatul, vamesul, ttharul, eare m-am ficut ueigasul meu ‘nsumi*, mincinos in cele bune, lucritor al firidelegi [Ps 6.9, Le 13,27) si caletor al tuturor poruncilor Tale [Mr 15, 3], Tu stil 8 acestea sunt adevarate. $i atunei cum si ma art ina. intea Ta, Hristoase al meu? Cum si ma apropii de Masa Ta Le 22, 30}? Cum sé in Preabunul iu Trup eu, care am ‘mini cu total intinate? Cum sa Te laud in imne pe Tine, cum i mijlocese pentru alii neavand iubirea si indraznirea spre ‘Tine care vin din credinti si fapte bune, ci ew insumi find lk: Ver cum epg cual un anu er, cane me mums Yared cl gst sete crs rmsca pe unc se tle, detain economia Dune, pec des caper casa asia, cam re Pel [0 1g) jie At descoer peste nec icp et Tease a a ei 26 sci sfh wpe, ewes et nse sista dia prin corse. 123ator, procum sti, multi talanti [Mr 25, 18], adic& multe fede delegi? Mintea © nedumerita, limba neputincioasd si nici un ccuvint nu se giseste in mine, robul Tau, Ard ea aprinse de foc cele dinduntru ale mele [Jr 20, 9] si nu pot suporta ticand ‘marea povara a darurilor Tale cele multe. Cel ce ai dat plist relelor glas sf graiasea [ce 12, 4], diruieste-mi si mie, ator ticalosului, cuvint, ea si povestese tuturor in sers gi in viu grai cele ce lesa ficut cu mine pentru mila Ta infinita, Dum- rnezeul meu, i tumai pentru multa Ta iubire de oameni! Caci ‘mai presus de minte, cutremuritoare i mari sunt cele pe care ‘mi le-ai dat mie, celui strln, celui nefnvatat, celui sac, c&- lui lipsit de indrizneala, celui lepdat de orice om. Pirintii ‘au avut fata de mine iubirea fireasc frais totiprieteni mei igi biteau joc de mine, cici ziednd c& ma iubeau, minfeau intru totul. Rudele, strdinii, domnii lumii doar atit se intor- eau spre mine gi sufereau si se uite la mine edt si ma piand’ cu necuviingele lor. De multe ori am dorit f8r8 picat o slava si {inci n-am gasito in viata de fati, cici slava humeascd, cum ri-am asigura, e picat chiar si fr alt fapta. De eéte ori am dorit ea oamenii si mi iubeascd si si am cu ei indrlznirea intimitii, si nimeni dint cei ce eigetau cele bune nu m-a suportat; alti voiau si se uite la mine si si mA cunoased, dar cu fugeam de acestia ca de nite lucritori ai celor rele, Aces- tea deci, Stipane, si altele mai mari decit acestea, pe care nt pot si le spun nici si-mi aduc aminte de ele, le-ai ficut in purtarea Ta de grif fade mine, destrabalatul [Le 15, 13], ca ‘i ma tragi din adancul intunecimii lumii si al cumplitei ama- giti a plicerilor viefi. Cei buni fugeau de mine din pricina infiisirii mele din afar iar de cei ri fugeam eu de bund- voice"; c&ci iubeam, cum s-a zis, slava si bogatia lumii, fala ‘vesmnintelor i obiceiurile moliciunilor. Nu stiu ce voi grt, nu stiu ce-Ti voi spune, eici ma tem si si griese gi sh seri lunele ca acestea, ca si nu ead gi sit pcatuiese prin cuviatele “Sci Poneto pin mien, cum pein doe gh pit rp sues pepe I ore ar cht Cod et nec fi oie enuneres peal ale cn Calla) 09 ack in sins ov sre pent fp emir al dur dcr Ire semester sen 124 Tr rele, iar cele serise in chip mincinos vor fi eu neputinté de siers. Ciind cineva ma chema la lucruri de nebunie $i picat ale acestei lumi ratacite cu adevara, inima mi se strangea in- treagit Infuntru si se ascundea parca rusinandu-s, find gnutt negresit in chip nevazut de mana Ta dumnezeiase@, lubeam si toate celelalte ale viet, céte farmecd ochiul, incinta gitljul si infrumusefeazd acest rup stricdcios. Dar faptele intinate gi pofiele nerusinate Tu le-ai sters din inima mea [ls 44, 22], Dumnezeul meu, sia sidit in sufletul meu ura fald de ele gi chiar daca prin alegerea mea liberi eram atasat de ele, ai ficut — 0 minune negresit foarte mare"! — si am Fath de ele © doringé nefiptuitoare si fapte lipste de doring si printr-o feconiomie dumnezeiasea mai separat de tofiimparatit, dom- aii si bogatii lumii, De multe ori cfnd multi doreau gi ew sum voiam acestea, Tu n-ai ingdiduitsfatului voingei cuiva si stiruie in aceste, iar fat de alii care ziceau c&-mi vor aduce slava gi bogie in viati mi-ai sAdit urd, Stapéne, o ura din inima, astfelincat nu ma miscam niei macar spre o inte cu acesta, si ei innebunind de farie ma loveat tare cu bas- ‘toane; iar alii ma barfeau la tofi cu birfe vrdnd si ma intoar- ci de la calea cea dreapta [Fa 13, 10}; cei fugeam de faptele lor ea si nu fiw barfit, iar ef mi barfeau, ca s8 ajung la fapte, in caz cd aveam nevoie de lauda oamenilor, $i continua me- rou si vorbeascd si sit mi barfeascd pind ce voi fi vent la cugetul lor, Dar celor care ziceau ci-mi dau slava lumii, ‘mjzai dat, Mintuitorul meu, s& le rispund aga: ,Chiar daca ai {ine toata slava lumii, spuneam, si cununa imparatiei ar fi pe ‘restetul tu, iar picioarele tale ar fi incdlfate in purpurd, si nai face dintr-o dati domn peste toate acestea, iar tu insuti te-ai face un tran, vrdnd si fi robul meu, nu Voi merge et cle in viati™®. Ce hirtie va cuprinde binefacerile Tale gi mul- tele bundtiti pe care le-al ficut fata de mine? Dacd mi s-ar da ® Sea ein pene eit ita tae encamped rn mieaaea cagst zee lp eft ep a ce Sole: Cu yor pe sii tee pe eet e matrset oo Inarie dsp es Cua [ma 279 Ns Ee Sue a Tip mee stra ol, cae ce 12smii de limbi gi de mani, tot nu le-ag putea spune sau serie de- spre toate, cici sunt negresit un abis prin multimea lor in nit, sunt de necuprins prin mirefa slavei si gandul mi-e ne- ptincios 5 inima sufera cd nu pot grai despre Tine, Dumne- zeul meu. Cici atunci cind imi adue aminte cele pe care Te-am ficut eu, tidlosul, eu edte mai ajutat, din ce mai sc0s si din céte rele mai izbavit cu iubire de oameni, Mantuito- rule, si n-8i finut minte relele pe care le-am facut, ci ca pe tunul care a cut multe Iueruri bune si mari si ca pe unul ccurat din pintecul sfintei scildatoare [a Botezului) aga m-ai primi, aga m-ai cinstit; aga meai impodobit cu haind imp ‘iteasca, Si sunt cuprins de cutremur, imi ies din mine insumi de bucurie, riman fir glas si mi destram, pentru c& Tu, Dumnezeule, Ficitorul lumii, mi Te-ai dat mie, unui om care ‘mam facut deja foarte intnat si urdciune tuturor camenilor si

S-ar putea să vă placă și

• Arhitectura Populară Tradițională

  

  Document1 pagină

  Arhitectura Populară Tradițională

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Istoria Administratiei Publice Generalitati

  

  Document5 pagini

  Istoria Administratiei Publice Generalitati

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Relaţia Dintre Dans Şi Strigătura de Joc În Colindatul În Cetată de Căluşeri

  

  Document9 pagini

  Relaţia Dintre Dans Şi Strigătura de Joc În Colindatul În Cetată de Căluşeri

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Transcrierea Textelor Slavo

  

  Document2 pagini

  Transcrierea Textelor Slavo

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• 1905 Revasul PDF

  

  Document4 pagini

  1905 Revasul PDF

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Siturile Arheologice Cucuteni

  

  Document1 pagină

  Siturile Arheologice Cucuteni

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Pictura Bizantină Și Renașterea Paleologă

  

  Document40 pagini

  Pictura Bizantină Și Renașterea Paleologă

  Fotea Danut Si Iulia

  100% (2)
• Pictura Bizantină Și Renașterea Paleologă

  

  Document40 pagini

  Pictura Bizantină Și Renașterea Paleologă

  Fotea Danut Si Iulia

  100% (2)
• Brosura Moldova - Monumente Uitate PDF

  

  Document28 pagini

  Brosura Moldova - Monumente Uitate PDF

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Brosura Moldova - Monumente Uitate PDF

  

  Document28 pagini

  Brosura Moldova - Monumente Uitate PDF

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Brosura Moldova - Monumente Uitate PDF

  

  Document28 pagini

  Brosura Moldova - Monumente Uitate PDF

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• (Pr. Lec. Dr. Stelian Ionascu) Teoria Muzicii Psaltice

  

  Document234 pagini

  (Pr. Lec. Dr. Stelian Ionascu) Teoria Muzicii Psaltice

  Alinush

  94% (16)
• Slavii Şi Impactul Lor Asupra Europei

  

  Document4 pagini

  Slavii Şi Impactul Lor Asupra Europei

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Totalitarismul

  

  Document4 pagini

  Totalitarismul

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Introducere În Arheologie

  

  Document53 pagini

  Introducere În Arheologie

  Cretu Ana

  100% (1)
• Cercetarea Arheologică Şi Metodele Ei

  

  Document9 pagini

  Cercetarea Arheologică Şi Metodele Ei

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Arheologie Iasi

  

  Document56 pagini

  Arheologie Iasi

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Istoria Medievală Universală

  

  Document66 pagini

  Istoria Medievală Universală

  amy_mosica

  Încă nu există evaluări
• 2014europa Medievala

  

  Document81 pagini

  2014europa Medievala

  Vova Chitic

  Încă nu există evaluări
• Introducere În Arheologie

  

  Document53 pagini

  Introducere În Arheologie

  Cretu Ana

  100% (1)
• Vizionarismul Lui N. Titulescu

  

  Document3 pagini

  Vizionarismul Lui N. Titulescu

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• România Şi Debutul Primei Conflagraţii Mondiale

  

  Document2 pagini

  România Şi Debutul Primei Conflagraţii Mondiale

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Diplomaţia Românească La Sfârşitul Sec

  

  Document3 pagini

  Diplomaţia Românească La Sfârşitul Sec

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Altiero Spinelli

  

  Document5 pagini

  Altiero Spinelli

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Cum Se Scrie Un Articol

  

  Document1 pagină

  Cum Se Scrie Un Articol

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Totalitarismul

  

  Document3 pagini

  Totalitarismul

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Metafora Corpului PDF

  

  Document45 pagini

  Metafora Corpului PDF

  Fotea Danut Si Iulia

  100% (2)
• Curs Special de Istoria Evului Mediu PDF

  

  Document6 pagini

  Curs Special de Istoria Evului Mediu PDF

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Cum Se Scrie Un Articol

  

  Document1 pagină

  Cum Se Scrie Un Articol

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări
• Cum Să Scrii Un Eseu: e Variante

  

  Document6 pagini

  Cum Să Scrii Un Eseu: e Variante

  Fotea Danut Si Iulia

  Încă nu există evaluări