Sunteți pe pagina 1din 4

Duțu Laura-Marina 301

Kinetoterapia in afectiuni reumatice inflamatorii la persoanele de varsta a 3a

Varstă: 63
Sex: masculin
Greutate: 85
Condiții de viață: urban
Condiții de muncă: sofer
Pregătire fizică: medie
Diagmostic: Gonartroza post-traumatica
Simptomatologie: durere permanentă moderată intraarticulară, dar uneori se exacerbează, redoare
matinală şi după repaus semnificativă (pacientul susţine că are nevoie şi de 10 minute pentru a se
mobiliza după un moment de repaus), limitarea mobilităţii articulare (flexia este limitată de
durere), cracmente osoase (zgomote articulare) la urcatul şi coborâtul scărilor, dar şi la mişcări
simple de flexie/extensie;
Factori care determină boala:
Obiectivele kinetoterapiei:
 Menţinerea sau creşterea gradului de mobilitate articulară;
 Tonifierea musculaturii membrelor inferioare, cu scopul asigurării unei mai bune
stabilităţi, unui control articular mai eficient la subiecţii cu tulburări de statică, cu laxităţi
sau instabilitate articulară şi pentru redresare posturală;
 Ameliorarea mobilităţii articulare şi a coordonării motorii, ca şi a creşterii capacităţii de
efort;
 Reducerea greutăţii
 Combaterea durerii şi a inflamaţiei se realizează prin terapia medicamentoasă: analgezice,
antiinflamatoare nesteroidiene.
 Evitarea deformărilor şi a posturărilor vicioase se realizează prin posturări care au rolul de
a reduce flexumul. Se porneşte de la poziţia de amplitudine maximă permisă de redoare şi
cu ajutorul unor forţe exterioare cu acţiune prelungită, în timp se încearcă creşterea
unghiurilor de mişcare.
 Pentru menţinerea sau refacerea forţei musculare se efectuează exerciţii izometrice pe
diferite grupe musculare, cum ar fi ischiogambierii (situaţi pe faţa posterioară a coapsei) şi
cvadricepsul (situat pe faţa anterioară a coapsei).
 Refacerea stabilităţii se obţine prin exerciţii de tonifiere a muşchiului cvadriceps care face
extensia gambei pe coapsă, prin îngreunarea mişcărilor şi contracţii izometrice (încordări
ale muşchiului fără deplasare de segmente). Cele mai indicate pozitii de lucru sunt: sezând,
culcat şi puţin stând cu sprijin, sunt indicate mişcările în apa caldă, care uşurează execuţia
Program kinetic:
1. Refacerea tonusului muscular al cvadricepsului ca extensor
a) exerciţii izometrice :
- decubit dorsal: kinetoterapeutul cu o mână menţine coapsa pe planul
patului, iar cealaltă mână sub călcâi. Pacientul încearcă să ridice, extins, membrul
inferior ;
- sezând sau decubit dorsal, cu genunchii flectati, lipiţi puternic unul de altul; se
comanda contracţia pentru extinderea gambei, fără să se execute, continuând să se ţină
strâns lipiţi genunchii;
b) exerciţii cu rezistenţă progresivă:
- decubit dorsal, genunchii îndoiţi, se execută extensia gambei, în timp ce
kinetoterapeutul opune rezistenţă la nivelul treimei inferioare a gambei. Contrarezistenta
se va aplica la diverse grade de flexie a genunchiului;
- sezând, gamba sănătoasă peste cea a membrului afectat execută
contrarezistenţă ;
- sprijin pe genunchi si pe palme, se extind genunchii ca sa se ajungă in sprijin pe
mâini şi pe vârfurile picioarelor;
- pacientul în decubit ventral sau sezând, instalaţie cu scripete si contragreutăţi care
se prind de gleznă; genunchiul în flexie 90° se execută extensia gambei ;
- pacientul în decubit dorsal, cu coapsa întinsă, gamba în afara patului,
membrul inferior opus flectat, se sprijină cu piciorul pe pat; priza se face pe faţa
dorsală a piciorului şi pe faţa anterioară distală pe gambă; se execută flexia dorsală
a piciorului şi în continuare extensia gambei în totalitate - se opune rezistentă ;
- pacientul sezând, se fixează la nivelul gleznei greutăţi cu valori progresive
şi se ridică (extensia genunchiului ) până apare oboseala musculară.(exerciţii De Lorme).

2. Recuperarea cvadricepsului ca stabilizator în zona de stabilitate critică între 60° -


90° flexie, prin creştere de forta şi rezistenţă.
Tipuri de exerciţii globale si selective:
- pacientul in decubit dorsal cu coapsa intinsă, gamba în afara patului,
membrul inferior opus flectat se sprijină cu piciorul pe pat; kinetoterapeutul, face
priză pe faţa anterioară a coapsei, distal, şi pe gambă tot distal; pacientul
încearcă flexia coxo-femurală, blocată de kinetoterapeut, executa în continuare
extensia gambei contra rezistenţei;
- pacientul în decubit dorsal, cu coapsa întinsă gamba în afara mesei;
membrul inferior opus flectat se sprijină cu piciorul pe pat; kinetoterapeutul face priză
pe faţa dorsala a piciorului şi pe faţa anterioară distal pe gambă; pacientul execută
flexia dorsală a piciorului, apoi în continuare extensia gambei; mişcările sunt
contrate în aşa fel încât flexia dorsală a piciorului să fie complet blocată, dar
extensia gambei sa-şi urmeze amplitudinea în totalitate;
- variantă - membrul inferior afectat pleacă de la poziţia de triplă flexie,
kinetoterapeutul se opune la extensia piciorului (flexie
plantară), apoi în continuare la extensia gambei care se execută concomitent
şi cu întinderea coapsei;
- decubit dorsal articulaţia coxofemurală flectată la 90°, din aceasta
poziţie se execută extensia genunchiului cotra unei rezistenţe ;
- decubit dorsal membru inferior în uşoară flexie a genunchiului (10°),
kinetoterapeutul apucă rotula tragând-o în jos şi în afară; se comandă extensia completă,
cu fracţionarea rotulei în sus şi înăuntru ;
- exerciţii la bicicleta ergometrică ;
- genuflexiuni (până la 50° din flexia totală).

3. Tonifierea ischiogambierilor se face la nivelul celor 15°-20° de final de extensie la


genunchiul instabil.
a.) exerciţii izometrice:
- decubit dorsal, kinetoterapeutul aşează o mână pe faţa anterioară a
gleznei, iar cu cealaltă sub genunchi încearcă sa-l flecteze, pacientul menţinându-l
însă extins;
- decubit ventral, sub glezna anterioară se pune un sac de nisip în aşa fel încât
genunchiul să flecteze cu 15° - 20°; kinetoterapeutul aplică o rezistenţă cu
mâna în spaţiul popliteu. Pacientul încearcă să extindă genunchiul contra
rezistenţei mâinii.
b.) exerciţii cu contrarezistenţă:
- pacientul în decubit dorsal, soldul în flexie, genunchiul extins, se face
extensia coapsei cu rezistenţă la nivelul talonului;
- pacientul în sezând, gambele încrucişate (cea a membrului afectat deasupra), se
execută contrarezistenţă cu gamba sănătoasă din decubit ventral, instalaţie la scripeţi ;
- decubit dorsal, cu coapsa la marginea patului; kinetoterapeutul face priza pe faţa
dorsală a coapsei şi pe talpa; pacientul execută o flexie de coapsă, apoi o extensie de
picior, în continuare flectând genunchiul ;
- decubit dorsal cu coxofemural şi genunchiul uşor flectat, glezna în poziţie
indiferentă: prizele sunt aplicate pe faţa anterioara a coapsei şi dorsală a piciorului,
kinetoterapeutul opunându-se flexiei coapsei şi flexiei dorsale a piciorului ;
- pacientul in decubit dorsal, cu gamba atârnând la marginea mesei, membrul
inferior opus îndoit, cu piciorul pe masa, articulatia coxofemurală este în uşoară adducţie
genunchiul în rotaţie internă, iar piciorul în adductie ; kinetoterapeutul face priză pe
condilul intern şi pe marginea externă a antepiciorului; pacientul execută o adducţie a
coxofemuralei şi duce vârful piciorului lateral în adducţie ;
- pacientul în decubit dorsal, membrul inferior afectat in flexia
genunchiului şi coxofemuralei, celalalt în sprijin pe pat; se porneşte de la flexia cu
abductia coxofemuralei, extensia genunchiului si adductia piciorului contra prizelor
kinetoterapeutului, pacientul executând extensia şi o uşoară adducţie a coxofemuralei,
cu flexia şi rotaţia externă a gleznei şi adducţia genunchiului ;
- din decubit heterolateral membrul inferior opus flectat, iar membrul
inferior afectat în uşoara flexie: pacientul ridică genunchiul prin abducţia şi rotaţia
externă a coxofemuralei, apoi ridică antepiciorul prin rotaţia externă a genunchiului şi
adducţia piciorului; contrarezistenţa se aplică pe faţa lateroexternă a piciorului.

4. Antrenarea tensorului fasciei lata şi a tricepsului sural.


- pacientul in decubit dorsal, membrul inferior opus in sprijin cu talpa pe
pat, gamba celuilalt membru inferior în afara patului, coapsa în uşoară adductie;
pacientul execută o flexie cu rotaţie internă a CF, concomitent cu abductia CF,
continuând cu flexia - rotaţia externă a genunchiului si cu abductia
piciorului; priza se aplică distal pe coapsa deasupra
genunchiului si pe faţa externă a genunchiului;
- în sprijinul unipodal, membrul inferior afectat poartă o sanda de
reeducare, pe care este fixată o greutate la partea anterointernă; pacientul va duce
piciorul în sus si lateral;
- decubit ventral pe un plan înclinat; se ridica corpul în sus prin
împingerea piciorului în flexie plantară; la început cu ambele picioare, apoi numai
cu piciorul afectat;
- din stând, ridicări pe vârfuri.

S-ar putea să vă placă și