FINANȚE PUBLICE

- SEMINAR 7+8 -
Lect. univ. dr. Mihaela IACOB
FABBV, ASE București
mihaela.iacob@fin.ase.ro

Resursele financiare publice.

Nivelul, structura și dinamica veniturilor publice
La nivelul Bugetului General Consolidat (BGC) al statului se calculează veniturile publice totale
consolidate.

 Consolidarea: Operațiunea de eliminare a transferurilor dintre bugetele componente

ale Bugetului General Consolidat, în vederea evitării dublei evidențieri a acestora.

 Veniturile publice totale consolidate : V ptc  VBGC  V pt  T  Op. fin.

Unde:
V ptc  veniturile publice totale consolidate;
VBGC  veniturile Bugetului General Consolidat
V pt  veniturile publice totale neconsolidate;
T  transferuri între bugetele din sistem;
Op. fin.  operațiuni financiare (încasări din rambursarea împrumuturilor).

Obs!!!
1. Transferurile se elimină pentru a evita dubla evidențiere a acestora;
2. Este necesară eliminarea veniturilor reprezentând operațiuni financiare pentru a evita o
dublă înregistrarea a acestora. În momentul acordării împrumuturilor, sumele respective
erau cuprinse în buget, atât la partea de venituri (din care s-au acordat împrumuturile),
cât și la cheltuieli (sub formă de împrumuturi acordate). La rambursare, sumele
respective sunt prevăzute din nou sub forma încasări din rambursarea împrumuturilor
(rate de capital), în consecință trebuie eliminate. Atenție, numai ratele de capital, în
sens de principal, sunt eliminate, nu și dobânda aferentă, care nu a fost trecută la partea
de venituri în momentul acordării împrumuturilor, ea apărând distinct pe măsura
rambursării acestora, într-un cont separat.

1
Clasificația veniturilor publice

Total Venituri
I. Venituri curente
A. Venituri fiscale
Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital
 Impozitul pe profit
 Impozitul pe salarii și venit
 Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital
Impozite și taxe pe proprietate
Impozite și taxe pe bunuri și servicii
 TVA
 Accize
 Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii
Impozitul pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale
Alte impozite și taxe fiscale
B. Contribuții de asigurări1
C. Venituri nefiscale2
II. Subvenții
III. Venituri din capital
IV. Donații
V. Operațiuni financiare
 Încasări din rambursarea împrumuturilor
Pentru clasificația detaliată, a se consulta: http://www.mfinante.gov.ro/clasificatii.html?pagina=domenii (anexa I)

1
Venituri parafiscale: spre deosebire de veniturile fiscale care, odată ajunse la buget, se depersonalizează,
contribuțiile de asigurări au o destinație prestabilită.
2
Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, de la instituțiile publice, diverse surse prevăzute de acte legale,
fără însă a fi prevederi cu caracter fiscal (amenzi, penalități, dobânzi etc.).

2
În funcție de ritmicitatea încasării lor la buget, resursele financiare se împart în:

- Resurse ordinare sau curente: statul apelează în mod obișnuit și se încasează la buget cu
o anumită regularitate (Ex. Venituri fiscale, contribuții, venituri nefiscale)
- Resurse extraordinare, incidentale sau întâmplătoare: statul recurge în situații
excepționale, când resursele curente nu acoperă cheltuielile publice (Ex. împrumuturi de
stat, ajutoare și donații, valorificarea bunurilor statului, emisiune bănească)

― Impozitele:
 Formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice
la dispoziția statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Prelevarea se face în
mod obligatoriu, cu titlu definitiv (nerambursabil), fără contraprestație directă din
partea statului.

Impozitele directe:
- Se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice, în funcție de veniturile
sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevăzute de lege
- Forma cea mai veche de impunere

Impozitele indirecte:
- Se percep cu prilejul vânzării unor bunuri și al prestării unor servicii (transport,
spectacole, activități hoteliere), al importului/exportului
- Vizează cheltuielile.

― Presiunea fiscală (rata fiscalității)

 se determină ca raport între totalul veniturilor fiscale și PIB și arată cât la sută din PIB
este concentrat la dispoziția statului cu ajutorul, impozitelor, taxelor și contribuțiilor.

I T C
 grad de fiscalitate totală   100
PIB

I T
 grad de fiscalitate parțială =  100
PIB

3
  Definiții:

- Contribuție - prelevare obligatorie a unei părți din veniturile persoanelor fizice și

juridice, cu sau fără posibilitatea obținerii unei contraprestații;

- Impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestație și nerambursabilă, efectuată de

către administrația publică pentru satisfacerea necesităților de interes general;

- Taxă - sumă plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate
acesteia de către un agent economic, o instituție publică sau un serviciu public;

 Deoarece, de regulă, în totalul veniturilor fiscale sunt incluse și contribuțiile pentru

securitate socială care au o destinație precisă, spre deosebire de restul impozitelor și
taxelor, care odată încasate la buget se depersonalizează, se calculează si o rată de
fiscalitate parțială, fără luarea în calcul a acestor contribuții.

 În unele țări (Australia și Noua Zeelandă) nu există astfel de contribuții, iar acțiunile de
securitate socială se finanțează pe seama încasărilor obținute din impozitele generale.

 Sau presiunea fiscală pentru fiecare impozit în parte:

I
R fi  PFi  i  100
PIB

Observații!

 Țări cu presiunea fiscală mare: Danemarca, Suedia.

 Țări cu presiune fiscală mică: Mexic, Turcia, Chile.

 Presiunea fiscală reflectă alegerile guvernamentale în ceea ce privește politica fiscală, ce

poate avea rol distributiv, pentru înlăturarea inegalităților.

 Cu toate că presiunea fiscală este mare în Danemarca, studiile au arătat că danezii sunt
mulțumiți cu principiul egalității sociale.

 Pe de altă parte, rata scăzută a fiscalității din Mexic reflectă lipsa politicilor de redistribuire și
incapacitatea guvernelor de a investi în infrastructura necesară creșterii sustenabile.

 În general, oamenii sunt dispuși să plătească taxe și impozite mari, dacă legătura dintre
acestea și bunurile și serviciile oferite de stat este evidentă.

4
  Nivelul, structura și dinamica veniturilor publice

1. Nivelul veniturilor publice

a) Volumul veniturilor publice, în expresie nominală și reală (indicator exprimat în moneda

națională, nu are putere de comparație internațională)
- în expresie nominală: totalitatea ven. publice exprimate în prețurile curente ale anului de
calcul: V Pn
VPn
- în expresie reală: elimină influența inflației: VPr 
DeflatorPIB _ sau _ IPC
PIB0 PIB1
Deflator PIB: I P0 / cst  ; I P1 / cst 
PIBcst PIBcst
IPC = indicele prețurilor de consum

b) Ponderea veniturilor publice în PIB (partea din PIB realizată într-un an care se alocă pentru
VPn
acoperirea nevoilor colective ale societății): VP/ PIB   100
PIB n

c) Volumul veniturilor publice ce revine în medie pe un locuitor (exprimate în USD, pentru

comparabilitate internațională; sumă alocată fiecărui locuitor în urma redistribuirii fondurilor
V Pn
publice în economie): V PUSD 
/ loc
N  CS
N = număr locuitori
CS = curs de schimb

2. Structura veniturilor publice

a) stabilirea ponderii (greutății specifice) a fiecărei categorii de venituri publice în totalul

acestora, în funcție de proveniența fiecărei categorii de venit
V
gsi  Pi  100 : exprimă modul de formare a veniturilor publice totale, în funcție de
VPt
proveniența fiecărei categorii de venit

5
3. Dinamica veniturilor publice

a. Creșterea nominală și cea reală a veniturilor publice

a.1. Modificarea absolută

- în expresie nominală: VPn1 / 0  VPn1  VPn0
- în expresie reală: VPr1 / 0  VPr1  VPr0

a.2. Modificarea relativă

 Indicele creșterii veniturilor publice
VPn1
- expresie nominală: I V n  n  100
P1 / 0
VP0
VPr1
- expresie reală: I V r   100
P1 / 0
VPr0
 Creșterea relativă
VPn VPn1  V Pn0 V Pn1
- expresie nominală: %V n
P1 / 0  n  100   100  n  100  100  I V n  100
VP0 VPn0 VP0 P1 / 0

VPr VPr1  VPr0 VPr1

- expresie reală: %V r
P1 / 0  r  100   100  r  100  100  I V r  100
VP0 VPr0 V P0 P1 / 0

b) Modificarea ponderii veniturilor publice în PIB (exprimă modificarea proporției de alocare a

VP1 VP
PIB destinată acoperirii nevoilor colective): V P / PIB1 / 0   100  0  100
PIB1 PIB0

c) Modificarea nivelului mediu al veniturilor publice pe locuitor (exprimă modificarea gradului

de alocare a ven. publice pe cap de locuitor): VP / loc1 / 0  VP / loc1  VP / loc0

d) Modificarea structurii veniturilor publice (exprimă mutațiile care se produc la nivelul

categoriilor de venituri care alcătuiesc veniturile publice totale): gsVPi1 / 0  gsVPi1  gsVPi0

e) Indicatorul privind corespondența dintre creșterea veniturilor publice și creșterea PIB

VP1 VP1
 100  100
I VP VP0 PIB1
K 1/ 0
  , dacă:
I PIB1 / 0 PIB1 VP0
 100  100
PIB0 PIB0
K > 1: creșterea veniturilor publice depășește dinamica PIB;
K < 1: creșterea veniturilor este mai mică decât dinamica PIB. Poate însemna un grad relativ
scăzut de colectare a veniturilor publice sau evaziune fiscală.

6
f) Elasticitatea veniturilor publice față de PIB:
= modificarea procentuală a veniturilor publice la modificarea cu 1% a PIB:
VP1 / 0
%V p VP0
eVP   , dacă:
%PIB PIB1 / 0
PIB0
e > 1: la modificarea PIB cu 1%, veniturile publice cresc cu mai mult de 1%. Veniturile publice
sunt elastice în raport cu PIB;
e < 1: la modificarea PIB cu 1%, veniturile publice cresc cu mai puțin de 1%. Veniturile publice
sunt inelastice în raport cu PIB.

Aplicații
1. Se cunosc următoarele date din Bugetul General Consolidat al României (N - N+1):

Indicatori Unități de măsură (um) N N+1

3
Venituri publice totale (VPT), din care Mil. lei 111.320,6 136.058,0
- ven ale BS Mil. lei 40.698,1 48.984,6
- ven ale BL Mil. lei 27.693,4 36.803,1
- ven ale BASS Mil. lei 20.311,0 24.615,6
- ven ale B asig pentru șomaj Mil. lei 2.271,0 2472,1
4
- ven ale FNUASS Mil. lei 10.654,8 12.525,9
- ven ale altor bugete Mil. lei 9.692,3 10.656,7
Transferuri între bugete Mil. lei 4.345,2 8.949,8
Indicele prețurilor de consum (IPC) % (N-2 = 100) 121,42 122,46
PIB Mil. lei 335.900 390.800
Populația Mii locuitori 21.565 21.538
5
Curs de schimb (CS) Lei/USD 2,8090 2,4383
Sursa: www.mfinante.ro ; www.bnro.ro

Să se calculeze:
a. Veniturile publice consolidate;
b. Indicatorii de nivel ai veniturilor publice consolidate în cei doi ani;
c. Indicatorii de dinamică.

3
Ale Bugetului General Consolidat.
4
Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.
5
Valori medii pe fiecare an.

7
2. Pe baza datelor din aplicația precedentă, să se calculeze:
a. suma absolută a ven. BGC (volumul) pentru anul N+2, dacă s-a dorit păstrarea
nemodificată a indicelui de corespondență, iar PIB a crescut în N+2 față de N+1 cu 20%.
b. modificarea procentuală a ven. BS în anul următor, față de N+1, dacă elasticitatea
veniturilor Bugetului de Stat față de PIB rămâne nemodificată, iar indicele PIB este de
1,3 (130%).

3. Se cunosc următoarele date privind clasificația veniturilor Bugetului General Consolidat al

României (N - N+1):
Mil. lei
N N+1
Total Venituri 106.975,3 127.108,2
I. Venituri curente 104.004 123.298,9
A. Venituri fiscale 63.792,4 76.365,8
Impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital 19.105,2 26.319,0
 Impozitul pe profit 7.938,8 10.558,3
 Impozitul pe salarii și venit 9.763,8 14.374,9
 Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital 1.402,4 1.385,8
Impozite și taxe pe proprietate 2.544,4 2.944,9
Impozite și taxe pe bunuri și servicii 39.448,0 46.061,2
 TVA 27.763,0 31.242,2
 Accize 10.588,1 12.511,8
 Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii 1.096,9 2.306,2

Impozitul pe comerțul exterior și tranzacțiile internațional 2.596,2 855,7

Alte impozite și taxe fiscal 98,7 185
B. Contribuții de asigurări 32.981,4 38.843,0
C. Venituri nefiscale 7.230,1 8.090,1
II. Subvenții 0 0
III. Venituri din capital 1.012,5 904,6
IV. Donații 1.897,1 2.869,5
V. Operațiuni financiare 68,1 35,1
 Încasări din rambursarea împrumuturilor 68,1 35,1
Sursa: www.mfinante.ro

Să se determine:
a. structura veniturilor totale;
b. structura veniturilor fiscale.

8
 4. În Marea Britanie se cunosc următorii indicatori:

Indicatori Unități de măsură (um) N N+1

Venituri guvernamentale Mil. euro 806.300,1 843.379,0
Ponderea ven guvernamentale în PIB % 41,6 41,2
Indicele prețurilor de consum (IPC) % (N-1 = 100) 104 106,2
Populația Nr. locuitori 60.393.100 60.852.828
6
Curs de schimb (CS) Euro/lira sterlina 1,0705 1,0275
7
Euro/USD 0,9 0,8342
Sursa: www.eurostat.org

Să se calculeze indicatorii de nivel si dinamică.

Bibliografie:
Moșteanu, Tatiana (coordonator). 2005. Finanțe Publice – Note de curs și aplicații pentru
seminar”. București: Editura Universitară
Văcărel, Iulian (coordonator). 2004. Finanțe Publice, ediția a IV-a. București: Editura Didactică și
Pedagogică
Legea nr. 500/2002 privind Finanțele Publice
www.bnro.ro
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
www.mfinante.ro
www.oecd.org

6
1 liră sterlină = x EURO.
7
1 USD = y EURO.