Conspect de reper

O expresie la modul general a efi cienţei financiare este data de relaţia dintre efectele utile obţinute
dintr-o anumită activitate economică şi cheltuielile, adică eforturile, realizate în activitatea
respectiva.
Cele mai frecvent indicatori ai efi cienţei economice și fi nanciare sînt următorii:
• Perioada de recuperare a investiţiei;
• Pragul de rentabilitate;
• Rentabilitatea economică;
• Rentabilitatea fi nanciară;
• Rentabilitatea vînzărilor.
Termenul de recuperare a investiţiei reprezintă perioada de timp, exprimată în ani, în care se
recuperează capitalul investit din benefi ciile nete ale afacerii. În
Anexe sînt date exemple privind calcularea perioadei de recuperare a investiţiilor.
Formula de calcula a perioadei de recuperare a investiţiilor (Pri), ar fi :

De ce este important să cunoaştem care este pragul de rentabilitate? – Pentru a evita pierderile.
Pragul de rentabilitate indică punctul în care veniturile sînt egale cu cheltuielile (profi tul = zero).
Toate veniturile ce depăşesc pragul de rentabilitate vor produce profi t, iar obţinerea unor venituri mai
mici decît cele aferente pragului de rentabilitate vor produce o pierdere. Se consideră că este atins
pragul de rentabilitate atunci cînd Veniturile (Vînzările) = Cheltuieli.Formula de calcul a Pragului de
rentabilitate (Pr) este următoarea
2. Noţiuni fundamentale de evidenţă contabilă

Importanţa evidenţei financiare a activităţii antreprenoriale Se va explica faptul că domeniul

contabilităţii este o activitate practică, dar şi o ştiinţă. Ea însumează o serie de cunoştinţe ce ţin
de gestiunea resurselor economice ale întreprinderii și patrimoniul acestea. Contabilitatea este
unul din elementele de importanţă majoră al sistemului informaţional al unei întreprinderi şi un
instrument intern de bază în realizarea cerinţelor de control şi gestiune precum şi în luarea
deciziilor fi nanciare. Fără o evidenţă strictă a tuturor tranzacţiilor economice, a resurselor fi
nanciare a întreprinderii - antreprenorul nu va fi capabil să analizeze, gestioneze și să planifi ce
toate activităţile afacerii sale. Modul de organizare a contabilităţii interne este la discreţia
antreprenorului, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii de informare ale
acestuia. Obiectului contabilităţii este patrimoniul (cu alte cuvinte averea - resursele economice,
capitalul, fondurile) persoanei fizice sau juridice.

Patrimoniul întreprinderii este totalitatea bunurilor (terenuri, utilaj, bani indiferent că sînt cei din
casa întreprinderii sau din contul bancar, etc.) care îi aparţin şi au fost procurate din surse proprii
sau surse străine (împrumutate/datorii). Exemplu de surse străine pot fi obiectele luate în credit,
leasing, etc.

Sursele proprii reprezintă drepturile întreprinderii, iar sursele străine sînt obligaţiile (datoriile) ce
şi le asumă pentru a le restitui. În baza afirmaţiilor de mai sus putem oferi următorul echilibru al
evidenţei contabile:

Sistemele de evidenţă contabilă pentru micul business. În Republica Moldova sînt utilizate
cîteva sisteme de ţinere a evidenţei contabile, iar decizia de aplicare a unuia dintre aceste sisteme
îi aparţine fi ecărui antreprenor în funcţie de preferinţe şi specifi cul activităţii antreprenoriale.
Iată, care sînt sistemele de evidenţă contabilă: 1. sistem în partidă simplă; 2. sistem simplifi cat
în partidă dublă; 3. sistem complet în partidă dublă. 1. Sistemul în partidă simplă: În acest sistem
au dreptul să ţină contabilitatea şi fără prezentarea rapoartelor fi nanciare întreprinderile care nu
depă- şesc limitele a 2 din cele 3 criterii: a. Venitul din vînzări - pînă la 3 milioane lei; b.
Valoarea de bilanţ a Activelor pînă la 3 milioane lei; c. Număr mediu de salariaţi – cel mult 9
persoane. 2. Sistemul simplifi cat în partidă dublă: Au dreptul să ţină contabilitatea în acest
sistem, cu prezentarea rapoartelor fi nanciare simplifi cate, întreprinderile care nu depăşesc
limitele a doua din cele trei criterii: a. Venitul din vînzări – pînă la 25 milioane lei; b. Totalul
bilanţului contabil – pînă la 25 milioane lei; c. Numărul mediu de angajaţi – pînă la 49 de
persoane. 3. Sistemul complet în partidă dublă: În acest sistemul se ţine contabilitatea cu
prezentarea rapoartelor fi nanciare complete şi îl vor aplica întreprinderile care nu corespund
criteriilor de mai sus şi este obligatoriu pentru: a. Instituţiile publice şi de interes public; b.
Întreprinderile ce importă mărfuri supuse accizelor; c. Instituţiile fi nanciare, casele de schimb
valutar, lombardurile; d. Întreprinderile din domeniul jocurilor de noroc şi altele. Nota Bene!
Pentru antreprenori poate fi mai comod să ţină evidenţa contabilă în baza Standardului Naţional
de contabilitate, ce ţine de aplicarea contabilităţii în partidă simplă

3. Structura şi elementele de bază ale unui bilanţ contabil.

Active pe termen lung - elemente care au o perioadă îndelungată, mai mult de 12 luni, de
participare la circuitul economic şi valoarea lor poate fi obţinută în costuri treptat; Active pe
termen scurt elemente ce au o participare foarte scurtă, mai puţin de 12 luni, în procesul
economic al întreprinderii. Exemple de active pe termen lung și scurt şi forma lor de înregistrare
în bilanţ:

Reguli de bază la întocmirea Bilanţului contabil 1. Documentul este un certifi cat (act) scris privind
efectuarea operaţiunii economice întocmit în modul stabilit care îi atribuie putere juridică sau
dreptul la efectuarea operaţiunii economice. Dintre documentele de justifi care (primare) se includ:
- dispoziţiile de încasare şi dispoziţiile de plată; - dispoziţii de plată bancare; - factură fi scală; -
foia de parcurs; - actul de primire predare a serviciilor; - lista de inventariere; - bonul de plată.

Conturi contabile. Reguli de funcţionare a conturilor contabile. Cu ajutorul bilanţului contabil

nu poate fi realizată urmărirea completă a modifi cărilor la care sînt supuse bunurile economice
şi sursele de fi nanţare ale unui agent economic. Întocmirea, după fi ecare operaţie economică şi
fi nanciară a cîte un bilanţ ar fi un lucru extrem de difi cil, din cauza numărului mare de astfel de
operaţii care au loc zilnic. În afară de aceasta, chiar dacă ar fi posibilă întocmirea unui nou bilanţ
după fi ecare operaţie economică sau fi nanciară, el ar refl ecta situaţia patrimoniului şi sursele
de fi nanţare la momentul respectiv, dar nu ar arăta modifi cările care au avut loc în decursul
perioadei de gestiune. Contabilitatea trebuie să asigure cunoaşterea nu numai a situaţiei
economice şi fi nanciare a agentului economic în cauză la momentul dat, ci şi a modului cum s-a
desfăşurat activitatea acesteia pe o anumită perioadă de timp, ce modifi cări, în sensul creşterilor
şi descreşterilor, s-au produs zi de zi în volumul şi structura elementelor patrimoniale de activ şi
pasiv. Din aceste considerente, contabilitatea este nevoită să recurgă la un alt procedeu al
metodei de lucru. Acest procedeu poartă denumirea de CONT contabil. Pentru fi ecare fel sau
grupă de bunuri economice, surse de fi nanţare, procese economice sau rezultate fi nanciare, se
deschide cîte un cont distinct în contabilitatea curentă, cu ajutorul căruia se înregistrează, pe bază
de documente, existentul la începutul perioadei de gestiune, precum şi modifi cările ale acestuia,
determinate de operaţiile economice şi fi nanciare din decursul perioadei de gestiune. Spre
deosebire de BILANŢ, care arată situaţia tuturor elementelor patrimoniale ale agentului
economic, dar la momentul dat, CONTUL are o sferă de cuprindere mult mai restrînsă,
referindu-se numai la unul din elementele patrimoniale cuprinse în bilanţ, dar despre care arată
nu numai situaţia acestuia la un moment dat, ci şi modifi cările la care este supus pe parcursul
perioadei de gestiune.

1.Principiile contabilităţii în partidă simplă. Toată lumea face contabilitate, deseori chiar fără să-
şi dea seama. Cu siguranţă, cei mai mulţi dintre noi fac, fără să realizeze totuşi, o contabilitatea
destul de complexă, care se aseamănă foarte mult cu cea ţinută de contabili. Fiecare dintre noi îşi
notează frecvent pe o coală de hîrtie cheltuielile făcute la piaţă. Luînd drept exemplu o gospodină
care ţine evidenţa banilor pe care îi cheltuie la piaţă, această formă de contabilitate va arăta cam
aşa: Am cumpărat un pui 15 lei Am cumpărat legume 10 lei Am cumpărat brînză 12 lei Total
cheltuieli 37 lei Contabilii fac ceva foarte asemănător. Ei deschid cîte un cont pentru fi ecare tip
de cheltuieli efectuate şi înregistrează sumele cheltuite în aceste conturi. Evidenţa pe care o ţine
un contabil va arăta în felul următor:

Contabilul a introdus noţiunea de cont. Spre deosebire de colile de hîrtie utilizate de gospodină,
contul este mai practic pentru a înregistra mai uşor informaţiile, pentru a urmări în timp cheltuielile
făcute şi a calcula mai uşor totalul acestor cheltuieli şi soldul de bani rămaşi. Gospodina care vrea
să ţină contabilitatea cheltuielilor sale în decursul anului va fi interesată să utilizeze conturi care
vor avea următoarea formă:
Studiul de caz. Maria ar vrea să deschidă un atelier de croitorie sub formă de Întreprindere
individuală. Pentru iniţierea afacerii ea are nevoie de 25.272 lei dintre care 12.636 lei sunt
economii proprii, iar restul banilor îi poate împrumuta de la rude cu condiţia să returneze suma
respectivă după un an de activitate. Maria a prognozat un venit din vînzări de 187.200 lei. Din
această sumă ea va trebuit să achite impozitele şi suma luată cu împrumut. Ea nu este sigură dacă
merită sau nu să se lanseze în afaceri.
Sarcini: 1. Determinaţi suma profi tului, pe care îl va obţine Maria la sfîrşitul anului; 2. Calculaţi
rentabilitatea fi nanciară a afacerii, pe care Maria intenţionează să o lanseze; 3. Calculaţi
rentabilitatea economică a afacerii; 4. Calculaţi rentabilitatea vînzărilor din afacere; 5. Formulaţi
recomandări privind rentabilitatea afacerii. Rezolvare: 1. Determinarea sumei profi tului pe care îl
va obţine Maria la sfîrşitul anului: Achitarea sumei datorate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . 2. Calcularea rentabilităţii fi nanciare a afacerii pe care Maria intenţionează s-o lanseze: . . . . . .
. . . . 3. Calcularea rentabilităţii economice a afacerii: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . 4. Calcularea rentabilităţii vînzărilor din afacere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . 5. Formularea recomandărilor privind rentabilitatea afacerii