Bibliotecile franceze, spaniole şi româneşti

Cuprins
I.Biblioteci Naționale..................................................................................................................................3
a.Biblioteca Națională a Franței, Paris.....................................................................................................3
b.Biblioteca Națională a României..........................................................................................................4
c.Biblioteca Națională a Spaniei..............................................................................................................5
II.Biblioteci private.....................................................................................................................................6
a.Biblioteca Brukenthal...........................................................................................................................6
b.Biblioteca Eugene Ionesco...................................................................................................................7
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................8
a.BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................8
b.SURSE ONLINE..................................................................................................................................8

1
 Biblioteca reprezintă instituția, compartimentul sau structura specializată, al cărei scop
principal este de a constitui, organiza, prelucra, dezvolta și conserva colecții de cărți, publicații,
alte documente specifice și baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scopul informării,
cercetării, educării sau relaxării1.
În orice societate, se pot remarca mai multe tipuri de biblioteci: biblioteci naționale,
biblioteci academice și educaționale, biblioteci publice și nu în ultimul rând, biblioteci private2.
Pentru a le putea prezenta pe fiecare în parte, consider că este absolut necesar ca în
primul rând să fie definite aceste concepte, astfel biblioteca națională reprezintă tipul de
bibliotecă învestită cu achiziționarea și conservarea unui număr de exemplare din toate
documentele editate pe teritoriul autohton, având mai ales funcția de depozit legal3.
Prin sintagma de bibliotecă universitară este reprezentată biblioteca aflată prioritar în
serviciul studenților, al cadrelor didactice și al cercetătorilor din universități și alte instituții de
învățământ superior și de cercetare care, în limitele prevăzute de regulementul de organizare,
poate funcționa ca și bibliotecă publică4.
Biblioteca școalară desemnează acele biblioteci care sunt organizate în cadrul unei
instituții de învățământ preuniversitar, care se află îndeosebi în serviciul elevilor și al cadrelor
didactice și care, în limitele prevăzute de lege și de regulamentul de organizare, poate funcționa
ca și o bibliotecă publică5.

1
http://lege5.ro/Gratuit/gm4tenbz/legea-bibliotecilor-nr-334-2002, accesat la data de 24.01.2017, ora 17:50.
2
Ibidem.
3
Ibidem.
4
Ibidem.
5
Ibidem.

2
I.Biblioteci Naționale
Bibliotecile Naționale înființate înainte de 1800 sau la începutul secolului, se confruntă
cu o dezvoltare impresionantă datorată depozitului legal și darurilor generoase care vin să
completeze politica lor de achiziție6.
Bibliotecile naționale creează adeverăte enciclopedii prin operele pe care le dețin
ascunse pe rafturile lor, asumându-și de multe ori roluri precum gardienii memoriei naționale,
centre de cercetare academică, uneori servind chiar și ca modele profesionale7.

a.Biblioteca Națională a Franței, Paris

La Paris, din fondul bibliotecii naționale fac parte atât colecțiile de mare cultură,
monarhice, cât și opere conservate cu mare grijă în interiorul hotelului Nevers. Aceasta se
dezvoltă odată cu trecerea timpului, prin includerea altor colecții, cum ar fi de exemplu cele
obținute în perioada 1825-1826 de la hotelul Tubeuf și de la galeria construită de Mansart peste
drum de strada Vivienne8.
Biblioteca Națională a Franței își găsește originile la Luvru în cadrul bibliotecii fondate
de regele Charles al V-lea, în anul 1368. Primele opere care au alcătuit fondul bibliotecii sunt
reprezentate de cele primite de regele francez de la precedesorul său, John al II-lea, întrucât
acesta având o colecție impresionant de mare, a considerat de cuviință că este important să ofere
și societății franceze câteva dintre operele sale de preț. Unul dintre aspectele inedite referitoare la
această bibliotecă face trimitere la faptul că poate găzdui peste 1600 de cititori în același timp9.
În cadrul acestei biblioteci, se află cărți, manuscrise, periodice din cele mai vechi
timpuri și până în prezentul cotidian, multe dintre ele aflându-se în colecțiile speciale la care
accesul publicului larg este unul restrictiv din dorința de a conserva pentru cât mai mult timp
această comoară literară. Pe lângă funcțiile de conservare, păstrare și informare, biblioteca își
îndeplinește cu succes și rolul de organism educațional activ în societate, implicându-se în
diverse expoziții, momente de lectură sau workshop-uri10.

6
Pallier, Denis, Les Bibliotheques, Ed.Puf, 1961, p. 44.
7
Ibidem.
8
Ibidem.
9
https://www.infotour.ro/ghid-turistic/cladiri-si-turnuri/biblioteca-nationala-din-paris-1525, accesat la data de
19.01.2017, ora 14:13.
10
Ibidem.

3
 Biblioteca Națională a căpătat acest accent vizual în urma Revoluției Franceze, când
alături de vechiile colecții apar și cele confiscate de la cler și din cadrul așezămintelor religioase
sau chiar cele ale familiilor princiare și nobiliare emigrate de pe teritoriul francez. Sfârșitul
secolului al XIX-lea reprezintă unul dintre momentele importante ale istoriei edificiului socio-
cultural și educațional, datorită faptului că acum are loc primirea donației lui V.Hugo și începerea
redactării catalogului general al fondului de cărți imprimate, în ordinea alfabetică a autorilor.
Biblioteca este greu încercată în secolul al XX-lea, deoarece începe să se resimtă insuficiența
spațială în ceea ce privește amenajarea interioară și numărul incomensurabil de cărți. Acum apare
ideea construirii unei noi biblioteci, mult mai spațioase, care să asigure confortul unui număr net
superior de cititori. Această inițiativă i-a aparținut președintelui Francois Hitterrand care a dorit
să facă din bibliotecă „una dintre cele mai mari și mai moderne ale lumii”. Astfel, în anul 1988 a
început construcția noului edificiu cultural care și-a deschis porțile pentru cititori zece ani mai
târziu, în 1998. Noua bibliotecă deține acum 2 săli de expoziții, 2 amfiteatre și 10 săli de lectură,
în cadrul cărora pot să-și petreacă timpul un număr de 1.645 de persoane care se pot delecta cu
peste 270.000 de titluri (zona Haut-de-Jardin). În cealaltă parte a bibliotecii, denumită Rez-de-
Jardin, se află 14 săli de lectură care pot asigura un număr de 1.900 de locuri și unde se află
expuse un număr de peste 300.000 de titluri11.

b.Biblioteca Națională a României

Biblioteca Națională a României și-a deschis porțile pentru iubitorii de cărți în preajma
anului 1955, însă pentru că situația politico-socială a României era una pusă sub semnul tăcerii și
al interzicerii accesului la cultură și informație în general, biblioteca nu a primit titlul de
„național”, ea mulțumindu-se cu statutul de Biblioteca Centrală de Stat12.
Însă aceasta, construită la jumătatea secolului al XX-lea este noua biblioteca națională
(a doua). Datorită situației în care se află România, biblioteca nu a putut intra în posesia vechilor
opere deținute, acestea rămânând cantonate în depozitele și pe rafturile Bibliotecii Academiei
unde se află începând din anul 1901. Astfel, aceasta a fost lipsită de unele colecții valoroase
precum: aproximativ 70.000 de exemplare de tipărituri ale Bibliotecii Ateneului Român,
patrimoniul Bibliotecii așezământului I.C.Brătianu, acela al Muzeului Al.Saint-Georges,

11
http://protlc.net/referat-biblioteca-nationala-a-frantei/, accesat la data de 19.01.2016, ora 15:30.
12
Buluţă, Gheorghe, Scurtă istorie a bibliotecilor din România, Bucureşti, Ed.Enciclopedică, 2000, p.205.

4
fondurile Fundației Mihail Kogălniceanu, colecții particulare precum cele a lui G.Fotino,
Văcărescu, Calimachi, Alexandru Cantacuzino etc13.
După doar 3 decenii de existență, în prejama anilor 90 biblioteca avea un patrimoniu de
peste 8.000.000 de volume și unități bibliografice, alcătuite atât din documente de tip tradițional,
cât și din documente fonice și vizuale14.
Datorită spațiului restrâns al bibliotecii și faptului că operele sale erau răspândite în
diverse alte instituții din oraș, s-a conturat ideea creării unui nou spațiu, însă această idee nu s-a
materializat până la finalul anilor 2000, deși trecuseră aproximativ 20 de ani de când s-a înfiripat
în mintea celor care aveau posibilitatea de a face ceva în acest sens15.

c.Biblioteca Națională a Spaniei

Biblioteca Națională a Spaniei primește și conservă exemplare din toate cărțile publicate
pe teritoriul spaniol. Aceasta deține o valoroasă colecție de incunabule, manuscrise, fotografii,
partituri, timbre.
Biblioteca a fost înființată de Regele Filip al V-lea la finalul anului 1711, aceasta
deschizându-și porțile în luna martie a anului următor. Începând din anul 1836, biblioteca a trecut
din posesia coroanei spaniole în posesia Ministerului de Interne și începând din acest moment, a
primit numele de Biblioteca Națională a Spaniei16.
După numai un an de la schimbarea posesorului său, s-a început crearea comisiilor
științifice și artistice care aveau rolul de a analiza și valoriza diverse lucrări cu scopul de a fi
expuse în camerele bibliotecii, în vederea lecturii și conservării17.
Cu timpul s-au înființat școli de formare profesională în domeniul biblioteconomiei și
s-a aprobat un Regulament de ordine interioară. În 21 aprilie 1866, Regina a pus prima piatră la
temelia Palatului Arhivei și Bibliotecii Naționale, situat în Paseo de Recoletos, acesta fiind
viitorul sediu al Bibliotecii Naționale. Proiectul a fost creat de arhitectul Francisco Jareno
Alarcon. Începând din anul 1896, Biblioteca funcționează în actualul sediu situat în apropierea
Muzeului Prado și în același edificiu cu Muzeul Național de Arheologie18.

13
Buluţă, Gheorghe, op.cit., p.205.
14
Ibidem, p.206.
15
Ibidem.
16
http://www.bne.es/es/LaBNE/Historia/Cronologia/index.html, accesat la data de 20.01.2017, ora 15:00.
17
Ibidem.
18
Ibidem.

5
II.Biblioteci private
a.Biblioteca Brukenthal
Biblioteca Muzeului Brukenthal se numără printre cele mai vechi instituții de cultură
din Sibiu. Aceasta poartă numele fostului guvernator al Transilvaniei, Samuil von Brukenthal,
care este totodată și fondatorul său. Și-a început funcționarea în anul 1817, după cum spun unele
surse istorice, deținând un număr de aproximativ 16.000 de volume. Fondul de bază al bibliotecii
a fost format în întregime din colecția impresionantă a baronului, care era un pasionat declarat al
lecturii, fiind un mare bibliofil19.
Deschisă acum 200 de ani, biblioteca posedă azi peste 170.000 de volume, o parte
obținute în urma anexării în anul 1879, a „Bibliotecii Capelei” așa-numita „Kapellen-
Bibliothek”. Pe lângă această sursă de necontestat de îmbogățire, au mai existat și alte câteva
modalități care au ajutat la dezvoltarea patrimoniului, și anume: donația Bibliotecii capitelului
evanghelic, donația Bibliotecii Academiei de Drept, „adoptarea” câtorva biblioteci particulare
dintre care cele mai importante au fost cele ale lui Felmer, Rannicher, Baron Friedenfels,
Neugeboren, Baron Salmen, Dr.Sigmund, Sigerus, Bedeus etc20.
În patrimoniul bibliotecii se află un număr destul de mare de cărți în diferite limbi
străine precum germana, latina, franceză, italiana etc21.
Din anul 1948 de când muzeul a intrat în patrimoniul statului, sursele de îmbogățire ale
bibliotecii au fost asigurate prin fondurile puse la dispoziție de Ministerul Învățământului și
Culturii. Două dintre problemele cu care biblioteca s-a confruntat de-a lungul timpului sunt
reprezentate de conservarea și restaurarea cărților22.
Cea mai importantă colecție pe care o deține biblioteca este cea reprezentată de
manuscrise, datorită faptului că acestea sunt rămase în mod direct de la guvernatorul Samuel von
Brukenthal, fiind adunate în mod personal în timpul călătoriilor în diverse locuri, atât pe plan
național, cât și în străinătate 23. Aceasta a fost menționată întotdeauna pe primul loc, chiar și în
testamentul fondatorului, deoarece îndrăgea nespus de mult universul literar: „Deoarece
biblioteca, tablourile, gravurile, mineralele și colecția de numismatică se vor afla sub incidența

19
Biblioteca Centrală de Stat a R.P.R, Biblioteca muzeului Brukenthal din Sibiu, Ed.Editura de Stat Didactică şi
Pedagogică, 1957, p. 3.
20
Ibidem, p. 4.
21
Ibidem.
22
Ibidem, p.6.
23
Ibidem, p.8.

6
dispozițiilor speciale, iar arma mea, porțelanurile saxone, berlineze și japoneze, precum și toate
celelalte, îi revin moștenitorului meu universal, sub formă de idei-comiss, dispun expres ca în
momentul în care va fi constituit și depus capitalul de 36.000 de flori, iar din dobânzi se va putea
plăti un bibliotecar și personal de îngrijire, accesul la bibliotecă, la pinacotecă, la colecțiile de
minerale și numismatică să fie posibil în casa mea din Sibiu”24.

b.Biblioteca Eugene Ionesco

În 1993, în România a apărut Organizația Internațională a Francofoniei, care în ciuda
faptului că România nu face parte din țările în care limba franceză este o limbă deja obișnuită,
curentul francez și-a pus amprenta asupra societății românești. Totuși, există o explicație și
aceasta constă poate în faptul că în secolul al XVIII-lea, România avea o legătură importantă cu
Franta, constituită de călătoriile educaționale ale elitelor autohtone25.
Biblioteca Eugene Ionesco din Galați este cea mai mare bibliotecă privată din țară, și
este susținută de către asociația franceză „Les Amis de la Bibliotheque Francaise Eugene Ionesco
de Galati” și de către fundația Eugene Ionesco26.
Dorina Moisa, singurul angajat al bibliotecii declară pentru presagalati.ro faptul că:
„Biblioteca a supraviețuit până acum ca prin miracol, tot datorită unor prietenii care se țes de la
un an la altul între membrii fundației și cititori sau mai bine zis între cititori și bibliotecă, e o
poveste de dragoste foarte frumoasă”27.
Sursele de finanțare și de susținere a bibliotecii în viața culturală cotidiană, sunt extrem
de puține și reduse: 2% din impozit, bani donați strânși de membrii Asociației Franceze
menționate anterior și cotizațiile cititorilor28.

24
Ittu, Constantin, Tainele Bibliotecii Brukenthal, Ediţia a II-a revizuită şi augmentată de autor, Sibiu, Ed.
Bibliotheca Brukenthal, 2007, p. 19.
25
http://adevarul.ro/locale/galati/cea-mai-mare-biblioteca-privata-romania-in-pericol-inchisa-singurii-mai-dau-
mana-ajutor-voluntarii-cititorii-pasionati-1_562a327cf5eaafab2cf5db2e/index.html, accesat la data de 24.01.2017,
ora 16:50.
26
http://presagalati.ro/biblioteca-franceza-eugene-ionesco-functionala-pe-baza-de-voluntariat-si-vechi-amici-ai-
limbii-franceze/, accesat la data de 24.01.2016, ora 17:00.
27
Ibidem.
28
Ibidem.

7
BIBLIOGRAFIE
a.BIBLIOGRAFIE
1.Pallier, Denis, Les Bibliotheques, Ed.Puf, 1961;
2.Buluță, Gheorghe, Scurtă istorie a bibliotecilor din România, Ed.Enciclopedică, București,
2000;
3.Bibilioteca Centrală de Stat a R.P.R, Biblioteca muzeului Brukenthal din Sibiu, Ed.Editura de
Stat Didactică și Pedagogică, 1957;
4.Ittu, Constantin, Tainele Bibliotecii Brukenthal, Ediția a II-a revizuită și augmentată de autor,
Ed. Bibliotheca Brukenthal, Sibiu, 2007.

b.SURSE ONLINE
1. http://lege5.ro/Gratuit/gm4tenbz/legea-bibliotecilor-nr-334-2002, accesat la data de
24.01.2017, ora 17:50;
2. https://www.infotour.ro/ghid-turistic/cladiri-si-turnuri/biblioteca-nationala-din-paris-
1525, accesat la data de 19.01.2017, ora 14:13;
3. http://protlc.net/referat-biblioteca-nationala-a-frantei/, accesat la data de 19.01.2016, ora
15:30;
4. http://www.bne.es/es/LaBNE/Historia/Cronologia/index.html, accesat la data de
20.01.2017, ora 15:00;
5. http://adevarul.ro/locale/galati/cea-mai-mare-biblioteca-privata-romania-in-pericol-
inchisa-singurii-mai-dau-mana-ajutor-voluntarii-cititorii-pasionati-
1_562a327cf5eaafab2cf5db2e/index.html
6. http://presagalati.ro/biblioteca-franceza-eugene-ionesco-functionala-pe-baza-de-
voluntariat-si-vechi-amici-ai-limbii-franceze/, accesat la data de 24.01.2016, ora 17:00.