Exegeza pasajului din Epistola către Coloseni 4.

7-18

Descrierea contextului

Mesagerii scrisorii: Tihic, Onisim.

Co-lurătorii cu Pavel: Aristarh, Marcu, Isus (Iust), Epafra, Luca, Dima.
Toți ne sunt oferiți ca modele!!!

Analiza versetelor:

v. 7. Tot ce este cu privire la mine vă va spune Tihic, fratele preaiubit şi slujitorul

credincios, tovarăşul meu de slujbă în Domnul.
- Cf. Fapte 20:4, Tihic l-a condus pe Apostolul Pavel în a treia călătorie misionară, când s-a
întors din Corint în Macedonia.
- Cf. Efeseni 6:21, Tihic este oferit ca model și efesenilor. Tihic a rămas cu Apostolul, inclusiv în
timpul întemnițării din Roma. (v. 18)
- Tihic nu este doar un mesager, ci este foarte apropiat Apostolului, putând să povestească cu de
amănuntul despre el. El este numit preaiubit frate, slujitor credincios, tovarăș de slujbă.

v. 8. Vi l-am trimis înadins, ca să luaţi cunoştinţă despre starea noastră şi să vă mângâie

inimile.
- Tihic a fost trimit înadins, intenționat, cu scopuri clare: pe lângă citirea celor scrise, putea să
aducă și interpretări comunității cu privire la cele scrise pe Apostol. El este demn de încredere că
nu va răstălmăci. În pus, el poate povesti multe lucruri despre Apostolul Pavel și slujirea lui. El
este atestat de autoritatea apostolică
- Toate duc spre mângâierea inimilor. 1) Dacă oamenii doreau să-l audă pe Apostolul Pavel,
Tihic îl va reprezenta pe acesta. 2) Mângâierea inimii poate avea o perspectivă escatologică.

v. 9. L-am trimis împreună cu Onisim, fratele credincios şi preaiubit, care este dintre ai
voştri. Ei vă vor spune tot ce se petrece pe aici.

1
- Este menționat Onisim (=folositor, nume de sclav). Vezi Filimon 1:10-20 !!! – scrisă în același
context. Onisim a fost sclavul (probabil rebel) al lui Filimon, iar slujindu-i lui Pavel, s-a
convertit.
- Acesta îl va conduce pe Tihic.
- Din expresia „dintre ai voștri” înțelegem că Onisim era (1) colosenian sau (2) creștin.
- De la Ignație aflăm că acesta a devenit mai târziu un lider al bisericii din Asia Minor.
- Chiar dacă avea statut de sclav, el trebuie bine primit, ca unul dintre ai lor, ca pe un frate
credincios și preaiubit.

v. 10. Aristarh, tovarăşul meu de temniţă, vă trimite sănătate; tot aşa şi Marcu, vărul lui
Barnaba (cu privire la care aţi primit porunci… dacă vine la voi, să-l primiţi bine),
- Cf. Fapte 27:2, Aristarh era un macedonian din Tesalonic ce l-a însoțit pe Pavel în a treia
călătorie misionară. El este și „tovarăș de temniță”.
- Este amintit și Ioan Marcu (vezi Fapte 12:12). Marcu l-a urmat în prima călătorie misionară și
l-a părăsit pe Pavel în Pamfilia. De aia a apărut și o neînțelegere aprigă, cf. Fapte 15:37-40,
Marcu rămânând cu Barnaba, vărul său. Interesant este că într-un anumit moment ei s-au
împăcat, iar despre Marcu scrie Pavel către Timotei că i-a fost de ajutor în final. Vezi 2 Tim.
4:10-11.

v. 11. şi Isus, zis Iust: ei sunt din numărul celor tăiaţi împrejur şi singurii care au lucrat
împreună cu mine pentru Împărăţia lui Dumnezeu, oameni care mi-au fost de mângâiere.
- Mai este menționat și un anumit Isus (varianta grecească a evreiescului Iosua), numit și Iustus
(de unde avem Iustin). Este menționat în Fapte 1:23. Deși nu a căzut la sorț, nu s-a lăsat de
slujire! Nu știm nimic despre el.
- Cei enumerați, Aristarh, Marcu, Barnaba și Isus (Iustus) erau evrei.

v. 12. Epafra, care este dintre ai voştri, vă trimite sănătate. El, rob al lui Hristos, totdeauna
se luptă pentru voi în rugăciunile sale, pentru ca, desăvârşiţi şi deplin încredinţaţi, să
stăruiţi în voia lui Dumnezeu.
- Acum sunt amintiți co-lucrătorii săi dintre neamuri.
- Epafra este considerat întemeietorul Bisericii din Colose, fiind colosean, la fel ca Onismi.
Despre el mai scrie și v. 1:7.

2
- Rob al lui Hristos nu se referă neapărat la statutul de rob, ci evidențiază supunerea riguroasă
față de Hristos și poruncile Sale.
- Epafra lupta pentru comunitate prin rugăciune, se opunea ereziei...

v. 13. Căci vă mărturisesc că are o mare râvnă pentru voi, pentru cei din Laodiceea şi
pentru cei din Ierapole.
- Efapra slujea într-un sector mai mare.

v. 14. Luca, doctorul preaiubit, şi Dima vă trimit sănătate.

- Luca, evanghelistul, a scris o evanghelie și cartea Faptelor. Cunoștea foarte bine geografia
Imperiului Roman, și avea ceva cunoștințe medicale.
- Acum Dima încă mai era cu Pavel. Urma să-l părăsească. Dima dezertorul, cel mai probabil i-a
fost frică să fie asociat cu cineva care se afla în lanțuri. „Dragoste de lume” presupune refuzul lui
Dima de a mai călători și de a-l susține pe Apostol în misiune.

v. 15. Spuneţi sănătate fraţilor din Laodiceea şi lui Nimfa, şi bisericii din casa lui.
- Epistola scrisă de către Apostol urma să fie citită și în celelalte comunități vecine. Biserica din
Laodicea se aduna în casa lui Nimfa, probabil o femeie.

v. 16. După ce va fi citită această epistolă la voi, faceţi aşa ca să fie citită şi în Biserica
laodicenilor; şi voi, la rândul vostru, să citiţi epistola care vă va veni din Laodiceea.
- Despre epistola din Laodiceea nu știu nimic. Se presupune că ar fi vorba despre Epistola către
Efeseni, sau de epistola către Filimon (John Knox). Cert este că această epistolă s-a pierdut.
- Dorința Apostolului ca lucrarea lui să fie răspândită sugerează universalitatea cărții.
- Cărțile Apostolului echivalau Scripturile Vechiului Testament.

v. 17. Şi spuneţi lui Arhip: „Ia seama să împlineşti bine slujba pe care ai primit-o în
Domnul.”
- Nu știm natura slujirii acestui Arhip. Despre el scrie în Filimon 1:2. Cel mai probabil el era în
slujba evangheliei. Dar oare nu Domnul l-a chemat? Ba da! Dar trebuie să aibă grijă! Având în
vedere caracterul hristocentric al scrierii pauline, cel mai probabil acest avertisment consta în
focalizarea slujirii pe Persoana lui Hristos.

3
v. 18. Urarea de sănătate este cu mâna mea: Pavel. Aduceţi-vă aminte de lanţurile mele.
Harul să fie cu voi! Amin. (Coloseni 4:7-18)
- Semnătura sa certifică scrisoarea și conținutul ei. Aici este invocată autoritatea apostolească a
lui Pavel.
- „Aduceți-vă aminte de lanțurile mele” este mai degrabă o chemare la rugăciune, dar și o cerere
de suport personal sau chiar financiar. De asemenea, lanțurile lui Pavel sunt motivația ca ceilalți
credincios să continue să slujească Evanghelia lui Hristos.

Ideea exegetică:
Apostolul conclude cartea sa cu enumerarea mesagerilor săi, salutările lui și a co-
lucrătorilor precum și sfaturi finale. Astfel, el transmite destinatarilor modele de credincioșie și îi
îndeamnă la imitarea lor.