Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova, unica

autoritate legislativă a statului, fiind o structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste,
pentru o perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret și liber
exprimat. Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament, cu minim 52 de
voturi. În prezent această funcție este îndeplinită de deputatul PDM Andrian Candu.
Potrivit unor autori, parlamentul are o triplă misiune,inerentă democraţiei: informarea, controlul,
legiferarea. Potrivit altora, ar fi suficient să se vorbească despre "rolul legislativ" al parlamentului şi
despre "rolul său politic" (informarea şi angajarea răspunderii guvernului). Într-o opinie, nevorbindu-
se despre funcţiile parlamentului, se vorbeşte însă de relaţia biunivocă dintre parlament şi guvern,
sistematizînd demersul în mijloace ale parlamentului pentru a acţiona asupra guvernului şi invers,
mijloace ale guvernului pentru a acţiona asupra parlamentului.
Reieșind din clasificarea funcțiilor formulate de mai mulți savanți, cinci funcţii ar exprima cel mai bine
activitatea şi orientarea parlamentară.
a)Funcţia de reprezentare
Temeiul acestei funcţii se găseşte în art.60 din Constituţie, care dispune că "Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului".
Această funcţie de reprezentare se manifestă în special în raporturile statului cu Uniunea Europeană şi
în orientarea întregii activităţi externe în raport cu toate statele lumii, pe baza principiilor dreptului
internaţional. Funcţia de reprezentare a Parlamentului prezintă o însemnătate dintre cele mai mari şi
în ceea ce priveşte relaţiile dintre Parlament şi alte organe ale statului, Parlamentul beneficiind de o
legitimitate originară, ca exponent al intereselor întregii naţiuni.
b)Funcţia legislativă
Această funcţie reprezintă de fapt nucleul întregii activităţi parlamentare, autorii de specialitate fiind
unanimi în a aprecia că elaborarea legilor trebuie să constituie activitatea primordială a
parlamentelor. Funcţia legislativă a Parlamentului este amplu fundamentată în prevederile
Constituţiei, ca şi în cele ale Regulamentelor parlamentare.
c)Funcţia de informare
Această funcţie se realizează prin argumentarea deciziilor politice, dar şi a legilor, pe o temeinică
evaluare a unor consideraţiuni economice, sociale şi politice. Prin dreptul de petiţionare,
parlamentarii cunosc doleanţele cetăţenilor, iar Regulamentele parlamentare prevăd modalităţi
practice prin care parlamentarii pot solicita anumite informări din partea organelor de stat.
d)Funcţia de control
Această funcţie parlamentară se manifestă printr-o serie întreagă de activităţi de maximă importanţă,
cum ar fi acordarea şi retragerea încrederii Guvernului, întrebările şi interpelările, anchetele
parlamentare, etc. Funcţia de control poate merge până la suspendarea din funcţie a Preşedintelui
RM.
e)Funcţia de desemnare prin investire, alegere sau numirea unor autorităţi publice
Aici locul cel mai important îl ocupă, desigur, acordarea votului de investitură Guvernului conform
art.98 din Constituţie cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. După modificările art. 78 din iulie 200068,
Parlamentul este investit de alegerea Preşedintelui statului cu votul a cel puțin 3/5 din numărul total
de deputați. Este de remarcat că, potrivit Constituţiei, Parlamentul mai exercită şi alte activităţi legate
de desemnarea sau investirea unor autorităţi publice, numirea Procurorului General,numirea unor
membri ai Consiliului Superior al Procurorilor ,numirea unor membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii, numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor, judecătorilor Curţii Supreme de
Justiţie numirea unor membri ai Curţii de Conturi.
Parlamentul Republicii Moldova, fiind unicul organ reprezentativ suprem şi legislativ are următoarele
atribuţii de bază:
a) adoptă legi, hotărîri şi moţiuni;
b) declară referendumuri;
c) interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg
teritoriul ţării;
d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;
e) aprobă doctrina militară a statului;
f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele şi în
limitele prevăzute de Constituţie;
g) ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale
încheiate de Republica Moldova;
h) aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;
i) exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului
economic şi de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor
privind împrumuturile şi creditele de stat din surse străine;
j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;
k) aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;
l) declară mobilizarea parţială sau generală;
m) declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;
n) iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele
societăţii;
o) suspendă activitatea organelor administraţiei publice locale, în cazurile
prevăzute de lege;
p) adoptă acte privind amnistia;
r) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Constituţie şi legi.