MLL Prezentare PDF

1/8/2019
Managementul lanțului logistic

(Supply Chain Management)
Conf. univ. dr.:

Cătălin AFRĂSINEI
Introducere
Producătorii concură din ce în ce mai puțin prin produse și calitate – care
sunt de multe ori comparabile - și din ce în ce mai mult prin rotația
stocurilor și viteza în piață. John Kasarda, Forbes,October 18, 1999
Aproape orice organizație se confruntă cu problema:

• transmiterii materialelor potrivite (bunuri)
• la locul potrivit
• la momentul (timpul) potrivit
Care este soluția? Logistica

Fiindcă:
Logistica este responsabilă pentru deplasarea (mișcarea) fizică a
materialelor și uneori a oamenilor.
Logistica realizează planificarea și controlul fluxurilor de materiale și a
informației aferente din organizații, atât în sectorul privat cât și în cel
public.
2
1
1/8/2019
Introducere
Misiunea:
Ce Obținerea/transmiterea materialelor potrivite la locul și la timpul potrivit
Cum Prin optimizarea unor indicatori de performanță și satisfacerea unui

set de constrângeri
Importanța logisticii:
2
1/8/2019
Introducere
Sistemul logistic:
Facilități
Servicii de transport
Lanțul logistic:
Întrebare: Este un termen sinonim cu Logistica?
Răspuns: Nu, sunt lucruri diferite
Î: Există legătură între ele?
R: Da
Î: Care din concepte e mai complex?
R: Lanțul logistic
Î: De ce?
Orice afacere se încadrează într-unul sau mai multe lanțuri logistice și joacă un
rol bine determinat în fiecare din ele.
3
1/8/2019
Origini și definiții
Citate:
“An army marches on its stomach” (Napoleon)
O armată marșează prin stomacul său
„Amateurs talk strategy and professionals talk logistics”
Amatorii discută strategie iar profesioniștii discută logistică
Evoluția termenilor:
“logistică” „lanț logistic”
“managementul operațiunilor” (1980s)
1. Lanțul logistic este un alt termen folosit pentru ”Logistică”.
2. Lanțul logistic include și alte funcții: aprovizionare, inginerie (tehnologie),
producție, financiar, marketing și activitățile de control asociate desfășurate în
cadrul unei singure companii.
3. Lanțul logistic include toate funcțiile menționate în definiția 2 la care se
adaugă și cele ale furnizorilor furnizorilor companiei și a clienților clienților
companiei— extindere și în afara întreprinderii tradiționale.
4
1/8/2019
Definiții acceptate ale lanțului logistic:
“Lanțul logistic este o aliniere de firme care conlucrează pentru a oferi

produse și servicii pieței.”
“Lanțul logistic cuprinde toate etapele implicate direct și indirect în
satisfacerea cererii unui client. Acesta nu include doar pe producător și
furnizorii acestuia, ci și pe transportatori, engrosiști, detailiști și clienții
însăși.”
“Lanțul logistic este o rețea de facilități și opțiuni de distribuție care
îndeplinesc funcțiile de procurare de materiale, de transformare a
acestora în produse intermediare și finale și de distribuire a celor
finale către clienți.”
Lanțul logistic: Procesele ciclului de viață ce includ fluxurile fizice, de
informații, financiare și de cunoaștere a căror scop este
satisfacerea cerințelor utilizatorilor finali prin intermediul produselor și
serviciilor provenind de la furnizori multipli, interconectați
Definiții acceptate ale managementului lanțului logistic:
MLL se referă la tot ceea ce facem pentru a influența comportamentul

lanțului logistic în vederea obținerii rezultatelor dorite și care are
la bază reacția de răspuns și eficiența.
MLL înseamnă coordonarea producției, stocurilor, locațiilor și a

transportului ce au loc între participanții unui lanț logistic pentru a
obține cel mai bun raport între viteză de reacție și eficiență în piața
ce este servită.
Diferențe între lanț logistic și logistică:

Logistica se referă în special la activitățile ce au loc în interiorul granițelor
unei organizații.
Lanțul logistic se referă la o rețea de companii care conlucrează și-și

coordonează acțiunile pentru a livra produse în piață.
10
5
1/8/2019
Concluzionând:
Un LANȚ LOGISTIC cuprinde un șir de activități și organizații care au ca scop
managementul materialelor în drumul lor de la furnizorii inițiali către clienții finali.
LOGISTICA este funcția responsabilă pentru fluxul de materiale de la furnizori în
organizație, pentru operațiunile din organizație și apoi din organizație către
clienți.
11
Termeni utili:
PRODUSE: orice organizație livrează produse clienților săi.
Produsele = combinație de bunuri și servicii în ponderi diferite.
12
6
1/8/2019
Termeni utili :
OPERAȚIUNI: reprezintă nucleul unei organizații. Ele creează și livrează produse.
Operațiunile preiau o varietate de inputuri și le transformă în outputuri dorite.
13
Termeni utili:
OPERAȚIUNILE: ocupă un loc precis în ciclul de formare a cererii și ofertei.
14
7
1/8/2019
Termeni utili:
MATERIALE: sunt toate acele lucruri pe care o organizație le mișcă / deplasează /
folosește pentru a crea produse.
- tangibile (materii prime)
- intangibile (informații)
Logistica este responsabilă pentru mișcarea materialelor atât în interiorul cât și în
exteriorul unei organizații și între organizații.
Logistica intrărilor: intrarea materialelor de la furnizori în organizație

Logistica ieșirilor: ieșirea materialelor către clienți
Managementul materialelor: mișcarea/circulația materialelor în interiorul organizației
Se folosesc diferiți termeni cu privire la această rețea de activități și organizații:

- proces: atunci când se pune accent pe operațiuni
- canal logistic: când se pune accent pe latura de marketing
- lanț valoric: când se are în vedere valoarea adăugată
- lanțul cererii: când se urmărește măsura în care cererea este satisfăcută
- lanț logistic: când se pune accent pe circulația materialelor
15
Fiecare produs are

propriul lanț logistic unic.
Exemple:
➢Lanțul logistic al
ciocolatei începe cu
boabele de cacao provenite
din ferme și se încheie cu
livrarea tabletelor de
ciocolată către clienții
doritori.
➢Lanțul logistic al
pantalonilor jeans pornește
de la bumbacul cultivat în
câmp și se încheie atunci
când cumpărăm pantalonul
din magazin.
16
8
1/8/2019
Structura lanțului logistic

Într-un lanț logistic materialele sunt deplasate printr-o serie de
organizații. Fiecare din ele adaugă valoare produsului final.
Din perspectiva unei organizații avem:
-Amontele: activitățile ce preced organizația➔ niveluri de furnizori
-Avalul: ; activitățile ce succed organizația➔ niveluri de clienți
17
Structura lanțului logistic

Un lanț logistic poate fi mult mai complicat în realitate decât cel
prezentat în următoarea imagine:
18
9
1/8/2019
Lanțul logistic este format din:

• Sistemul de producție
• Sistemul de distribuție
Tipuri de lanțuri logistice:
LL bazat pe comenzi (MTO): LL bazat pe stocuri (MTS):
➢ produsele sunt fabricate doar ➢ producția și distribuția se
când clienții le solicită bazează pe previziuni
➢ nu se creează stocuri la nivel de ➢ producția anticipează cererea
producător efectivă iar stocurile sunt menținute
în depozite în așteptarea
comenzilor
LL combinat (MTA):
➢ componentele și semifabricatele sunt
create în sistemul 2
➢ asamblarea finală se realizează în
sistemul 1
19
Fluxurile de produse și informații într-un lanț

logistic
Avalul: Amontele:
➢ fluxul de produse ➢ fluxul de informații + produse
uzate, deteriorate, nefuncționale,
➢ direcția: dinspre sursele de
materii prime spre clienți ➢ direcția: dinspre clienți spre
sursele de materii prime
Ambele fluxuri sunt consumatoare de timp
20
10
1/8/2019
Factorii de performanță ai unui lanț logistic

Companiile dintr-un lanț logistic trebuie să ia decizii individuale dar și
colective legate de rolul lor specific.
Există 5 arii în care companiile pot lua decizii ce le influențează performanța în
cadrul lanțului logistic: Producție, Stocare, Localizare, Transport și Informații.
Acestea se numesc factori de performanță ce trebuie luați în considerare în efortul

companiilor de a echilibra raportul dintre viteză de reacție sau reactivitate și
eficiență.
Producție:
-Procesul decizional: dimensiunea capacității de producție
Capacitate în exces vs. Capacitate restricționată
Reactivitate vs. Eficiență
Stocare:
-Procesul decizional: nivelul stocurilor
-Vizează întregul lanț logistic și include: materii prime, semifabricate, produse finite
-Stocuri ridicate→ capacitate ridicată de a face față fluctuațiilor cererii
→ reactivitate
-Stocuri reduse → costuri de stocare reduse → Eficiență
21

Localizare:
-Procesul decizional: dispersarea geografică a facilităților lanțului logistic
-Concentrarea activităților în câteva locații → economii de scară → Eficiență
-Dispersarea activităților în multe locații → mai aproape de clienți și furnizori →
reactivitate
Transport:
-Se referă la deplasarea materialelor între facilități
-Procesul decizional: alegerea modalităților de transport
Moduri de transport rapide vs. Moduri de transport lente
-Șase moduri clasice de transport: naval, feroviar, prin conducte, rutier, aerian, și …
Transport electronic
Informații:
-Reprezintă baza obiectivă a procesului decizional:
-Coordonarea activităților zilnice
-Previziune și planificare
....……..?............. vs. ……?…….
22
11
1/8/2019
23
Beneficiile unui lanț logistic

Lanțurile logistice uneori sunt atât de complicate încât ai putea să
încerci să cauți o cale de a le evita.
Uneori este posibil, atunci când produsele sunt transferate direct de la
producător la clientul final
Beneficii ale lanțului logistic:
➢Asigură legătura între furnizorii aflați la mare distanță și clienții acestora.
➢Permite ca operațiunile să aibă loc în locațiile cele mai potrivite care pot fi la
distanță față de clienți sau sursele de materii prime
➢Producătorii caută locațiile cele mai potrivite indiferent de localizarea clienților săi.
➢Producătorii pot obține economii de scară prin concentrarea operațiunilor în
unități de dimensiuni mari.
➢Producătorii nu gestionează stocuri mari de produse finite, acestea fiind
translatate în josul lanțului, mai aproape de clienți/consumatori.
➢Angrosiștii plasează comenzi de mari dimensiuni iar producătorii oferă discounturi
de preț prin faptul că obțin costuri unitare mai mici.
➢Angrosiștii păstrează stocuri de la mai mulți furnizori oferind detailiștilor
posibilitatea de a alege dintr-o gamă variată.
➢Angrosiștii sunt mai aproape de detailiști generând timpi de furnizare scurți.
➢Detailiștii mențin stocuri mai mici cât timp engrosiștii sunt capabili să
pregătească livrări adaptate nevoilor.
➢Detailiștii își reduc operațiunile în timp ce pot oferi un serviciu adaptat clienților,
fiind în proximitatea acestora.
24
12
1/8/2019
Beneficiile unui lanț logistic

➢Transportul, în general, este simplificat, prin realizarea de livrări mari ce
generează reduceri de costuri asociate.
➢Organizațiile pot dezvolta expertiză în domenii înguste de activitate.
➢Lanțurile logistice pot simplifica întreaga rețea de mișcări/conexiuni/transferuri din
interiorul său:
25
Organizarea logisticii într-o companie

Funcție integrată Organizare pe produs
27
13
1/8/2019
Efectele asupra performanței financiare
Logistica generează costuri

Așadar, are impact asupra performanței financiare generale ale organizației
Active:
• circulante (bani, creanțe, stocuri etc) sau
• imobilizate (terenuri, clădiri, mijloace fixe etc).
29
30
14
1/8/2019
Activele circulante
Logistica poate reduce activele circulante prin niveluri mai reduse ale
stocurilor. Reducerea investiției în stocuri eliberează disponibil bănesc ce
poate avea alte utilizări.
Active imobilizate
Activele imobilizate includ terenuri, clădiri, echipamente. Depozitele, flotele
de mașini, echipamentele de manipulare a materialelor și altele care
facilitează mișcările în lanțul logistic formează o mare parte din totalul
activelor imobilizate.
Vânzările
Făcând un produs să fie mai atractiv sau mai disponibil, logistica poate
contribui la creșterea vânzărilor și îmbunătățirea poziției pe piață.
Marja profitului
O logistică mai eficientă generează costuri operaționale mai mici ceea ce
duce la marje de profit mai mari.
Preț
Logistica poate îmbunătăți valoarea percepută a produselor, făcându-le
mai ușor accesibile, asigurând timpi de livrare mai scurți. Produsele mai
atractive pot fi vândute la prețuri mai ridicate.
31
Cum funcționează lanțul logistic: participanții

Producătorii
- organizațiile care fabrică un produs
- două tipuri:
- producători de materii prime
- producători de produse finite:
-Produse tangibile
-Produse intangibile
- producătorii de produse tangibile se deplasează spre zone geografice unde
forța de muncă este mai ieftină
- Producătorii din țările dezvoltate au devenit din ce în ce mai mult producători
de produse intangibile
Distribuitorii
- companii care preiau marfa în volume mari de la producători și livrează în pachete
de produse conexe către clienți
- se mai numesc și angrosiști
- în mod frecvent vând către alte companii (intermediari) și cantitățile livrate
depășesc cu mult necesarul de consum al unui consumator
- amortizează fluctuațiile de cerere care altfel ar trebui suportate de către
producători
- îndeplinesc funcția de “Timp și Spațiu”
- activitățile cele mai des întâlnite: promovare, vânzare, managementul stocurilor,
operare depozite, transport, suport clienți, service post-vânzare
32
15
1/8/2019
Cum funcționează lanțul logistic: participanții

Detailiștii
- stochează și vând în cantități mai mici către publicul general
- au în vedere preferințele și cererile clienților
- atrag clienții folosind tehnici de stimulare a vânzărilor: promovare, reduceri de
preț, combinații de produse, suport vânzare și post-vânzare etc
Clienții
- orice organizație ce achiziționează și folosește un produs

- pot procura un produs pentru a-l încorpora într-un alt produs
- client poate fi consumatorul final, ce achiziționează produsul pentru a-l consuma
Furnizori de servicii
- oferă servicii către producători, distribuitori, detailiști și clienți
- au experiență și sunt specializați pe o activitate foarte specifică a lanțului logistic
- servicii de transport, servicii de depozitare, servicii financiare, cercetare de piață,
publicitate
33
Cum funcționează lanțul logistic: activități
Procurare sau achiziționare. Fluxul de materiale este de obicei inițiat când se

trimite o comandă de aprovizionare la furnizor.
Principalele operații:
• găsirea furnizorilor potriviți
• negocierea termenilor și condițiilor de colaborare
• organizarea livrărilor
• pregătirea și efectuarea plăților și asigurării
• orice alte operațiuni care facilitează aducerea materialelor în organizație
Transportul din amonte: realizează mișcarea materialelor de la furnizori până la

zona de recepție din organizație
Principalele operații:
• alegerea tipului de transport (rutier, feroviar, aerian și altele),
• găsirea celui mai potrivit operator de transport
• designul rutelor
• asigurarea tuturor condițiilor legale și de siguranță necesare
• realizarea livrărilor la timp și la costuri acceptabile etc.
34
16
1/8/2019
Recepția are în vedere:

• materialele recepționate corespund cu ceea ce s-a comandat
• confirmarea livrării
• descărcarea mărfii
• controlul de calitate (identificarea defectelor)
• sortarea produselor recepționate
Depozitarea sau stocarea: realizează gruparea materialelor în stocuri și păstrarea

lor în bune condiții până în momentul în care este nevoie de ele
Urmărește:
• materialele să fie disponibile atunci când sunt solicitate
• să asigure condiții, tratament și ambalare propice pentru materialele stocate
• condiții speciale pentru materiale speciale (produse congelate, medicamente,
produse chimice, animale, produse/substanțe periculoase)
Controlul stocurilor: concepe și aplică politica privind nivelul stocurilor

Se referă la:
• materialele destinate stocării, investițiile necesare, service clienți, nivelul stocurilor,
dimensionarea comenzilor, frecvența comenzilor etc
35
Pregătirea comenzii: găsirea și extragerea materialelor din zonele de stocare. În

general, materialele care formează o comandă pentru un client sunt:
• localizate,
• identificate,
• verificate,
• retrase de pe raft,
• grupate într-o singură încărcătură,
• împachetate și mutate spre zona de încărcare în vehiculele de livrare
Manipularea materialelor: realizează mișcarea materialelor de-a lungul fluxului de

operații din organizație și din întregul lanț logistic
Obiective urmărite:
• eficiența mișcărilor,
• cu trasee cât mai scurte,
• folosind echipament adecvat,
• evitând deteriorările, și
• apelând la manevrări și ambalări speciale atunci când e cazul
36
17
1/8/2019

Transportul din aval preia produsele din zona de ieșiri și realizează livrarea către
clienți (sarcinile sunt similare cu cele ale transportului din amonte).
Managementul distribuției (fizice) se referă la activitățile de livrare a produselor

finite către clienți, inclusiv activitățile de transport. Adesea este sincronizat cu
politica de marketing și formează o parte importantă a activităților din avalul lanțului
logistic.
Reciclare, retururi și eliminarea deșeurilor

Situații posibile:
- o parte din materialele livrate au fost defecte sau cantitatea livrată a fost prea mare
sau sortimentul de produse a fost greșit
- paleți, cutii, containere ce se returnează furnizorilor pentru reutilizare
- materiale ce sunt recuperate pentru a fi reciclate (metale, sticlă, hârtie, plastic,
uleiuri)
Locația (localizarea)
O parte din activitățile logistice pot fi desfășurate în locații diferite. Managementul
logistic trebuie să:
- cele mai potrivite locații pentru aceste activități → un factor decizional important
- realizeze un calcul corect al dimensiunii și numărului facilităților necesare
37
Comunicarea Lanțul logistic este de asemenea responsabil pentru fluxul de

informații asociat fluxului de materiale:
- asigură conexiunile între toate componentele lanțului logistic
- se transmit informații despre:
- produse
- cererea clienților
- materialele ce sunt deplasate
- timingul acțiunilor
- nivelul stocurilor
- disponibilitate
- probleme apărute
- nivelul de service și suport către clienți
38
18
1/8/2019
Cum funcționează lanțul logistic: activități principale

Activitățile incluse în orice sistem logistic (lanț logistic) pot fi grupate în
trei activități principale:
•Procesarea comenzilor
•Managementul stocurilor
•Transportul mărfurilor
Procesarea comenzilor, include operațiile:

• completarea și recepționarea formularului de comandă
• verificarea disponibilității produselor solicitate
• verificarea statusului financiar al clientului
• produsele sunt retrase din stoc sau fabricate
• produsele sunt împachetate și livrate
• documentația de transport este emisă
• clientul este informat asupra stării comenzii
39
Cum funcționează lanțul logistic: activități principale

Managementul stocurilor:
Stocurile sunt grupări de produse/materiale care așteaptă să fie prelucrate,
transportate sau vândute.
Avantaje ale existenței stocurilor în lanțul logistic:
•Nivel al serviciului îmbunătățit → timp de operare redus
•Reducerea costurilor logistice generale
•Capacitate bună de reacție la variabilitatea neașteptată a cererii sau a
timpului de operare
•Produsele sezoniere disponibile întreg anul
•Specularea variației prețurilor
•Depășirea ineficiențelor în conducerea sistemului logistic
Principalul dezavantaj al existenței stocurilor: Poate fi costisitor
Scopul managementului stocurilor este acela de a determina nivelul stocurilor

așa încât să se minimizeze costurile totale de operare o dată cu satisfacerea
cerințelor privind serviciul către clienți.
Un bun management al stocurilor trebuie să aibă în vedere 5 aspecte: importanța

clienților, relevanța economică a diferitelor produse, politica de transport,
flexibilitatea procesului de producție, comportamentul competitorilor
40
19
1/8/2019
Cum funcționează lanțul logistic
Strategiile de transport și stocare
41

Strategiile de transport și stocare:
Livrare directă
Definiție:
Produsele sunt livrate direct de la producător la utilizatorul final
(detailiștii în cazul produselor de larg consum)
Avantaje :
• Elimină cheltuielile de operare a depozitelor
• Reduce durata de livrare
Dezavantaje :
• Necesită o flotă de vehicule de capacități reduse în cazul

livrărilor mărunte către clienți dispersați pe o arie
geografică largă
Aplicabil când:
• Comanda clientului necesită camioane complete

• Produsele sunt perisabile și trebuie livrate prompt
42
20
1/8/2019

Depozitare
Descriere:
Produsele sunt recepționate în depozite și stocate în diferite feluri: rezervoare,
spaliere, rafturi. Atunci când apare o comandă, produsele sunt preluate,
împachetate și livrate către client.
Funcții majore:
• Recepția produselor
• Stocare
• Pregătirea comenzii
• Livrare
Întrebare:
Care din cele patru funcții sunt cele mai costisitoare și de ce?
Răspuns:
Stocarea și pregătirea comenzii datorită costurilor de
depozitare și respectiv a costurilor de manoperă
43

Transfer direct (distribuție just-in-time)
Definiție:
Transferul direct folosește ”docuri de transfer”, care sunt niște depozite/facilități
de transfer în care mărfurile intrate (sosite de la unul sau mai mulți furnizori)
sunt sortate, combinate, consolidate și transferate direct către zona de
ieșiri/livrări fără stocare intermediară și pregătirea comenzii.
Aplicabilitate: Funcții majore:

Volume mari • sortare
Variabilitate redusă a cererii • consolidare
Produse ușor de manevrat • Fără stocare
• Fără pregătire
Tipuri de transfer direct:
• Transfer pre-distribuit: produsele sunt alocate

destinatarului înainte ca acestea să părăsească
sursa de proveniență
• Transfer post-distribuit: docul de transfer este cel
care alocă produsele destinatarului
44
21
1/8/2019
Depozitarea centralizată vs. descentralizată
Centralizată: Descentralizată:
➢ un singur depozit servește ➢ mai multe depozite servesc
întreaga piață de desfacere zonele pieței de desfacere divizate
➢ costuri de operare mai mici ➢ timpi de operare reduși
(economii de scară)
➢ costurile de transport din aval
➢ costurile de transport din amonte sunt mai mici
sunt mai mici
Costurile transportului din amonte: costurile livrării produselor de la

producători la depozite
Costurile transportului din aval: costurile livrării produselor de la depozite
către clienți
45
Depozitarea centralizată vs. descentralizată
46
22
1/8/2019

Transportul de marfă
Importanță:
• permite ca producția și consumul să aibă loc la locații care se află la mare
distanță unele față de altele
• stimulează competiția directă între producători din țări diferite
• companiile au posibilitatea de a profita de avantajul unor costuri ale forței de
muncă mai mici din țările în curs de dezvoltare
• produsele perisabile pot fi disponibile în întreaga piață (mondială)
• adesea reprezintă chiar și două treimi din costurile logistice totale
Alternative de transport din perspectiva producătorului sau a distribuitorului:

1. Transport privat: compania operează cu o flotă privată de vehicule proprii
sau închiriate
2. Transport exclusiv: un transportator este desemnat să transporte mărfurile
proprii făcând livrări directe iar acest lucru este reglementat printr-un
contract
3. Transport prin intermediar: compania își externalizează transportul unei
terțe părți care își folosește resursele disponibile (vehicule, angajați,
terminale) pentru satisfacerea nevoilor de transport a mai multor clienți
47

Canalul de distribuție:
Este ruta pe care un produs o urmează de la producător la utilizatorul
final. A duce produsele la utilizatorul final poate fi un proces complex.
Alternative ale distribuției: Rareori
• Distribuție directă: producătorul livrează produsele direct utilizatorului final
• Distribuție indirectă: intermediarii sunt participanți în procesul de distribuție
Frecvent
Tipuri de intermediari:
•Brokeri sau agenți de vânzări: activează în numele producătorului
•Angrosiști: cumpără de la producători și revând detailiștilor
•Detailiști: vând către utilizatorii finali
48
23
1/8/2019
49

Consolidarea mărfurilor:
-Generează economii la costurile logistice prin economii de scară
-Consolidarea livrărilor de mici dimensiuni în unele de mari dimensiuni
Tipuri de consolidare a mărfurilor:

1. Consolidarea la depozit: încărcăturile mici sunt grupate în livrări mari (cu
mijloace de transport adecvate) ce au loc pe distanțe mari
2. Consolidarea prin rutare multi-destinație : livrările mici la diferite locații se
asociază pentru a forma o rută de livrare cu opriri succesive ale aceluiași
vehicul (rutare multi-destinație)
3. Consolidare temporală: livrările la dată fixă se (re)planifică astfel încât să
poată fi grupate într-o livrare de mari dimensiuni și să se evite livrările mici și
multe
Moduri de transport: există 5 moduri clasice de transport
Naval
Rutier
Prin
Feroviar
conducte
Aerian
50
24
1/8/2019

Moduri de transport
Modurile de transport pot fi combinate pentru a obține așa-numitul serviciu din ușă
în ușă.
Transporturile intermodale devin eficiente atunci când marfa este consolidată în
paleți sau containere. Acestea:
• au dimensiuni standard: 80x100, 90x110, 100x120, 120x120 cm 2 pentru paleți
• protejează marfa: containerele pot fi refrigerate, ventilate, pot transporta lichide
etc.
• facilitează manevrarea la terminale
Doi parametri fundamentali sunt avuți în vedere pentru selecția transportatorului:
1. Prețul (costul)
Ierarhizarea modurilor de transport în funcție de costuri :
Aerian Rutier Feroviar Conducte Naval
2. Timpul de tranzit
Este timpul necesar pentru ca o livrare să ajungă de la origine la destinație. Este
influențat de condițiile de vreme, trafic etc.
Unele moduri de transport (aerian, naval) trebuie combinate cu altele (rutier) pentru a
asigura serviciul de transport din ușă în ușă.
51

Moduri de transport
Feroviar
Caracteristici:
• economic (pentru deplasări pe distanțe lungi)
• lent
• lipsit de flexibilitate
• este în general folosit pentru materii prime și produse finite de mică valoare
Motive pentru care este considerat un transport lent:
• trenurile de marfă au prioritate redusă în fața trenurilor de pasageri;
• trenurile cu legături directe sunt mai degrabă rare;
• o garnitură de tren trebuie să includă zeci de vagoane pentru a deveni eficient
Rutier
Caracteristici:
• folosit pentru transportul produselor finite și a semifabricatelor
• există în două variante:
• cu încărcătură completă (IC): camionul este încărcat complet iar materialele
sunt transportate direct de la origine la destinație
• fără încărcătură completă (FIC): livrările la destinații reprezintă mult mai puțin
decât capacitatea vehiculului iar acestea trebuie consolidate la terminal și
încărcate împreună pentru a atinge capacitatea de transport
52
25
1/8/2019
IC
FIC
53

Moduri de transport
Aerian
Caracteristici:
• foarte rapid
• este încetinit de operațiunile de manevrare în aeroporturi
• nu este competitiv în cazul livrărilor de scurtă și medie distanță
• folosit în cazul produselor de mare valoare livrate pe distanțe lungi
• este folosit în combinație cu transportul rutier pentru serviciul din ușă în ușă
Transport intermodal
Îmbunătățește nivelul serviciului de transport către clienți.
Oferă un bun compromis între cost și timpul de tranzit.
Combinații mai des folosite ale modurilor clasice de transport:
• aerian-rutier (engl. birdyback)
• feroviar-rutier (engl. piggyback)
• naval-rutier (engl. fishyback)
Cea mai utilizată unitate de încărcare este containerul, care se folosește astfel:
• containerele sunt încărcate în camion (TIR) iar acesta este încărcat cu totul în tren,
vapor sau avion
• containerele sunt încărcate direct în tren, vapor sau avion
54
26
1/8/2019
55
Integrarea lanțului logistic
Faza 1: Integrarea în cadrul organizației
Faza 2: Integrarea de-a lungul întregului lanț logistic
Argumente în favoarea integrării

➢În trecut, organizațiile și-au concentrat întreg efortul înspre realizarea de
produse neglijând importanța privind logistica asociată acestor materiale
➢Ulterior, managerii au realizat impactul transportului și depozitării
➢S-a crezut că acestea sunt costuri inerente ale afacerii care nu pot fi evitate
➢1962 Drucker:
❖Logistica: „Continentul întunecat al economiei”
❖Logistica: „Cea mai neglijată, dar cea mai promițătoare arie a afacerilor”
Motivul principal al schimbării: acceptarea că logistica e costisitoare→ logistica

identificată ca funcție determinantă a costurilor → organizațiile ar trebui să poată
genera economii substanțiale
56
27
1/8/2019

Integrarea în cadrul organizației
Aceste activități, în mod tradițional, au fost conduse distinct și separat, astfel că

organizația avea departamente distincte de aprovizionare, transport, depozitare,
vânzare/livrare etc.
57

Nefiind corelate, activitățile logistice puteau avea obiective diferite:

✓Aprovizionarea: caută furnizori serioși
✓Controlul stocurilor: caută costuri unitare mici
✓Depozitarea: caută rotație rapidă a stocurilor
✓Managementul materialelor: caută ușurința în manevrare
✓Transportul: caută încărcări complete ale vehiculelor
Problemele apar atunci când aceste obiective intră în conflict:

- Aprovizionarea urmărește reducerea costurilor prin comenzi la furnizori mai rare
dar mai consistente dar acest lucru crește nivelul mediu al stocurilor în depozite și
o dată cu aceasta costurile asociate
- Utilizarea transportului maritim în locul celui aerian reduce costurile de transport
dar crește cantitățile ce există și se mențin în lanțul logistic
Dacă logistica este separată în funcțiuni diferite, fiecare din ele riscă să
acționeze în direcții diferite, efortul este multiplicat și resursele risipite.
58
28
1/8/2019

Un lanț logistic fragmentat are următoarele dezavantaje:
✓Obiective diferite în cadrul organizației, adesea care vin în conflict

✓Multiplicarea efortului și reducerea productivității
✓Fluxuri de comunicare și informații deficitare între părțile componente
✓Reducerea coordonării între participanți generează eficiență redusă, costuri
ridicate, serviciu către clienți deficitar
✓Crește gradul de incertitudine și apar întârzieri în lanțul logistic
✓Planificarea devine mai dificilă
✓Apar stocuri de compensare între părțile participante care să echilibreze anumite
dezechilibre, apare transport în exces, proceduri administrative suplimentare
✓Sunt indisponibile informații vitale, cum ar fi costurile logistice totale
✓Se acordă logisticii un statut redus în cadrul organizației.
59

Unele organizații sunt tentate să se oprească la un stadiu intermediar de integrare,

caz în care operează cu două funcții:
❑ managementul materialelor, integrarea producției cu fluxurile de materii prime
și cu linia operațională
❑ distribuția fizică, integrarea marketingului cu fluxurile de ieșiri.
Un alt factor care încurajează integrarea internă este posibilitatea de analiză

corectă a costului logistic total
Costul logistic total = cost transport +

cost depozitare + cost stocare + cost
ambalare + cost de procesare a
informației + alte costuri logistice
60
29
1/8/2019

Stadiile integrării
•Stadiul 1: Activitățile logistice sunt disparate și nu li se acordă mare atenție sau importanță.
•Stadiul 2: Recunoașterea importanței pe care activitățile logistice, încă separate, o au pentru
succesul organizației.
•Stadiul 3: Se aplică îmbunătățiri funcțiunilor logistice separate pentru a fi cât mai eficiente
posibil.
•Stadiul 4: Integrarea internă – recunoașterea beneficiilor cooperării interne și grupării
funcțiunilor separate într-una singură.
•Stadiul 5: Dezvoltarea unei strategii logistice, pentru o direcție unitară pe termen lung.
•Stadiul 6: Benchmarking – compararea performanței logistice cu alte organizații, învățarea din
experiența celorlalți, identificarea ariilor ce necesită îmbunătățire și găsirea căilor de punere în
practică.
•Stadiul 7: Îmbunătățire continuă – acceptarea că noi schimbări vor fi necesare și căutarea
continuă de soluții mai bune în organizarea logisticii trebuie să fie un deziderat permanent.
61

Integrarea de-a lungul întregului lanț logistic
Beneficiile integrării logisticii în cadrul unei organizații se extind prin integrarea la

nivelul întregului lanț logistic (integrare externă)
Sumarizând, vorbim de 3 niveluri de integrare:

•Nivel 0: logistica există prin activități separate în interiorul unei organizații
•Nivel 1: integrare internă (activitățile logistice adunate într-o singură funcțiune)
•Nivel 2: integrare externă, organizațiile sunt orientate și spre exteriorul mediului
lor intern și fac eforturi de integrare în întreg lanțul logistic
Organizațiile din interiorul aceluiași lanț logistic ar trebui să COOPEREZE pentru

atingerea satisfacției clientului final. Ele nu ar trebui să concureze între ele, ci
cu organizații ale altor lanțuri logistice.
Un lanț logistic fragmentat generează un efect de multiplicare (inclusiv a

costurilor) numit:
Efectul ”de bici”
62
30
1/8/2019
63

Integrarea de-a lungul întregului lanț logistic
Câteva beneficii ale integrării externe:

•cooperare autentică între toți participanții în lanțul logistic, bazată pe partajarea de
resurse și informații
•costuri mai mici – datorate operațiunilor optimizate, stocurilor mai mici, fără efort de
urgentare, economii de scară, eliminarea activităților ce consumă timp fără a adăuga
valoare etc.
•performanță îmbunătățită – datorată estimărilor mai precise, planificare mai bună,
productivitate mai ridicată etc.
•flux de materiale optimizat, ce generează mișcări mai rapide și mai eficiente
•serviciu către clienți îmbunătățit, timpi de operare reduși, livrări mai rapide și mai
adaptate nevoilor
•mai multă flexibilitate – organizațiile reacționează mai rapid în fața schimbărilor
•proceduri standardizate, generează rutină, bună practică, mai puțină duplicare a
efortului, a informațiilor, a planificării etc
•calitate stabilă cu mai puține inspecții (controale), mai ales dacă se optează pentru
sisteme de management a calității integrate
64
31
1/8/2019

Cooperare vs. Conflict
Factor Abordare conflictuală Abordare cooperantă

Profitul Profitul unei organizații se Cu toții partajează profiturile
obține pe cheltuiala alteia
Inter- Una din organizații e dominantă Tratament egal
relaționare
Încredere Mică Mare
Comunicare Limitată și formală Extinsă și deschisă
Informații Păstrate secret Împărtășite tuturor
Controlul Formal, rigid Delegare/împuternicire
Calitatea Învinovățire pentru defectele Remedierea unor probleme ce
constatate aparțin tuturor
Relația Rigidă Flexibilă
contractuală
Concentrare pe Propriile operațiuni interne Clienți
65

Provocări manageriale în logistică
Sunt situații în care costurile logistice formează 50-60% din costul total al unui
produs
Este important să se planifice o strategie logistică
Reducerea de capital
Un compromis acceptabil între Reducerea costurilor
Îmbunătățirea nivelului serviciilor
Reducerea de capital
Înseamnă reducerea pe cât posibil a investițiilor în sistemul logistic (echipamente,
stocuri, active imobilizate).
Soluții posibile:
• utilizarea de depozite publice pentru a nu crea depozite proprii
• utilizarea de transportatori externi în locul propriilor vehicule
!! Reducerea de capital generează costuri operaționale mai ridicate
66
32
1/8/2019

Probleme manageriale în logistică
Reducerea costurilor
Minimizarea costurilor totale asociate transportului și depozitării.
Îmbunătățirea nivelului serviciilor
Serviciul logistic influențează în mare măsură satisfacția clienților. Un client

satisfăcut are un impact major asupra veniturilor.
Impactul este cu atât mai mare pe piețele produselor omogene de mică valoare.
!! Serviciul logistic este măsurat prin durata ciclului de comandă.
Durata ciclului de comandă: perioada de timp scursă între momentul inițierii
unei comenzi și momentul în care produsele sunt primite de către client.
Serviciu solicitat Serviciu furnizat

Durata ciclului de comandă
Când un magazin retail inițiază o comandă, evenimentele care apar ar putea fi:
(a) Dacă produsele sunt disponibile la depozitul asociat, ele vor fi livrate în cel mai
scurt timp;
(b) Depozitul are nevoie să-și reîntregească stocul făcând o reaprovizionare de la
depozitul central; livrarea către retailer va fi întârziată;
(c) Produsele nu sunt disponibile nici la depozitul central așa încât acestea vor trebui
fabricate de către producător. Durata de livrare devine foarte mare.
67

Fie pa, pb și pc probabilitățile evenimentelor a, b, c (de mai înainte)
Fie fa(t), fb(t), fc(t) funcțiile duratei ciclului de comandă pentru fiecare din
evenimentele a, b și c
Funcția finală a duratei ciclului de comandă este:

f(t) = pa*fa(t) + pb*fb(t) + pc*fc(t)
Tendințe în logistică
Globalizarea
Multe companii operează la nivel mondial beneficiind de avantajul costurilor de
producție mai mici sau materiilor prime mai ieftine din anumite țări.
Consecințele asupra logisticii sunt:

•Ca rezultat a globalizării, nevoile de transport au crescut.
•Componentele și produsele semifabricate trebuie mișcate între locațiile de producție.
•Dezvoltarea transportului containerizat multimodal
•O proiectare și un management mult mai eficient al lanțurilor logistice, care uneori sunt
de dimensiuni impresionante.
68
33
1/8/2019

Tehnologia informației
Consecințe asupra logisticii:
•Furnizorii și producătorii utilizează împreună ceea ce se numește EDI → schimbă
informații cu privire la:
• nivelul stocurilor,
• timpii de livrare,
• poziționarea produselor aflate în tranzit în lanțul logistic
• La nivel operațional:
→ cunoașterea poziției curente a
• Sisteme informaționale geografice (SIG)
mașinii și
• Sisteme de poziționare globală (GPS)
→ comunicare continuă cu șoferii
• Computere de bord
Comerțul electronic (E-comerț)
Înseamnă realizarea de tranzacții comerciale prin Internet: B2B sau B2C
Crește livrările directe între producători și utilizatori finali

E-comerțul
Reduce produselor tranzacționate între producători și detailiști
•Abilitatea de a gestiona livrări mici/medii
E-comerțul E-logistică: •către un număr mare de clienți
•foarte dispersați teritorial
69

Comerțul electronic (E-comerț)
Returul produselor defecte devine o provocare majoră (logistica retururilor) în contextul
comerțului electronic
Diferențe între logistica tradițională și e-logistica
Logistica tradițională E-logistica
Tip de încărcătură Volume mari Colete
Clientul Cunoscut Necunoscut
Valoare medie comandă > 1000 $ < 100 $
Destinații Concentrate Foarte împrăștiate
Cererea Regulată Neregulată
Sistemul e-logistic are diferite abordări în ce privește operarea și distribuția. Operează
cu depozite virtuale și Puncte de prezență în teritoriu (PPT)
Depozitul virtual: o facilitate virtuală unde furnizorii și distribuitorii administrează
stocul produselor astfel încât e-comerțul să poată satisface comenzile.
PPT-ul: o facilitate care stochează produsele deja vândute și care așteaptă să fie
ridicate de clienți precum și produsele defecte care urmează să fie returnate.
!! PPT-ul simplifică managementul distribuției dar reduce nivelul serviciului către
clienți.
70
34
1/8/2019

Deciziile logistice
Atunci când un sistem logistic (lanț logistic) se proiectează, trebuie să răspundă cel
puțin la următoarele întrebări:
• Ar trebui să se creeze noi facilități/clădiri/depozite?
• Care este configurația, dimensiunea, locația ideale pentru acestea?
• De unde ar trebui materialele să fie procurate și unde ar trebui stocate?
• Unde ar trebui să aibă loc producția și unde asamblarea?
• Ar trebui depozitele să fie deținute în proprietate sau închiriate?
• Cum ar trebui depozitele să fie gestionate?
• Când și cum ar trebui făcută reaprovizionarea?
• Ce moduri de transport ar trebui folosite?
• Ar trebui ca vehiculele să fie deținute în proprietate sau nu?
• Care este dimensiunea ideală a flotei de mașini?
• Cum trebuie făcută rutarea mașinilor?
• Ar trebui ca anumite curse să fie organizate folosind transportul comun?
Așadar, e timpul luării deciziilor…
În funcție de orizontul de planificare, avem:
Decizii strategice
Deciziile strategice au efecte pe termen lung (de obicei acoperă mai mulți ani). Se
referă la proiectarea sistemului logistic și la decizii privind resursele vitale
(localizarea facilităților, dimensionarea capacităților, design-ul depozitelor,
dimensionarea flotei de vehicule).
71

Deciziile logistice
Decizii tactice
Deciziile tactice au efecte pe termen mediu (ex. lunare sau trimestriale) și includ
planificarea producției și distribuției, precum și alocarea resurselor (stocarea
strategie de pregătire a livrărilor, selectarea modurilor de transport, strategia de
consolidare a mărfurilor).
Decizii operaționale
Deciziile operaționale au aplicabilitate imediată și se referă la lucruri foarte

punctuale. Se referă la pregătirea livrărilor de zi cu zi precum și alocarea mașinii
și livrarea propriu zisă.
72
35
1/8/2019
Operații: Managementul stocurilor

Importanța deciziilor legate de stoc
Stocurile ca procent din total active:
Pentru că stocurile reprezintă o importantă sursă de cost, reducerea nivelului

stocurilor cu câteva procente la nivel de firmă poate genera efecte importante
asupra creșterii profitului.
73

Tipuri și caracteristici ale stocurilor
În general, existența stocurilor implică un anume risc care depinde și de

poziția firmei ocupată în canalul de distribuție.
Durată (timp)
Riscul de stoc este dat de Adâncime (cantitate)
Lățime (varietate)
Producătorul:
-Stocurile se referă la: materii prime, componente, produse intermediare, produse
finite
- produsele finite sunt stocate în depozite în așteptarea cererii clienților
Sunt situații în care producătorii își plasează produsele în regim de consignație în
spațiile de stocare ale clienților => riscul de stoc rămâne astfel în seama producătorului.
De lungă durată
Caracterizarea stocului De adâncime
Îngust
74
36
1/8/2019

Angrosistul:
-cumpără în cantități mari de la producător și vinde în cantități mai mici către
detailiști
- justificarea economică: furnizează detailiștilor marfă asortată de la diferiți
producători în cantități specifice
În cazul produselor sezoniere, angrosistul trebuie să formeze stocurile înaintea
începerii sezonului de vânzări => crește adâncimea și durata riscului de stoc
Durată lungă și foarte lungă (pentru produsele sezoniere)
Caracterizarea stocului Adânc
Larg (gamă de produse de la mai mulți producători)
Detailistul:
-Managementul stocurilor se referă la rotația cumpărărilor și vănzărilor

-Cumpără o varietate mare de produse, în cantități mici, cu rotație ridicată a stocului
Vanzari anuale
Rotatia stocului =
Stoc mediu
75

De scurtă durată
Detailistul (continuare):
Caracterizarea stocului Cu adâncime redusă
Larg (varietate mare a produselor)

Detailiști specializați vs. Magazin de tip ”ABC”: mai puțină lățime dar mai multă
adâncime și durată
Principalele funcții ale stocurilor:
Specializarea Permite poziționarea geografică de-a lungul mai multor unități de

geografică producție și distribuție ale unui lanț logistic. Stocurile menținute în
diferite locații și la diferite niveluri ale lanțului valoric permit
specializarea pe activități specifice.
Decuplarea Permite obținerea de economii de scară la nivel de unitate de activitate și
permite ca procesele să se deruleze cu maximă eficiență. Altfel, întreg
fluxul de activități va fi limitat la performanța celui mai lent proces.
Echilibrarea Disponibilitatea stocurilor, timpii de transport, nivelului serviciilor
cererii și ofertei oferite pot fi mult mai bine acomodate cu consumul și cererea.
Gestionarea Incertitudinile generate de fluctuațiile cererii și întârzierile de procese
incertitudinilor logistice pot fi ameliorate prin buna gestionare a stocurilor (stocuri de
siguranță)
76
37
1/8/2019

Concepte asociate stocării
Politica de stocare:
Se referă la ce trebuie procurat sau fabricat, când și în ce cantitate.

Decizii legate de politica de stocare:
1. Poziționarea geografică a stocării
➢ Amânarea poziționării stocurilor prin menținerea acestora la nivel de unitate de
producție
➢ Depozite regionale pentru a avea produse mai aproape de piața de desfacere
2. Practica de management a stocării
➢ Administrarea independentă a stocurilor la fiecare depozit
➢ Management centralizat al stocării pentru toate depozitele
Nivelul serviciului către client:

Măsurarea performanței stocării se face prin:
-Ciclul de performanță (durata ciclului de comandă): timpul scurs între
momentul inițierii comenzii și cel în care cumpărătorul primește marfa comandată
-Rata de onorare pe produs: procentul de unități/bucăți dintr-un produs livrate (din
stocul disponibil) la cele comandate
-Rata de onorare pe linie de comandă: procentul de linii de comandă onorate
complet din total linii de comandă existente (o comandă conține linii de comandă)
-Rata de onorare a comenzilor: procentul de comenzi onorate complet
77

Nivelul serviciului către client (continuare):
Modalități de asigurare al unui nivel ridicat al serviciului către client:
-Creșterea nivelului stocurilor
-Transport mai rapid
-Colaborarea cu clienții pentru reducerea incertitudinilor
Stocul mediu:
Se referă la materialele, componentele, semifabricatele și produsele finite care în
mod normal sunt stocate în lanțul logistic.
Nivelul stocurilor trebuie planificat pentru fiecare spațiu de stocare și fiecare produs.
Cantitatea comandată:
$70.000-$30.000= $40.000
Stocul de siguranță:
$30.000
Ciclul de performanță:
De la 0 la 1
De la 1 la 2
78
38
1/8/2019

Average inventory (continued):

Comanda de reaprovizionare: este inițiată înainte ca nivelul stocului să atingă
nivelul minim, astfel ca produsele să sosească înainte de stoc zero.
Stoc de siguranță: este menținut în lanțul logistic pentru a proteja împotriva
incertitudinii de cerere sau de ciclu de performanță. Stocul de siguranță poate fi
folosit uneori la sfârșitul ciclului de reaprovizionare dacă incertitudinea a generat
cerere mai mare sau ciclu de performanță mai lung.
Stocul mediu pe mai multe cicluri de performanță:
Situația 1:
-Comandă: 200
-Reaprovizionare: 100
-Stoc mediu: 100
-Ciclu de performanță:
20
79

Stocul mediu pe mai multe cicluri de performanță:

Dacă reaprovizionarea se face mai rar? Dacă reaprovizionarea se face
mai des?
Figurile arată că stocul mediu este o funcție a cantității de reaprovizionare

O cantitate de reaprovizionare mai mică generează un stoc mediu mai mic, dar sunt și
alți factori care influențează cantitatea de reaprovizionare: incertitudinea ciclului de
performanță, discounturi în funcție de cantitate, economii la transport etc.
Cantitatea de reaprovizionare se determină prin minimizarea costului de comandă și

a costului de menținere a stocului (costul de inventar) : Cantitatea de reaprovizionare
economică (CRE)
80
39
1/8/2019

Costul de menținere a stocului

Este cheltuiala generată de păstrarea produselor în stoc.
În general, se calculează prin înmulțirea valorii medii a stocului (la preț de achiziție
sau producție) cu un procent ce reprezintă costul de menținere.
Elemente relevante pentru stabilirea procentului de cost al stocului:
- Costul capitalului: are la bază randamentul așteptat al investițiilor la nivel de
întreprindere (rata de fructificare). Orice sumă învestită în stocuri își pierde
capacitatea de a fi fructificată în alte condiții, restricționează crearea de capital și
reduce alte investiții.
- Taxe: taxele sunt de obicei calculate având la bază nivelul stocurilor existent într-o
anumită perioadă de timp
- Asigurare: este o cheltuială care se bazează pe riscul estimat de pierderi și
depinde de caracteristicile produselor și condițiile în care acestea sunt păstrate sau
stocate.
- Condițiile de stocare: cheltuiala legată direct de cerințele de păstrare a diferitelor

produse (care trebuie să respecte anumite condiții).
81

Costul de menținere a stocului

Elementele componente ale costului anual de menținere a stocului și procentul tipic
de contribuție a fiecăruia este:
Element Procent mediu Plajă de valori

Costul capitalului 15% 8-40%
Taxe 1% 0,5-2%
Asigurare 0,05% 0-2%
Pierderi 1,2% 0,5-2%
Cost de stocare 2% 0-4%
TOTAL 19,25% 9-50%
Procentul costului de menținere a stocului este influențat de politica managerială a

firmei.
82
40
1/8/2019

Planificarea stocului
Când comandăm ?
Se referă la stabilirea punctului de reaprovizionare.
Poate fi exprimat în unități de cantitate:
R=Cz x Cp
Unde:
R – punctul de reaprovizionare în unități cantitative
Cz – cererea medie zilnică
Cp – ciclul de performanță (durata ciclului de comandă)
R=Cz x Cp + Ss
Unde:
R – punctul de reaprovizionare în unități cantitative
Cz – cererea medie zilnică
Cp – ciclul de performanță (durata ciclului de comandă)
Ss – stocul de siguranță
În unități de timp (zile): egal cu “Cp” (durata ciclului de comandă).
83

Cât comandăm ?
Răspuns: acea cantitate care minimizează costul de menținere a stocului și costul
de comandă.
Cantitatea de reaprovizionare economică (CRE):
Formula standard pentru
CRE:
2 × 𝐶𝑐 × 𝑉𝑍
𝐶𝑅𝐸 =
𝐶𝑚 × 𝐶𝑈
Cc = Cost pe comandă;
Cm = Costul anual de
menținere a stocului;
Vz = Vânzări anuale (buc)
Cu = Cost unitar (u.m./buc)
84
41
1/8/2019

Cât comandăm ? (continuare)

Exemplu:
Cererea anuală 2400 buc Ipoteze importante:

Costul unitar $ 5.00 / buc
(1) Întreaga cerere este satisfăcută;
Costul de menținere a 20%
(2) Cererea este continuă, constantă și
stocului
cunoscută;
Costul pe comandă $ 19.00 / comandă (3) Durata ciclului de reaprovizionare
este constantă și cunoscută;
(4) Prețul produsului este constant și
2 × 19 × 2400 nu depinde de cantitate sau timp;
𝐶𝑅𝐸 = = 302 (≈ 300 𝑏𝑢𝑐) (5) Orizontul de planificare este infinit;
0.20 × 5.00
(6) Nu există interacțiune produsele
aflate în stoc;
Costul cu efectuarea comenzilor (7) Nu există stocuri aflate în tranzit;
$152 (2400/300 x $19.00) (8) Nu există limitări ale disponibilității
Costul de menținere a stocurilor capitalului
$150 [300/2 x (5 x 20%)]
85


Extensii ale CRE:
3 situații tipice determină ca o companie să facă ajustări ale CRE:

• tarifele de transport
• discounturile de cantitate
• alte ajustări
Tarifele de transport:
• un volum/cantitate/greutate mai mare transportată => costuri unitare de transport mai

mici
• reducerile de tarif de transport pentru livrări mai mari este o practică frecventă în
cazul transportului rutier și feroviar
• o companie își dorește să transporte cantități ce-i oferă economii la transport maxime
• astfel de practici poate face ca livrările să depășească valoarea CRE
86
42
1/8/2019


Exemplu:
CRE rezultat din calcule: 300 bucăți
Tariful de transport convenabil este cel la o cantitate comandată de 480 de bucăți
Detaliile de calcul CRE în considerarea
economiilor la transport
Volumul cererii anuale 2400 buc
La CRE = 480 buc:
Costul unitar al produselor $ 5,00 • costul de menținere a stocului
Costul de menținere a stocului 20% mai mare
Costul pe comandă $ 19%
Tarif de transport la livrare mică $ 1,00 pe bucată • costul de comandă mai mic
Tarif de transport la livrare mare $ 0,75 pe bucată
• costul de transport scade prin
CRE modificat în baza tarifelor diferențiate de transport tarifele mai mici
Alternativa 1: Alternativa 2:
CRE1 = 300 CRE2 = 480 • rezultă economii de $570 la
Costul de stocare $150 $240 costurile totale
Costul cu comanda $152 $95
Costul de transport $2400 $1800
Cost total $2702 $2135
87


Extensii ale CRE :
Discounturi de cantitate
Unele discounturi la prețul de achiziție poate fi obținut în funcție de volumul
comenzilor
Exemple de discounturi de cantitate:
Preț de Cantitate Dacă discountul asociat unei anumite cantități

achiziție achiziționată asigură un bun raport între costul de stocare
mai mare și costul de comandă mai mic,
$5,00 1-99
atunci acea cantitate de comandă devine o
$4,50 100-200 alternativă viabilă.
$4,00 201-300
$3,50 301-400
$3,00 401-500
88
43
1/8/2019


Extensii ale CRE :
Alte ajustări ale CRE:
1) Dimensiunea lotului de fabricație: se referă la cantitatea economică din
perspectiva procesului de fabricație
2) Achizițiile multi-produs: sunt situațiile în care se cumpără mai multe produse

diferite o dată și astfel discounturile tarifare și cantitative trebuie analizate din
perspectiva combinațiilor posibile de produse
3) Limitări ale capitalului: limitările de buget în ce privește investițiile în stoc
4) Transportul în nume propriu: întreprinderea are interes maxim de a realiza

transporturi complete (cu încărcare maximă), în detrimentul valorii teoretice a
CRE
5) Standardizarea: pot apare costuri adiționale semnificative când CRE de calcul nu

se încadrează în unitățile standard de împachetare existente (palete, casete,
containere). Din perspectiva manevrării și transportului, este foarte probabil ca
ajustarea CRE să se facă la valori multiple de unități standard
89

Incertitudinea și managementul acesteia
Politica de stocare trebuie în mod realistic formulată, considerându-se
impactul situațiilor de incertitudine. Există riscul generării situațiilor de
lipsă de stoc.
Una din principalele funcții ale managementului de stoc este aceea de a planifica
stocul de siguranță pentru protecția împotriva golurilor de stoc.
2 tipuri de incertitudini există, care au impact direct asupra stocurilor:
• incertitudinea cererii: vânzări zilnice variabile
• incertitudinea ciclului de performanță: variații ale duratei ciclului de performanță
Incertitudinea cererii:
Previziunile estimează cererea unitară de-a lungul ciclului de reaprovizionare.
Este posibil ca de-a lungul acestui ciclu cererea să depășească sau să nu ajungă la
nivelul estimat.
Atunci când cererea depășește estimările, stocul de siguranță este necesar pentru
protecție împotriva golurilor de stoc.
Dacă cererea are valori sub cele estimate, stocul nu se consumă la finalul ciclului de
performanță => cantitatea de reaprovizionare trebuie să fie mai mică sau ciclul de
performanță mai lung
90
44
1/8/2019

Ciclul de performanță a stocului în condiții de incertitudine a cererii:
Ciclu 1: deși cererea zilnică a

fost variabilă, media de 5 buc
pe zi a fost menținută
Ciclu 2: cererea a totalizat 50
de buc în primele 8 zile,
generând stoc epuizat; astfel,
n-au mai fost posibile vânzări în
zilele 9 și 10
Ciclu 3: cererea a fost mai mică
decât cea planificată; ciclul de
performanță s-a încheiat cu
produse în stoc.
Ciclul de performanță: 10 zile

Cantitatea comandată: 50 buc
Vânzări zilnice (estimat): 5 buc/zi
91

Alte aspecte observate:

2) Vânzările n-au depășit
1) Lipsa de stoc a apărut niciodată 10 buc pe zi ➔ 3) În cele 3 cicluri de
în 2 din 30 de zile riscul de lipsă de stoc nu performanță 10 buc s-au
apare în primele 5 zile ale vândut cu o singură ocazie
ciclului de reaprovizionare
92
45
1/8/2019
Managementul incertitudinii
Calculul stocului de siguranță în cazul incertitudinii cererii:
Tabel cu valorile cererii și
Grafic care arată frecvențele statistice ale
frecvențele statistice
valorilor cererii zilnice:
corespunzătoare:
Plecând de la o medie estimată de 5 buc pe zi,

- Cererea a depășit media în 11 zile
- A fost mai mică decât media în 12 zile
93
Deși există mai multe tipuri de curbe de distribuție ce se folosesc în controlul
stocului, cea mai des folosită este distribuția normală:
Caracteristica esențială a distribuției
normale: media, mediana și modala
au aceeași valoare
Baza predicției cererii în cazul distribuției

normale: abaterea standard a observațiilor
de la tendința centrală.
Abaterea standard are 3 niveluri de dispersie:

• abaterea standard de rang 1: include
68.27% din evenimente
Abaterea standard poate fi calculată după cum urmează:
Fi – frecvența
Di – abaterea (devierea) de la medie
94
46
1/8/2019
Exemplu de calcul a abaterii standard:
σ = 2.54 bucăți
Abaterea standard a datelor din tabel se rotunjește la 3 bucăți

Abaterea standard de rang 2 înseamnă 6 bucăți, adică nivelul stocului de
siguranță ce asigură protecție de 95.45 % împotriva situațiilor de stoc 0.
95
Incertitudinea ciclului de performanță:
Incertitudinea de ciclu de performanță apare când compania nu poate asigura livrări
constante. Ciclul de reaprovizionare este inconstant.
Evenimentele statistice sunt duratele ciclului de performanță și dispersia este
calculată după cum urmează:
Abaterea standard se
calculează:
96
47
1/8/2019
Incertitudinea ciclului de performanță:
Intervalul corespunzător pentru abaterea standard de rang 1 este + 2 zile deasupra

și dedesubtul mediei care este 10 zile. Pentru abaterea standard de rang 2 intervalul
este + 4 zile în jurul ciclului mediu de performanță.
Abaterea standard de rang 1: în 68.27% din timp ciclurile de performanță se

încadrează între 8 și 12 zile
Abaterea standard de rang 2: în 95.45% din timp ciclurile de performanță se
încadrează între 6 și 14 zile
Pentru abaterea standard de rang 2 este necesar un stoc de siguranță de 20 buc

în ipoteza unor vânzări zilnice constante de 5 buc (4 zile peste media de 10 a
ciclului de performanță, care înseamnă 4x5=20 buc)
Dintr-o perspectivă practică, când ciclul de performanță scade sub media de 10

zile, nu există o problemă imediată în ce privește stocul de siguranță. Dacă ciclul
de performanță rămâne constant sub media preconizată, atunci este necesară o
ajustare a numărului de zile estimat al ciclului de performanță.
97
Incertitudinea combinată a cererii și a ciclului de performanță
98
48
1/8/2019
Tratarea simultană atât a incertitudinii de cerere cât și de ciclu de performanță
necesită combinarea celor două variabile independente.
Mai întâi, este necesar să se
determine abaterea standard atât
pentru cererea zilnică, cât și pentru
ciclul de performanță iar apoi să se
aproximeze abaterea standard
combinată de convoluție folosindu-
se formula
Unde:
σc – abaterea standard combinată
T – timpul mediu al ciclului de performanță
St – abaterea standard a ciclului de
performanță
D – vânzări medii zilnice
Ss – abaterea standard a vânzărilor zilnice
99
Astfel, având o distribuție a frecvențelor vânzărilor zilnice cuprinsă între 0 și 10 buc

pe zi și o durată a ciclurilor de reaprovizionare între 6 și 14 zile, 13 buc (abaterea
standard de rang 1) este stocul de siguranță necesar pentru a avea o protecție de
84.14% împotriva situațiilor de lipsă de stoc (68.27 plus procentul situațiilor aflate
sub nivelul abaterii standard de rang 1)
Pentru a asigura o protecție de 97.72%, stocul de siguranță necesar este de 26 de
buc. Aceste procente reflectă probabilitatea apariției cazurilor de stoc insuficient.
100
49
1/8/2019
Warehousing
Historical aspects and evolution
Warehouse functionality
Warehouse operations
Warehouse planning
101
Warehousing
Historical aspects and evolution
Preindustrial era
Storage was performed by individual households
As transportation capability developed
• storage shifted from households to retailers, wholesalers, and manufacturers

• they didn’t care about strategic storage
• little consideration to efficiency in space utilization, work methods, or materials
handling
World War II
• attention toward strategic storage
• reduction in warehousing was obtained as a result of manufacturing improvements
(JIT concept)
• strategically located warehouses
• central warehouse => advantage of consolidated transportation
• an important change in warehousing: maximum flexibility
102
50
1/8/2019
Warehousing
Warehousing functionality
Economic benefits
Warehouses are efficient when they improve transportation efficiency and reduce
overall logistics costs
5 basic economic benefits are:

1) Consolidation and break-bulk
2) Assortment
3) Postponement
4) Stockpiling
5) Reverse logistics
Consolidation and break-bulk
The aim is to reduce transportation cost by using the warehouse capability to

make consolidation or break-bulk and consequently to profit from increased
shipment economies of scale.
103
Warehousing
Economic benefits Consolidation and break-bulk
Warehouse receives materials from a number of sources, which are combined into
a large single shipment to a specific destination
Benefits could be:
Quicker delivery
Lower transportation charges
Lower products purchasing price
104
51
1/8/2019
Warehousing
Economic benefits Consolidation and break-bulk
A single large shipment and arranges for delivery to multiple destinations.
Assortment
Means freight reconfiguration
cross-docking
3 types: mixing
assembly
105
Warehousing
Economic benefits Assortment
Combines inventory from multiple origins into an assortment for a specific customer.
The assortment is formed by different products combination, in different volumes

accommodated to each customer requirements
106
52
1/8/2019
Warehousing
The end result similar to cross-docking.
During the mixing process, inbound products can be combined with those regularly
stored at the warehouse.
107
Warehousing
Supports manufacturing operations.
Components are assembled by a warehouse located in close proximity to the

manufacturing plant.
108
53
1/8/2019
Warehousing
Economic benefits Processing/Postponement

Final product configuration can be committed by warehouses once a specific
customer order is received:
Packaging
Labeling
Light manufacturing
Economic benefits of postponement:
1) risk is minimized because customized packaging is not performed in
anticipation
2) total inventory can be reduced by using inventory of the base product
Stockpiling
Economic benefit: accommodate seasonal production or demand
Examples:
- Lawn furniture and toys: produced all year long, consumed during a short
marketing period
- Agricultural products: harvested at specific times, consumed throughout the
year
109
Warehousing
Economic benefits Reverse logistics
It’s about:
Product recall
Reclamation
Disposal of overstock
Damaged inventory
Difficulties:
- non-uniform individual packages and cartons

- packages are often broken
- product is not packaged correctly
- significant manual sorting and inspection
110
54
1/8/2019
Warehousing
Warehouse operations: Handling & Storage
Handling
Strategic approaches:
Movement continuity Scale economies
Movement continuity:
- better longer moves than numerous short handlings
- goods, once in motion, should be continuously moved until arrival at their final
destination
- exchange of the product between handlers wastes time and increases the
potential for product damage
Scale economies:
- the idea is to move the largest quantities or loads possible instead of moving
individual cases
- procedures should be designed to move pallets and containers
111
Warehousing
Handling Main operations:
Receiving In-Storage Handling Shipping

Receiving:
Merchandise arrives (generally, large quantities) and:
1. The merchandise is floor stacked on the vehicle:
- products are manually placed on pallets or
- placed on a conveyor
2. The merchandise is unitized on pallets or containers:
- lift trucks can be used to facilitate receiving
In-Storage handling:
Consists of movements within the warehouse for:

- storage
- order selection (order picking)
Two activity types:
- movement to the shipping area
- transfer movements
- selection
112
55
1/8/2019
Warehousing
Handling
In-Storage handling (continued):
Transfer movements:
- from the receiving area to a storage location

- from storage to an order selection or picking area
- from the selection area to the shipping staging area
Selection:
- requires materials, parts, and products to be grouped to facilitate order assembly

- a special area of the warehouse has to be designed as selection or picking area
to assemble orders
- for each order, the combination of products has to be created and packaged to
meet specific customer requirements
113
Warehousing
Handling
Shipping:
Consists of:
Order verification Materials loading
Order verification:
- is typically required when product changes ownership
- verification may be:
- carton count
- piece-by-piece check
- serial number
Materials loading:
-lift trucks or conveyors move products from the staging area into the
transportation vehicle
- shipping palletized products became popular because of considerable time
saving
- to facilitate this loading and subsequent unloading upon delivery, many customers
are requesting that suppliers provide mixed combinations of product within a
unit.
114
56
1/8/2019
Warehousing
Storage
The products should be positioned within a warehouse based upon:
✓ product volume
✓ weight
✓ storage requirements.
Product volume:
- major factor driving warehouse layout
- high volume product should be positioned in the warehouse to minimize
movement distance: near doors, primary aisles, at lower levels in storage racks
- position so as to minimize lifting operations
Product weight and special characteristics:

- heavy items should be stored to the ground to minimize lifting
- bulky or low-density product requires cubic space (along outside walls)
- smaller items may require storage shelves, bins, or drawers
115
Warehousing
Storage
116
57
1/8/2019
Warehousing
Storage
Alternatives of storage: active vs. extended storage
Active storage:
- when warehouses directly serve customers
- provides sufficient inventory to meet the periodic demands
- is usually related to the capability to achieve transportation or handling
economies of scale
- require products to be quickly unloaded, de-unitized, grouped and sequenced into
customer assortments, and reloaded into transportation equipment
Extended storage:
- means inventory in excess of that required for normal demand
- for speculative, seasonal, or obsolete inventory
- in some special situations, storage may be required for several months prior to
customer shipment: speculative purchases, discounts, product conditioning (ripen
bananas, reach peak quality)
117
Warehousing
Warehouse planning
1) Site selection
2) Design
Site selection
Typical areas in a community for locating warehouses:
- commercial zone,
- outlying areas served primarily by motor truck only,
- central or downtown area.
Drivers in site selection:

- land cost
- among industrial plants and light or heavy industry areas
- rail sidings
- utility hookups
- taxes
- insurance rates
- highway access
- adequate room for expansion
- necessary utilities available
- soil must support the structure
118
58
1/8/2019
Warehousing
Warehouse planning
1) Site selection
2) Design
Design
Relevant elements:
- number of floors,
- cubic utilization,
- product flow
- product-mix analysis
- future expansion
- materials handling system
- layout or storage plan
- sizing
119
59

MLL Prezentare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MLL Prezentare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1/8/2019

Managementul lanțului logistic

Conf. univ. dr.:

Aproape orice organizație se confruntă cu problema:

Care este soluția? Logistica

Cum Prin optimizarea unor indicatori de performanță și satisfacerea unui

Definiții acceptate ale lanțului logistic:

“Lanțul logistic este o aliniere de firme care conlucrează pentru a oferi

Definiții acceptate ale managementului lanțului logistic:

MLL se referă la tot ceea ce facem pentru a influența comportamentul

MLL înseamnă coordonarea producției, stocurilor, locațiilor și a

Diferențe între lanț logistic și logistică:

Lanțul logistic se referă la o rețea de companii care conlucrează și-și

Logistica intrărilor: intrarea materialelor de la furnizori în organizație

Managementul materialelor: mișcarea/circulația materialelor în interiorul organizației

Se folosesc diferiți termeni cu privire la această rețea de activități și organizații:

Fiecare produs are

Structura lanțului logistic

Structura lanțului logistic

Lanțul logistic este format din:

Fluxurile de produse și informații într-un lanț

Ambele fluxuri sunt consumatoare de timp

Factorii de performanță ai unui lanț logistic

Acestea se numesc factori de performanță ce trebuie luați în considerare în efortul

Factorii de performanță ai unui lanț logistic

Factorii de performanță ai unui lanț logistic

Beneficiile unui lanț logistic

Beneficiile unui lanț logistic

Organizarea logisticii într-o companie

Efectele asupra performanței financiare

Logistica generează costuri

Efectele asupra performanței financiare

Efectele asupra performanței financiare

Cum funcționează lanțul logistic: participanții

Cum funcționează lanțul logistic: participanții

- orice organizație ce achiziționează și folosește un produs

Cum funcționează lanțul logistic: activități

Procurare sau achiziționare. Fluxul de materiale este de obicei inițiat când se

Transportul din amonte: realizează mișcarea materialelor de la furnizori până la

Cum funcționează lanțul logistic: activități

Recepția are în vedere:

Depozitarea sau stocarea: realizează gruparea materialelor în stocuri și păstrarea

Controlul stocurilor: concepe și aplică politica privind nivelul stocurilor

Cum funcționează lanțul logistic: activități

Pregătirea comenzii: găsirea și extragerea materialelor din zonele de stocare. În

Manipularea materialelor: realizează mișcarea materialelor de-a lungul fluxului de

Cum funcționează lanțul logistic: activități

Managementul distribuției (fizice) se referă la activitățile de livrare a produselor

Reciclare, retururi și eliminarea deșeurilor

Cum funcționează lanțul logistic: activități

Comunicarea Lanțul logistic este de asemenea responsabil pentru fluxul de

Cum funcționează lanțul logistic: activități principale

Procesarea comenzilor, include operațiile:

Cum funcționează lanțul logistic: activități principale

Principalul dezavantaj al existenței stocurilor: Poate fi costisitor

Scopul managementului stocurilor este acela de a determina nivelul stocurilor

Un bun management al stocurilor trebuie să aibă în vedere 5 aspecte: importanța

Cum funcționează lanțul logistic

Strategiile de transport și stocare

Cum funcționează lanțul logistic

• Necesită o flotă de vehicule de capacități reduse în cazul

• Comanda clientului necesită camioane complete

Cum funcționează lanțul logistic