Sunteți pe pagina 1din 60

ANUL XII. No. 24. Aprilie-lunie 1915.

BULETINUL
SOCIEATII NUMISMATICE
PUBLICATIUNE TRIMESTRIALÄ

Sub D-lui

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR SECUNDAR, NUMISMAT-AJUTOR
AL ACADEMIEI ROMANE

BUCUREVI
TIPOGRAFIA CURTII REGALE F.
19, 19

C. 613.

www.dacoromanica.ro
COMITETUL SOCIETÄTII NUMISMATICE ROME

Presedinte: M. C. Suzu; vice-presedbite: Al.


secretar general: Dr. casier-contabil: Victor
C. Wen, C. I. G.
Al. TV.
C. L Zamfirescu; secretar - redactor al Bule-
tinului : Const.

CUPRINSUL
Moisil, lui Dabija-Vodá (cu fig).
Plumburi bizantine 48 fig.).
N. Popp,
1906-1914 (urmare sfârit).
M., NoutMi medaHstice. medalie româneasch
(ca 2 fig.). Medalia viitoare.

Abonamentul anual lei 10. Membrii societAtii primesc revista gratuit.


Redactia : Calea Victoriei

www.dacoromanica.ro
BÄNÄRIA LUI
a Moldovei veacul al X VII-lea.

istoria a Moldovei din veacul al XVII-lea, atât


de putin interesanth de monotonh, intervine, cu urcarea
pe tron a lui Istrati Dabija-Vodá, un eveniment totul neasteptat:
infiintarea unei in cetatea Sucevei. Evenimentul acesta este
atât mai curios, cu aproape de un veac nu se mai báteau
monete proprii in Moldova, iar de parte situatia a tárii
reaua stare economicá nu de reinceperea activi-
monetare.
Unii dintre istoricii nostri au emis párerea, cu desfi-
intarea vechei monetárii moldovenesti - pe la veacului al
XVI-lea - n'a totul mestesugul de a se bate monea
banii stráini, cari au circulat in Moldova datá,
au putut fi bátuti, mácar in parte, ad 1). Párerea aceasta se bazeazá
pe actul de confirmare a lui Ieremiá Movilá in domnia Moldovei
Fácut Domn prin sprijinul puternicului cancelar polon Zamoisky,
Ieremiá-Vodá a trebuit sá primeascá mai multe conditiuni impuse
de acesta, cari una privitoare la dreptul de a bate monetá.
Actul de confirmare recunoaste Domnului moldovean exercitarea
acestui drept, dar nu in toatá deplinátatea, cum o
tasii sái, ci restrictia foarte semnificativá, ca monetele sale sá fie
la fel cele polone, sá aibá titlul metalului greutatea
ca acelea, ca sá poatá circula in Polonia in celelalte ale
roanei polone 2). De ad s'a tras concluzia nurneroasele monete

Hasdeu Foaea de p. rs ; Nistor, Hadel u. Wandel in


der Moldau p.
2) «Monetae etiam cudendae facultatem concedimus, ad instar monetae
Poloniae, ut aeque sit proba et equalis grano, pondere et numero numismatum,
ut in Polonia caeterisque dominiis nostris recipi possit». Hasdeu, Foaea p. 29.

www.dacoromanica.ro
54

dela Sigismund III, regele polon contimporan Ieremiá-Vodá, ce


s'au gasit Moldova, ar fi fost chiar in in
conformitate conditiunea din actul de confirmare.
Cu toate acestea nu avem nici o dovadá cá Ieremiá-
Vodá ar fi astfel de monete, sau cá peste tot ar fi existat
Moldova pe vremea lui vre-un atelier monetar. schimb s'au gásit
un numár restrâns de monete anterioare domniei lui, cari probeazá
cá dela Polonii emitá bani speciali pentru
Moldova, foarte asemánatori cu cei poloni.
Acestia au pieselor de argint de trei pre-
zintá pe fold bustul incoronat al regelui polon, pe revers legenda
obisnuitá de pe monetele de acest fel: GROS (sus) ARG(enteus)
TRIP (lex), etc. Singurele note caracteristice, cari deosibesc de
monetele polone le dau un caracter moldovenesc sunt: cá pe revers
de sterna Poloniei au sterna Moldovei, iar de altá parte nici
unul nu poartá semnul sau initialele vre-unui monetar polon. Deo-
sebirile acestea ne-ar da dreptul sá credem cá monetele de care
vorbim, ar putea fi de moldoveneascá, dacá legendele
n'ar purta indicatiunea locului de ernisiune, care este altul
decât Moldova. adevär unele din ele sunt bátute orasul Riga,
altele Thorn (?); unele sunt monete de ale coroanei polone, altele
sunt bátute pentru Lituania, in nici un caz nu pot fi con-
siderate ca produse ale monetáriei moldovenesti. Cu toate acestea,
din cauzá cá au ,stema Moldovei - numai sin gurá aceastá stemá,
nu cea a Poloniei - meritá sá le cuprindem in seria monetelor
moldovenesti sá le studiem mai de aproape.
Monete polone cu sterna Moldovei cunoastem acum numai
dela doi regi : Báthory Sigismund III. Din cauza situa-
tiunii precare a Domnitor moldoveni contirnporani, unul celalalt
dintre acesti regi, s'au amestecat adeseori afacerile Moldovei
au influentat foarte mare situatia ei politica.
tirnp cu toatá nesiguranta provocata de Dornnilor
náválirile pretendentilor, s'a desvoltat, cel putin pentru vreme,
un comert de tranzit foarte activ Moldova Polonia 1). Amân-
aceste au contribuit ca banii poloni sá intre
1) Asupra avantului ce a luat comertul de tranzit al Moldovei la
veacului al XVI-lea Nistor, Die Handelsbexiehungen der Moldau
72 urm. Jorge, Istoria eomerfului I p. 212

www.dacoromanica.ro
55

mare cantitate In Moldova au dat prilej regilor poloni


monete sterna Moldovei. Prin aceasta influenta politicS
a Poloniei asupra tárii Moldovei se afirma si mai mult.
Tipurile cunoscute acuma ale monetelor de acest fel sunt
urmaoarele:
Bdthory.

Fig.

TEPDG...EXPOD
Bustul incoronat al spre stânga. perlat exterior.
Rv. Sterna Moldovei perlat; dreapta la stânga
câte o floare.
GR OS
ARG TRI
CIVI R..
G..
AR. de 3 grosite. 20 mm. [Col. Academiei Române).

Fig. 2.

2. STPEHADG-R0EX POLMDL
Bnstul incoronat al regelui, spre stânga. linear exterior.
Rv. Sterna Moldovei scut de
III
I 15
GROS ARG
TRIP M D
linear exterior.
AR. Piesá de 3 20 him, Academiei Româneb

1E
www.dacoromanica.ro
56

Sigismund

Fig. 3.

3. SIGIIIDG-REX'POL...
Bustul incoronat al regelui, spre stânga:
Rv.. Sterna Moldovei perlat; la dreapta 1i la stânga.
câte o floare.
OS
..R G TP
..CIV TA
AR. de 3 mm. [Col. Academiei Române].

4. SIG III... POLONI


Bustul regelui ca mai sus. perlat exterior.
Rv. Sterna Moldovei cerc perlat; la dreapta la stânga.
câte o floare.
X X
GR I OS
ARG TRIP
REG PO
perlat exterior.
AR. Piesá de 3 grosite. 20 mm. [Col. Române].

Dupá cum vedem emiterea de monete polone cu sterna Mol-


dovei a sub stefan Báthory s'a continuat sub Sigismund
III. De piesele ce ni s'au pá'strat clela acest din rege nu
datá, existá motive sá cá n'au putut fi decât
primi ani ai dornniei lui, 0i anume de 1595. Cáci acest
an, odatá cu urcarea lui tefan pe tronul Moldovei, situatia
se schimbá Noul Domn, pus de principele ardelean Sigismund
Báthory, este in relatiuni rele Polonii incepe sá batá monete

www.dacoromanica.ro
57

cu chipul sternanumele Moldovei. Dar 5i aceste monete


aspectul monetelor polone: bustul Domnului este incoronat
ca al regilor poloni ; chiar trásáturile fetei foarte apropiate
-de ale lui Sigismund III. Sterna tárii 5i legenda de pe revers sunt
asezate ca pe monetele polone. Mai mult, monetele lui au
semnul unui monetar polon, Ian Dulski. Este adevárat acesta
n'a functionat deck la 1), dar faptul semnul lui se
aflá pe monete posterioare cu cinci ani, este o dovadá mai
mult cá ele au fost imitate cele polone.
Se pune acum : trebuiau sá fie monetele pe
cari avea dreptul sá le batá Ieremiá vilá, urmasul lui Rázvan,
conform actului de confirmare din ? cancelarul polon
ca ele sá fie ca monetele polone cu sterna Moldovei, descrise mai
sus 5i cari se in primii ani ai lui Sigismund III? Putea
Iererniá sá-si puná efigia lui numele tárii, cum fácuse Rázvan ?
Ori conditia ce se cerea, ca monetele moldovenesti sá fie la fel
cele polone, era numai un mijloc de a introduce Moldova de a
dreptul monetele polone?
Chestiunea nu se poate rezolvl definitiv mijloacele. de cari
dispunem astázi. once caz pâná acum nu existá nici o probá cá
sub Ieremiá-Voclá ar fi functionat in Moldova vre-un atelier monetar.
- De altá parte nu s'a gásit, dupá nici o monetá poloná
sterna Moldovei, care sá aibá o datá corespunzátoare anii de
domnie ai Domn. nurneroasele exemplare de
monete dela Sigismund III, descoperite in Moldova aflátoare in
Cabinetul Numismatic al Academiei Române, nici unul nu trádeazá
ar fi fost bátut in Moldova, toate au semne de monetari po-
Concluzia logicá naturalá ce rezultá din aceste consideratiuni
este, oh prin restrictia ce a pus-o Zamoisky exercitárii dreptului
netar de cátre Domnul moldovean, a urrnárit sá
cercare a lui Ieremiá-Vodá sau a urmasilor sái de a bate monete
proprii in timp sá asigure monetei polone libera circulatie
Moldova. Este adevárat cá incá din timpul lui Joan Vodá
Cumplit nu mai exista o monetárie Moldova, dar se gásise ca
toate un Domn posterior, Rázvan-Vodá, care a bátut, afará
din tará, monete numele Este drept, de altá parte, cá de
1) Kirmis, Handbuch d. polnischen Münzkunde, p. 74.

www.dacoromanica.ro
58

vreme circulau in Moldova monetele polone, de cele


unguresti turcesti, dar státea puterea Domnului interzicá,
sau limiteze când credea de cuviintá, intrarea in a alone-
stráine 1). aceste prerogative domnesti, cari se
neau calea influentei polone, au fost inläturate prin actul din
1597, care a asigurat astfel monetei polone, prin aceasta finantei
polone, o situatie privilegiatá pe piata Moldovei.
Se pare regatul n'a beneficiat mult timp de acest
privilegiu. Decadenta economicá financiará a acestei tári sub Sigis-
mund III urmasii sái a avut de urmare emiteterea de monete
din ce ce mai rele, tacit Moldovenii au preferat sá intrebuin-
teze tot mai mult banii altor state.
descrierea pe care episcopul Bandini o face despre Moldova,
la mijlocul veacului al XVII-lea, se gáseste un capitol special
vitor la monetele uzitate in acel tirnp acolo.
Dupá ce constat cá n Moldova nu se bat monete, ci se
trebuinteazá bani stráini, Bandini spune, cá dintre acestia in pri-
mul rând sunt preferati banii unguresti: ducatii, talerii, dinarii vechi
de argint. Táránimea pretueste mult leones seu taleros leonis
insigne, (adicá talerii olndezi). $i ortii de Dantzig sunt cáittati,
precum si ducatii talerii bátuti imperiul german. Dintre mo-
netele polone Band4 nu aminteste decât silingii, solidi, cari mergeau
doi la un ban unguresc. Cât priveste creitarii, eruciferes, de prove-
nientá germaná acestia poloni, spune cá nu se intrebuin-
teazá
Din aceastá enumerare rezultá pe la jumátatea al
XVII, Moldovenii nu mai intrebuintau decât foarte putine monete
deci incercarea lui Zamoisky de a subjuga tara finantei
polone cázuse cu totul. Odatá cu venirea la domnie a lui Istrati
Dabija-Vodh restrictia exercitarea dreptului monetar este
turatá, prin infiintarea unei monetárii, care, cum vom mai
jos, va aduce mari pagube statului comertului polon.

1) Docum. Hurmuxaki II, 3 p. 13-14 (No. cf. Nistor, p. 113.


2)V. A. Urechik Bandinus, in Analele Acad. Rom. XVI p. 310..

www.dacoromanica.ro
59

2. Infiinfarea, seopul durata lui

Existenta unei monetárii domnesti Moldova pe vremea lui


o atât izvoarele istorice contimporane, i
descoperirile arheologice recente.
Cronicarul Nicolae Costin, care a scris scurt timp moartea
acéstui Domn, spune : Dabija-Vodá 0i bánárie de bani de
aramá la Suce:ava» 1). alt cronicar contimporan, Nicolae Muste,
vorbind despre domnia lui Alexandru, al doilea al lui
Dabija, complecteazá chipul urmátor aceastá informatiune : «Era
in cetatea Sucevei, care era dela Dabija-Vod fácea
de aramá, carii numai aire in tará patru la un ban bun» 2).
Amândouá aceste izvoare aratá pe Dabija-Vodá drept lute-
meietorul unei monetárii, care spusele lui Muste, se afla
cetatea Sucevei, fabrica «salái» de aramá continua functioneze
pe vremea lui Alexandru, al cloilea mmas al lui Dabija ; deci
functionase foarte probabil sub Gheorghe Duca, care a domnit
acesti doi Domni. «$aláii» ce s'au bátut in monetárie, nu
sunt decât bánutii de aramá proprii tárilor nordice
noscuti sub numele de «silingi» (solidi). Polonii le ziceau «szelagi»
de ad Moldovenii au format cuvântul «salái».
Caracteristic este numele de «bánárie» pe care-I dau amândoi
cronicarii monetáriei lui Dabija-Vodá. Vechiul nume intrebuintat
Moldova era sau «hereghie»,
pe care-I pe monetele lui Ioan-Vodá Cumplit dela
1573. cá pe vremea lui Dabija-Vodá acest termen nu se mai
intrebuinteazá, dovecleste cá á dispárut odatá desfHntarea vechei
monetárii moldovenesti, acum când se intemeiazá o nouá insti-
tutie de acest fel, ea primeste numele «bánárie». De aal s'ar putea
deduce cá multá vreme de Dabija-Vodá n'a existat mone-
tárie Moldova. Dar o datá «hereghie» a dispárut cuvântul
«heregariu» (monetar) in locu-i s'a introdus numele «bánariu».
Un document din 1667 mentiOneazá pe un Enache Zlátariu, care a fost
«bánariu» al lui Dabija-Voda; o in plus despre existenta
cestei monetárii 3).
1) Koaniceanu, Letopisete (ed. 2-a) II p. 3.
2) Kogalniceanu, III p. 6.
3) lorga, Studii Documente III p. 20 n. I.

www.dacoromanica.ro
60

Dar avem izvoare istorice stráine, cari ne dau informatii


despre de care ne ocupám. Cronicarul polon Chrisostom
Pasek spune la anul 1662 : din Lesi au adus Polonia) niste
mincinosi din Moldova, pentru cari s'a cheltuit act o multime
de aur de argint» 1). alt cronicar polon contimporan, Zaluski,
relateazá pe aceea circulan Polonia vre-o io milioane
de moldovenesti de Riga. 2). trimisul aus-
triac Francisc-Ulric Kinsky aratá, la 1667 Polonii la
contra Domnului moldovean Alexandra) «care a
bani rái cu numele sterna Poloniei» cum din
spusele acestor scriitori stráini, monetaria lui n'a
bricat numai pentru Moldova cati aici in
inblaus, ci a o cantitate de monete destinate a fi
troduse in Polonia cari prin urmare trebuiau st imiteze
ce curs in acea tará. Deci intentia cu care a fost infiintatá
aceastá monetárie nu era atâta de a satisface nevoile financiare ale
cât mai ales de a crea Domnului un venit din ráspândirea de
monete false in vecine In special in Polonia.
Informatiunile bogate precise ce ni-le dau scriitorii
cumentele contimporane despre monetaria infiintatá de Dabija-Vodá,
au fost confirmate intregite prin descoperirile ce s'au fácut intre
anH 1895-1904 in cetatea Sucevei, cu ocazia desgropárii acestei
cetáti de catre d. C. A. Romstorfer. Printre diferitele obiecte mo-
nete vechi gasite in interiorul cetátii, a fost o cantitate insemnatá
de de material pentru fabricarea bor. 4).
gásiti in cetate sunt in cea mare parte imitatii
de ale silingilor : poloni, suedezi, prusieni numai foarte
putini sunt adevar moldovenesti, numele lui Dabija-Vodá. Ei
se prezintá sub douá forme : unii sunt complect fabricati, altii se
numai imprimati pe de tablá de aramá, a fi
taiati scosi din ele. Existenta acestor fásii de
imprimati, dar cari n'au fost scosi, este o probá incontestabilá
avem a face co produse neterminate ale unei monetarii ce functiona
1) Resty rekopismu Iana Pasha la Hasdeu, r. p. 15.
2) Zaluski, historico-fami(iar. I p. 1194.
3) des Grafens Fr. Ulrik Kinshy la Iorga, Banul lui
Analele Academiei Române XXVIII p.
4) Sucevei p. arm.

www.dacoromanica.ro
61

In cetate. Dar o mare parte din silingii complect fabricati


aceasta, sunt bátuti gresit n'au fost pusi in circulatie.
Unii din ei au tiparele numai in parte imprimate, rámânând restul
monetei liber. Altii cuprind pe fatá daub tipare, se
fragmentate. Unii au pe pe revers tipar, altii, in
sfârsit, au pe fatá monograma unui suveran, iar pe revers numele
altui suveran, sau pe fatá numele unui ori al unei tári, pe
-revers sterna altui sau altei tári.
Este evident aceste monete gresit cari din
n'au putut fi puse in circulatie, nu se puteau gási
atât de mare in cetate, dach n'ar fi fost fabricate acolo.
Resturile de material monetar sunt ele de categorii:
fragmente de tipare de de tablá cázute dela
marginile sau colturile ce s'au scos monetele. Desigur
ele constitue o nouá probá despre existenta unei monetárii in
acest importanta descoperirii este cu atât mai mare,
n'an fost gásite izolate, ci amestecate cu i fásii de
tabla tipare de silingi.

Pig. 4-6: impresiuni de Oingi. gre*it.

Cea mai mare parte din produsele resturile monetare s'au


gásit in douä puncte din interiorul cantitate mai insem-
natá a fost desgropatá nord-estic al castelului, alta mai
putin insemnatá in coltul sud-estic al aceleia Faptul acesta
nu numai decât ar fi functionat ateliere in
timp, ci mai probabil, dupá cum crede d. Romstorfer, ate-

www.dacoromanica.ro
62

lierul n'a rámas tot timpul ncáperile in cari a fost instalat la


ci la o datá a fost mutat altá parte a castelului 1).
Monetele resturile monetare, gásite cetate, nu confirmá
numai existenta bánáriei lui Dabija-Vodá, dar caracterul ei
fraudulos. Numárul foarte restrâns de moldovenesti nu-
mele lui Dabija-Vodá, fatá de enorma cantitate de imitatii de ale
silingilor stráini (poloni, suedezi, 'prusieni) cari circulau in
justificá totul spusele cronicarilor poloni privire la
mincinosi» din Moldova, iar faptul cá aceste monete imiteazá mai
ales cari aveau curs in si in coroanei polone,
dovedeste chipul mai evident cá au fost bátuti special
pentru a fi introdusi acolo.

Dupá ce am lámurit existenta scopul bánáriei infiintate de


Dabija-Vodá, sá a fixa durata ei.
Cea mai mare parte din monetele fabricate acolo sunt datate,
dar cu toate acestea ele nu pot servi la stabilirea anului când a
sá fun ctioneze monetária. Astfel dintre cu nurnele
lui Dabija, numai câtiva au data sigurá, dar aceasta este posterioará
domniei lui. Dintre cu numele de suverani stráini, unii
imiteazá pe cei ai lui Sigismund III au date cu mult anterioare
domniei lui Dabija-Vodá, care dupá cum am dovedit, este
torul monetáriei.
Avem in schimb relatia lui Pasek amintitá mai sus, din care
rezultá, incá in 1662 se introduseserál moldove-
nesti. De altá parte se cá s'a urcat pe tron
Septemvrie dacá tinem seamá de necesar pentru
stalarea monetáriei pentru fabricarea stocului ce s'a introdus la
1662 Polonia, rezultá ncá din primul an al domniei lui, deci
din a sá functioneze monetária din cetatea Sucevei.
priveste anul desfiintárii ei, avem primul rând infor-
matia lui N. Muste, care aratá monetária ca existând pe vremea
i) Cf. pentru toate acestea Romstorfer-Läpdatu, c. p. 98 tab. IL
Pentru descrierea reproducerea monetelor resturilor monetare v. E. Fi-
scher, Beitrag Münzkunde d. Fiirstentumes Moldau (in d. Bukowiner
1901) p. 42 urm. si tab, IV V. aceste lucrári am
unele figuri de monete.

www.dacoromanica.ro
63

lui Alexandru (1666-0668), din informatia lui


Kinsky, amintit mai sus. De altá. parte mai multi
cetate au data Este sunt ilingi date pos-
terioare ca 1669, 1676 1684 2), dar acesti ani sunt
dent gresiti, de oarece nu corespund anii de domnie ai suvera-
tillor. Astfel primele trei date se pe numele Cristiniei,
desi aceasta nu mai domnia dela 1654; anul 1684 e pe un tiling
numele lui Cazimir, regele nu mai tráia la aceastá
datá. Prin urmare ultima datá buná pe care ne-o dau monetele
este
"Dar mai exist document din a doua domnie a lui Gheoghe
Duca, din anul 1670, care se aminteste un Alexandru
domnesca 3). Este foarte probabil acest Alexandru
nase sub Alexandru pástrase numai titlul sub Duca.
Astfel putem afirma aproape sigurantá, cá bánária a
de a functiona In ultimul an al domniei lui Alexandru
s'a desfiintat probabil urma plángerilor Polonilor la
marginele acestor douá date monetária din
Suceava a fost continuá activit'ate, dovadá, de o parte, marele
numár de monete ce a fabricat - numai Polonia s'au
cum spune Zaluski, câteva milioane de tilingi moldovenesti - de
altá parte faptul s'au monete datate din toti acesti ani.
Dintre bánarii cari au lucrat monetária din Suceava nu
decât pe cei doi citati mai sus: Enache Zlátariul
Alexandru.
Enache Zlátariul, clespre care ne vorbeste un document din
1667, era fiul lui Gheorghifá Zlátariul numele amândurora se
datoreste desigur meseriei de (aurari, bijutieri) ce vor fi
exercitat-o care odinioará era strâns legatá de cea de
Enache, spune documentul, «au la mare viná domneascá la

1) G. Sion, falfificate monetdria Sueeava, Buletinul


Soc. Num. Rom. 1914 p. 32.
2) 0 cu datä dela Cazimir am väzut colectia
D-lui G. Sion din Bacäu.
3) Hasdeu, Etym. magn. col. 3096: au innaintea
niste zapise fäcute de märturie, un zapis dela multi oameni
buni anume: Andoca ce au fostu cluciar, Pintea pitariul Pascal
Corlai uricariul Alexandru domnescu»...

www.dacoromanica.ro
64

Sa Eustratie Dabija-Vodá» de aceea «pusu-l-au la


inchisoare in temnitá, era sä dea Sale lui i000 de.
Pentru ca scape din inchisoare l-au «luat in chiezásie
din temnitá» sáu alti negustori, cari starostele de
negustori din Iasi. Mijlocul indicat de ei era ca Enache
ce are, banii domnesti». Dar el «asa n'au fácut, ci s'au
sculat au fugit la Rascov in Tara i-au lásat pe
chezasi «la nevoe mare despre Mária Sa Vodá». Atunci acestia s'au
vázut nevoiti sá-i vânzá ei averea din pretul obtinut au plátit
banii domnesti 1).
Atâta se astázi despre bálnariul lui Dabija-Vodá.
Cât priveste Alexandru el este numai mentionat in documentul
lui Gh. Duca din ca bánar clomnesc

3.

Atât izvoarele cât descoperirile monetare dovedesc


cá banii ce s'au bátut in monetária infiintatá de Dabija-Voca erau
silingi de aramá, cárora Moldovenii le ziceau
$ilingii sunt monete proprii Wilor nordice 5i s'au
Moldova veacul al XVII-lea prin intermediul comertului cu Polonia.
Pentru oará intrebuintarea este mentionatá la 1612, când
cálátorul Tommaso Alberti trecând prin Galati, spune cá acolo se
-vinclea un iepure cu 5 (solidi) 3). Pe la mijlocul veacului episcopul
Bandini aratá cá n Moldova poloni mergeau dol la un ban
unguresc 4). sfârsit cálátorul pomeranian Hiltebrant, care a
vizitat Iasii la 1657, povesteste cá «monetele ilingii poloni au
-curs ad.» 5).
Cu toate acestea se pare circulatia acestor monete in Mol-
dova a fost foarte restrânsá. Cronicarii nu amintesc decât
pe vremea babija-Vodá, iar dintre documentele interne publicate
pâná astázi, nici unul nu cuprinde vre-o platá sau expri-
1) Iorga, Studii Vetoes. III p. nota L Cf. ai Booed lui , p. 507.
2) Mai sus p. 63 n. 3.
3) ambasadori p. ; Cf. ei comer'. rom. I p. 297.
4) Urechig., Codicele Bandinus p.
5) Romstorfer-Updatu I. e. p. 93.

www.dacoromanica.ro
65

math in aceastá Chiar pi in actele din timpul Domnilor


cari au Mtut nu de mentiunea 1).
singurá datá, izvod dela Gheorghe stefan din 1654
- izvod intercalat condicá din veacul al XVIII-lea - gásim
socoteala «449 ug. galbeni unguresti) 17 p. parale?) banii ce
au fost din casá nu s'au umplut din dajdea»
Aceastá neinsemnatá circulatie a silingilor in Moldova ne e-
dificá pe deplin asupra scopului pentru care s'a infiintat monetária
lui Dabija-Vodá: fabricati nu erau destinati' uumai
sá circule in Moldova., ci sá fie ráspânditi in Polonia, unde situatia
era foarte prielnicá introducerii de monete false.
dela inceputul veacului al XVII-lea Polonia se gásia
situatie economicá pi financiará din cele mai deplorabile. De o parte
rázboaiele continue purtate de regii din familia de Vasa: Sigismund
III, mai ales loan Cazimir, de altá parte detestabila adminis-
tratie a finantelor nenorocitul sistem de a incerca indreptarea
prin emiterea de monete rele, li se curs fortat, au
avut de urmare cá in tot cursul acestui veac s'au putut introduce
cantitáti enorme de monete false. Vecinii Poloniei au profitat de
destrábálarea in care se gásia aceastá tará pi au contrafácut mone-
tele polonerealizând prin introducerea acestor falsificate câstiguri
foarte mari.
«Pe la 1621, zice Kirmis 3), se in Silezia piese de 24
creitari, cari ca aspect greutate corespuncleau ortii poloni de
loti, dar erau numai de 8 loti, se introduseserá in mare numár
in locul acestora ; din Olanda veniau lei guldeni mai usori, Sue-
dia imita in mod sistematic banii poloni introducea in Polonia
Lituania ; Braun zice, cá in adevár Suedia a págubit mai mult
Polonia prin banii cei rái, clecât prin rázboaiele ei sângeroase, iar
in aceste rázboaie a luat aurul pi argintul polon in schimbul ara-
mei sale».
Exista prin urmare de urcarea lui Dabija-Vodá pe
tronul Moldovei o intinsá industrie, care fabrica bani falsi pentru
3) Cf. Iorga, Docurn. V VI passim; Ghibaneseu, Ispisoace
Zapise III I pi 2 passim; Surete hvoade IV passim ; Codrescu, Uricariu. V, VIII,
IX, X, XII, XIV, XVI, XXI, XXII, XXIII, XXV passim.
2) Studii Docum. IV p. 267.
3) Kirmis, Handbuch d. polnischen p.

www.dacoromanica.ro
66

timpul domniei acestuia situatia devine


mai statul di prilej se monete false.
din 1654 dieta ordonase se atât de mult
titlul monetelor, tacit se poatá realiza un câstig mare pentrü
visterie 1); iar la 1659 s'a luat decizia ca pentru a se umplea casie-
statului se redeschid toate monetáriile se fabrice,
altele, un milion de de aramá, cárora sá li se dea
curs fortat. Fabricarea acestor monete a fost concesionatá lui Tit
Liviu Boratini, care timp de un an jumátate s'a achitat de ea,
aruncând pe piatá niste atât de rái, acesti cbaratinci»
au rámas multá vreme in pilde clasice de bani rái. Dar
activitatea lui Boratini nu s'a aci. anii urmátori s'a
tinuat fabricarea rnonetelor de acest fel, pâná la când
s'a inchis monetária, se emiseserà de aramá in valoare de
peste opt milioane Statul a câstigat din aceastá operatiline
31/2 miHoane Boratini a incasat el aproape un milion, dar
populatiunea tárii a fost sárácitá, dându-se timp prilej ve-
cinilor sá ei astfel de monete sá le importeze in

astfel de imprejurári era natural ca yecine dea o


desvoltare mai mare fabricárii de. bani falsi pentru
nu e de mirare cá Moldovenii au infiintat o monetárie cu aceastá
menire.
Se pune acum intrebarea: s'a intemeiat aceastá monetárie cu
stirea autorizatia Domnului functiona ea la lumina zilei sau
in clandestin?
Nu o cá atât Dabija-Vodá cât cei doi
urmasi ai sái, Gheorghe Duca Alexandru, aveau cunostintá
despre aceastá monetkie autorizaserá functionarea ei. Mai mult
chiar, din spusele cronicarilor Nicolae Costin Nicolae Muste
rezultá, curn am vázut mai sus, cá Dabija-Vodà a fost chiar late-
meietorul ei. caz nu se putea ca functioneze
atâta timp sá emitá bani cari circulau tará
erau trecuti peste granitá, fárá Domniei fárá ca Domnia
sá profite materialiceste din aceasta. De altá parte din documentele

1) Kirmis e. p. 145.
Kirmis p. 147.

www.dacoromanica.ro
67

privitoare la cei doi bánari se vede lámurit au exercitat


meserie serviciul Domnului; unul éste arátat chiar ca
domnesc».
Un argument mai puternic cá monetária functiona cu auto-
rizatia Domniei ar fi, cá a bátut numele lui Dabija-Vodá.
Dar faptul cá astfel de monete nu s'au bátut decât cantitate foarte
micá fatá de enorma cantitate de monete stráine, cá ele existá
numar numele lui Dabija, nu a celor doi urmW ai sái, np
sugereazá o altá intrebare: aveau Domnii români din timpul acela
dreptul de a emite monete proprii? scurtá privire asupra evolu-
tiunii dreptului monetar Mrile noastre, ne va permite sá rás-
pundem mácar in chip general la aceastá sá explicám
totodatá rostul monetelor numele lui Dabija-Vodá.
Pâná la sfârsitul veacului al XVI-lea dreptul de a bate monetá
al Domnilor moldoveni era deplin nelimitat. Aceasta o
nu numai monetele bátute pâná atunci, dar un document dela
Sigismund I, regele Poloniei, din anul 1514. de
din Lemberg, Stanislav ca sá interzicá lui Bogdan III,
care-i era vasal, dreptul de a bate monetá, regele ráspunde, Dom-
nul este liber sá exercite acest drept cum va crede de cuviintá
cá regele polon nu are cáderea.sá-i puná vre-o piedicá 1).
Dar la Polonii punând Domn Moldova pe Ieremiá
Movilá, i-au restrictia de care am vorbit la inceputul acestul
studiu, de a nu putea bate monete cari sá fie totul la fel
cele polone. am arátat cá scopul acestei restrictii n'a fost altul
decât sá baterea de monete proprii sá inlesneascá
trarea monetelor polone Moldova.
Desigur cá ceilalti Domni moldoveni din veacul al XVII-lea
nu au fost de angajati de lui Ieremiá-Voa, toate
cestea de fapt nici unul n'a bátut monetá, afará de Dabija. De altfel
pravilele cari tocmai acum apar prima redactiune româneascá,
nu cuprind nici o dispozitie privitoare la dreptul Domnului de a bate
ci se ocupá numai de calpuzani (falsificatori) 2).
acela timp se pare cá Poarta nu cu ochi buni
exercitarea dreptului monetar de care Domnii nostri 2i ca exemplu.
1) «De moneta quam Valachus ad nos non pertinet, liberum enim
ei est id pro suo commodo facere, nec opus est nobis prohibere ut eadem
utantur». Docum. Hurmuxaki 113 p. Cf. si Nistor, Handel u. Wandel p.
2) Pravilele lui Vasile Lupu Matei Basarab (ed. Bujoreanu) p.

www.dacoromanica.ro
68

avem Tara-Româneascá. Aci cursul veacului al XVII-lea doi Domni


au exercitat dreptul monetar: Mihai-Viteazu, care a medalii
comemorative Mihai-Vodá Radul, care a emis monete cu efigia.
sa. Este caracteristic cá amândoi acestia au fost «rebeli» fatá de
Poartá, cá am putea considera monetele drept manifestári
ale independentei ce câtigat mácar vremelnic. De s'ar-
putea trage concluzia cá ceilalti Domni munteni, cari nu s'au re-
voltat contra Portii, n'au exercitat dreptul monetar ca nu ne-
multumeascá Poarta. dovaclá cá adevár Poarta, ca putere
zeraná, considera aceasta ca un act ostil, este cazul lui Constantin
Una dintre invinuirile cele mai grave, ce s'au adus
nenorocitulni Domn, a fost cá a bátut monete cu efigia sa.
cum era privit acest fapt ni-1 descoperá o scrisoare din 1714 a lui
Constatin Cantacuzin, cátre patriarhul Hrisant Notara. Mare le acu-
zator al lui Brâncoveanu expicá cáderea acestuia ales pentru
acele monete din nou bátute ale dragostei lui de slavá, pe care
credea poate a fi tainice se strigau toatá lumea» 1). Cuvântul
explicá lámurit, cá pe vremea aceea Domnilor munteni,
desigur celor moldoveni, exercitarea dreptului monetar nu le mai
era
Este foarte probabil cá n'a intervenit nici un act
Domnii nostri, prin care sá li se interzicá acestor din urrná exer-
citarea dreptului monetar, dar politice economice
din veacul al XVII-lea de naturá, au fácut ca acest
drept sá cadá in desuetudine atunci când Brâncoveanu a incercat
sá-1 puná din nou in practicá, actul lui a fost considerat ca ostil
Portii.
situatie trebue sá fi fost pe vremea lui Dabija-Vodá,
deci nu putem considera bánária lui ca o institutie de stat. ci
ca o intreprindere particulará a Donmului sau autorizatá de el. Prin
acest fapt activitatea ei trebuie sá fi fost mai mult
De este greu de admis, ca o monetárie, menitá mai ales
sá batá bani falsi, ce aveau sá fie introdusi mod clandestin
tará veciná, lucreze deschis, chiar când avea autorizatia Domnului.
Tot acestui motiv suntem in drept sá-i atribuim cantitatea
extrem de redusá a monetelor lui Dabija-Vodá lipsa totalá de
monete cu numele lui Duca Alexandru, sub cari
1) Docum. Hurmuzalci, XIV p. 596,

www.dacoromanica.ro
69

monetaria n'a incetat a functiona. Foarte probabil monetele


numele lui Dabija-Voda sunt numai niste simple cari nici
n'au fost puse in circulatie, caci cele mai multe din ele sunt exem-
plare gresite cari se vede bine et nu sunt 'clecât
Chiar localitatea unde a fost instalatä ea
fie tainicá. Cetatea Sucevei desi in vremurile mai vechi
a adapostit Domnilor Moldovei, cáci era acolo o
domneasca, acuma nu mai slujia decât ca de refugiu caz de
pericol ca de surghiun pentru anumiti condamnati. Cu
ani de urcarea pe tron a lui Dabija-Voda se refugiase acolo
Gheorge Stefan, de frica Tatarilor, aceea Gheorghe Duca
de frica ciumei, care bântuia in Iasi. Deci locul era foarte nimerit
pentru ca bánária sá poatá functiona fárá ca despre existenta ei sá
stie prea multá lume.
De sigur ceice au luat initiativa infiintárii acestei bánárii
au urmarit un câstig material deci au cáutat sá
duct o cantitate cât mai mare de monete le ráspândeasca
in Polonia cât si tará. Nu putem astázi ne seamá
de cifra a pieselor bátute, toate acestea din indicatille ce
ne dau izvoarele stráine din tezaurele descoperite acum, ne
putem convinge cá numárul a fost foarte mare.
Cronicarul polon Zaluski spune, cá in Polonia se introduseserá
câteva milioane de moldovenesti, Pasek se plânge
moldovenesti au pricinuit tárii noastre (Poloniei) nenumarate
desperari grozave ucideri, incepându-se dela Lvova (Lemberg)
unck cásunará la iarmaroace crunte omoruri oameni trecând
apoi in Marea ba chiar pâná la tármurile Odrei (Oderul)
Márei Baltice, chipul 1). Pentru ca sá se
fi putut pe un teritoriu atât de intins, de sigur at
acestor trebuie sá fi fost considerabil.
De alit parte monetele descoperite pâná acum sunt ele
foarte numeroase, iar tezaurele despre cari avem informatiuni, contin
cantitati de Cu ocazia Suceava
s'au gásit vre-o piese 2); ptingá de lut, descoperita tot
acolo, se aflau vre-o 2000 bucáti 3), iar un sac ce s'a gásit
1) Hasdeu, Foaea, p.
3) Romstorfer-Updatu, p. 91.
3) Moisil, Monete Tezaure monetare in Buletinul Soc. Num. Rom. 1914 p. 24.
2

www.dacoromanica.ro
70

de sobá dela fostul palat domnesc din Iasi continea in


greutate de 15 kgr. 1).

4. Tipurile la Suceava.

Pentru a da o idee despre varietatea siliugilor fabricati in


monetária infiintatá de Dabija-Vodá, voi descrie tipurile principale
din toate categoriile descoperite pâná acum. Din aceast descriere
se va putea constata ce monete au fost imitate in Suceava deci
aveau chutare Moldova.
Mai 'nainte trebuie sa fac urmátoarele observatiuni:
Romstorfer Fischer spun cá unii din gásiti la
Suceava aveau o coajá subtire de argint 2), ceeace ar da de
nuit erau meniti sá treacá drept monete de acest metal. N'am
gásit acum nici in Colectia Academiei Române, destul
de bogatá, nici alte colectii pe cari le-am vizitat, nici un exemplar
de acest fel. S'au descoperit, ce e drept, cu de
ramá, fabricati in Suceava, de argint de ai tárilor de ori-
giná, dar acestia, pe cât se pare, au servit numai ca modle deci
nu trebuie confundati cu cei bátuti acolo.
De altá parte d. Romstorfer aminteste de o altá monetá ce
ar fi fost bátutá pe timpul lui Dabija-Vodá la Suceava pe care
o descrie astfel: «Moneta aceasta care corespunde formá
rime, cu piesele polone de grosite, e de argint bun putin
aliaj. Pe avers are, intre douá cercuri fine de perle, legenda PRIN-
CIPIS MOLDAVIE 1662, la mijloc chipul chirasat al unui
principe, cu fata bárboasá purtând o coroaná deschisá care intre-
rupe cercul de perle inferior. Pe revers se aflá, tot intre douá cer-
curi de márgele, inscriptia: MONETA + NOVA MOLDAVI(.E), iar
in mijloc capul de bour, inchis, executat foarte plácut,
cu o stea cu raze coarne o verigá nári; la dreapta
capului de bour se aflá o rozetá ca un soare, la stânga o semi-
luná. Diametrul monetei e de 27 mm.» 3). Aceastá monetá curioasá

1) Moisil, 1914 p. 56.


2) Romstorfer-Lapdatu p. 95.
3) Romstorfer-Updatu e, p. 94.

www.dacoromanica.ro
71

ar fi fost cumpáratá de Academia Româná; ce am


acum in colectia acestei n'au putut-o scoate
la ivealá, ceeace nu a ajuns niciodatá acolo.
peste tot o astfel de s'a gásit, ea nu poate fi consideratá ca o
monetá care a circulat Moldova, cáci atunci s'ar fi descoperit in mai
multe exemplare. Trebue deci sá o privim ca o simplá incercare.
,Astfel rámâne, cá singurele monete ce s'au bátut la Suceava
sub Dabija cei doi urmasi ai sái, au fost de aramá. Din
unii poartá numele lui Dabija-Vodá, altii numele diferitilor
suveran ale cáror monete au fost imitate
lui Dabija-Vodzi.
Bátuti numár foarte restrâns, nurnele acestui
Domn prezintá pe fatá totdeauna un galopând spre dreapta.
De asupra capului sáu se aflá o coroaná mare princiará, sub
cal este pus uneori un cap de bou. Reversul are de regulá o
nogramá sau o literá; la o singurá serie reprezintá o cucá dom-
neascá pusá de asupra a douá buzdugane Legendele
sunt de cele mai multe ori gresite.
numele lui Dabija au fost publicati de D. A. Sturdza
(in Uebersicht Etymol. Magn. III.), E. Fischer, (in Beitrag zur Münz-
kunde des Fürstentumes Moldau) Const. Moisil (in Cresterea
lectiunilor Academiei Române 1913). Ei prezintá urmátoarele tipuri :

Fig. 7.
IOHANN ISTRAT D.B B. D :

Cáláret bárbos in galop spre Cucá domneascá, sub ea douá


dreapta, deasupra o coroaná prin- buzdugane incrucisate. Douá
ciará, sub cal un cap de cercuri perlate.
perlat interior, cerc linear
exterior.
15 mm. [Sturdza, Etym. III, Nr. ; Fischer Nr. 579].
Uebersicht p. Sturdza a publicat o identica, dar
legenda de pe revers SOLIDVS OADAVIE sub cuca domneasca mongrama
Moneta aceasta pare gresit descrisa.

www.dacoromanica.ro
72

IOHAN ISTRT V. V IDS CI...


ca mai sus, deasupra grama C T coronatá?
coroaná, sub cal un cap de bon. cercuri
cercuri
E. 15 mm. Colectia Academiei Române. [Moisil, Cresterea Co-
lectiilor 1913 Nr. 258].

Fig. 8.

DOR W SO LIDVS CJVI D :

Ca mai sus. Daub cercuri de Mongrama CP incoronata. Dona


snur. lineare.
mm. Colectia Academiei Române. [Moisil 1. c. Nr.

Fig. 9.
IOHA....DOR V SO:LIDVS MD :

cap de bou Monograma CH incoronatä.


ca mai sus. cercuri
dreptunghiularál. Colectia Academiei Române
L Nr. 250].
5. IOHAN SO LIDVS CL..
Cáláret, coroaná cap de bou Monograma CX
ca mai sus. cercuri perlate.
mm. Colectia Academiei Române. [Moisil, 1. Nr.

....ISTRAT VV ISTR...DABISA
in galop spre dreapta, Monograma ID. perlat
deasupra o coroaná. Cerc exterior, de interior.
exterior, cerc de interior.
E. 13 mm. [Fischer No. 1821/2].

www.dacoromanica.ro
73

Fig.
7. DHBISA ISTR... VV +SO... VSDG.RM 168
ca mai sus. Litera V cu o globulá
Dash cercuri mijloc. Douá cercuri
mm. Colectia Academrei Române. [Fischer Nr.
Moisil Nr. 262].
ISTRAT VV SOLIDVS 168
coroand ca mai sus. Litera S. Douá cercuri de
cercuri de *nur.
mm. Colectia Academiei

de poloni.

Pâná acum s'au gásit imitatii nurnele regilor Sigismund III


loan Cazimir. la 1904 nu se cuno*teau imitatii de ale
gilor lui Sigismund III, de aceea nu-i gásim publicati de Fischer
Romstorfer, dar datá s'a gásit un numär de exemplare
izolate, cât tezaur descoperit chiar in Suceava aflátor
acum posesiunea D-lui G. Sion din Bacáu Buletinul Soc. Num.
Rom. 1914 p. 24). Dintre acestor regi s'au imitat cei ai
roanei, cei bátuti pentru Lituania cei ai ora*ului Riga. S'au pu-
blicat de Fischer, 1. Moisil. 1. Tipurile principale sunt;

Sigismund

III D G REX POL... SOLID VS REGNI POLO


Acvila având pe piept Litera S incoronatá 5i având
Vasa. la mijloc sterna familiei Vasa.

mm. Colectia G. Sion. [Variante cu anii


2/5 (1625) colectie].

www.dacoromanica.ro
74

2. + SIGIS DG POLONIE SOLIDVS REGNI POLO


Scut scartelat cu stemele Litera S ca mai sus. 2/5
rilor coroanei polone si familiei
Vasa.
mm. Coleclia G. Sion. [Variante cu anul 2/6 (1626) tot
acolo].

SIG HIDGREiPO.MDL SOLID 1624


Litera S ncoronat având Stemele acolate ale Poloniei
la sterna familiei Vasa. Lituaniei, timbrate de o
roaná regalá.
mm. G. Sion. [Variantá 1623 tot acolo].

4. SOLIDVS M D LITV 1624


Ca mai sus. Ca mai sus.
mm. G. Sion. [Variante 1625, 1626 1627
tot acolo].

5. SIGIIIDGREXPOLMD-L- CIVI RIGENSIS


Litera S coroaná. De o Sterna orasului Riga
parte de alta 2/0 (1620).
mm. Colectia G. Sion. [Variantá 1621 tot acolo, alta
la Academia

loan Cazimir.

IOAN I REX SOLID REGNI POL . 1661


Capul regelui, fárá coroaná, Poloniei Incoronatá
spre dreapta. de ex- pe piept sterna familiei Vasa.
terior.
mm. Colectia G. Sion. [Variantá CU 1663 tot acolo).

www.dacoromanica.ro
75

2. IOACASDGRPODL 'SOLIDVS:M:D:LIT 1652


Monograma CR ineoronatI. galop spre stânga,
cercuri deasupra o coroanâ, sub cal x.
mm. Colectia G. Sion. [Variante anii
1658, la Acad. Rom. 5i Fischer].
3. CASIM DG POL SOLIDVS CIVI RIG
Monograma ca mai sus. Sterna orasului Riga.
mm. [Fischer Nr. 255].

Imitatii de suedexi.

S'au descoperit acum numele regilor Gustav Adolf,


Cristina, Carol X Gustav Carol XL Cei mai rari sunt dela Gustav
Adolf, cei mai numerosi dela Cristina. S'au imitat dela Gustav Adolf
armele oraselor Riga Elbing ; dela Cristina cei din
Riga, Elbing si Livonia; dela Carol X Gustav cei din Riga
Livonia; dela Carol XI tot asa. Sunt publicati de Fischer, 1.
Moisil, Sion, Buletin 1914. Tipurile principale sunt:

Gustav

GYST DG + NOVA CIVI RIGENS


Sterna cea mare a orasului Sterna a orasului Riga.
Riga. cercuri Douá. cercuri
E. mm. Colectia G. Sion.
2. GVST AD....REX SVE ELBING 1634
Monograma A.
E . Colectia G. Sion.

www.dacoromanica.ro
76

Cristina.

Fig. 12.

CHRISTINA DG RS RIG 2
Litera C având in mijlor ste- Sterna Riga.
rna familiei Vasa. cercuri

mm. Colectia Academiei Române [Variante cu anii


3, 4, 6, 9, 12, 14, 30, 32, 35, 36, 37, 38, 40, 41, 43, 44,
45, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 62,
66, 69, 76 atât la Academie cât la G. Sion Fischer].

Fig. 13.

2. CHRISTINA SOLIDYS 2
Ca mai sus. Sterna Livoniei.
mm. Colectia G. Sion. [Variante cu 18, 40, 43,
47, 48, 49, 50, 52, 53, 54, 55, 58, 6o, 62, 66 in aceleasi colectii],

Fig. 14.

CHRISTINA REG STE SOLIDVS CIVI ELBING


Monograma CR (De Sterna orasului Elbing.
fapt este monogramaluiCarol XI).
mm. Colectia G. Sion. [Variante 33, 34, 35 la Sion[.

www.dacoromanica.ro
77

Carol X Gustay.

Fig. 15.

CAROLVS GVS DG RS CIVI RIG 62


Monograma CG Sterna orasului Riga.
cercuri de
mm. Colectia Fischer. [Variante cu anii 12, 14, 55,
6o, 64, la Academia Fischer].

.2. CAROLVS GVSTA GS SOLIDVS LIONAI 185


Monograma CG-. Ca mai sus. Sterna Livoniei.
mm. Colectia Academiei Române. [Variante cu anii
.65 la Fischer].

Carol XL

Fia.

CAROLVS G REX S SOLIDVS CIVI RIG 60


Monograma CR Incoronatá. Sterna orasului Riga.
cercuri de
mm. Colectia Fischer. [Variante cu anii 55, 58, 6o,
66 la Academia Fischer].

2. CAROLVS DG RIX S SOLLDVS LIVONAE 16


Monograma CR Sterna Livoniei.
E. mm. Colectia Academiei Române. [Variante cu anii 6o,
62 la Fischer].

www.dacoromanica.ro
78

de prusieni.

pâná arum numai dela un suveran, marele


elector Frederic Wilhehn tipuri: unul bátut pentru
Prusia, altul pentru orasul Riga.

Fig. 17.

FRID WILHM.... SOLIDVS PRVSS


Acvila Prusiei Monograma FW.
mm. Colectia Academiei Române. Fischer Nr. 259. [Va-
riante cu anii 12, 15, 48, 50, 55, 65 la Academie Fischer].

2. FRID WIHM SOLIDVS CIVI RIG


Acvila ca mai sus. Sterna orasului Riga.
mm. Colectia Academiei Române. [Variante cu anii
la Academie Fischer].

Dach privim mai de aproape rnonetele descrise constathm,


in din Suceava nu s'au imitat numai dela suveranii
contimporani cu Dabija cei doi urmasi ai Gh. Duca
Alexandru, ci dela unii suverani anteriori; existá monete-
din prima jumátate a veacului al XVII-lea.
Faptul acesta ar putea da de cá monetária a functionat
de Dabija-Vodd. Dar resturile de material monetar
la Suceava dovedesc toate aceste monete, cu date atât de
si atât de depärtate, au fost in timp.
La Academia Româná se pástreazá un nurnár de
de tablá cu tipare de de provenientá din Suceava, care
prezintá urmátoarele caracteristice:

www.dacoromanica.ro
79

fásie contine tiparul unui siting dela Cristina, aláturea de


tiparul altui dela Carol XI, desi domniile este o
de patru ani.
are aláturea de tiparul al Cristinei,
parul unui al lui loan Cazimir, desi cea dintâi a fost regina
Suediei, regele Poloniei.
Pe o se constatá un tipar de nurnele lui Carol
Gustav, dar monograma Cristinei; pe alta un data
1655 aláturea de altul data 1658.
avem o fásie pe care se gáseste un tipar de
dela Cazimir al Poloniei aláturea de altul dela Frederic Wil-
helm al Prusiei.
Pe lângá exemple, cari s'ar mai putea cari
dovedesc fabricarea simultaná a diferitilor avem monete
ce contin alte greseli tot atât de edificátoare.
Astfel un are pe o fatá numele sterna orasului Riga,
pe ceialaltá fatá sterna Livoniei. Daub monete dela Carol XI au
numele orasului Riga, dar sterna Lituaniei, are pe
fatá numele lui Carol X Gustav, dar monograma Cristinei, iar pe
revers numele orasului Riga, dar sterna Livoniei.
Din toate exemple in chip evident cá desi mo-
netele fabricate Suceva au date atât de depártate, nume de
verani cari domnit nici timp nici in tará,
ele toate sunt de au fost fabricate impreuná.

CONST. MOISIL.

www.dacoromanica.ro
PLUMBURI I3IZANTINE
Dintre rnonumentele antice, cari stau in
numisrnatica, fie adunate pi studiate cel mai mare
interes plumburile bizantine, sigiliile, plumburile comerciale
tesserele ce s'au intrebuintat in imperiul bizantin, dela inceputul
existentei sale ca stat deosebit pâná la cáderea lui in stápânirea
Turcilor.
Monumente de acest fel s'au gásit in tara in numár
destul de mare, mai ales in localitátile de pe malul márii, in special
la Constanta.
in anii din urmá cu ocaziunea lucrárilor pentru fundatiile clá-
dirilor publice pi particulare ce s'au ridicat acest oras, precum
prilejul deschiderii de strade noi, s'a scos la ivealá o cantitate
insemnatá de obiect márunte, cari au fost aruncate in mare
preuná pámântul neintrebuintat, nu departe de locul unde
vechile bái ale orasului. Pe vreme de furtuná, când vântul cu
tárie, când marea este agitatá vAlurile ei izbesc puternic malul,
pámântul acesta grámádit se nárueste, pártile solubile cele u-
soare sunt luate de valuri, iar cele mai grele se depun tárm.
Depunerile acestea sunt formate din tot felul de antice
chei, de sticlá, monete pi plumburi, cari dupá ce marea
se potoleste, sunt adunate multi stáruintá de copii, spe-
turci, cari le vând arnatorilor sau negustorilor de antichitáti.
acest chip s'au salvat pâná acum numeroase monumente márunte
din a Metropolei Pontului, pi este de regretat
mai, cá in curând acest izvor de achizitiuni va inceta, in urma
surilor ce s'au luat de a se intári malul printr'un dig, care a
ceput sá se construiascá.
Aproape toate plumburile ce le descriem mai jos sunt de pro-
venientá din acest oras, dar de ele s'au mai gásit, atât Con-

www.dacoromanica.ro
81

stanta, cât alte localitáti dobrogene dela Marea Neagrá,


numár enorm de de acest fel en totul deteriorate, astfel
nu pot fi liublicate. De parte s'au mai descoperit numeroase
plumburi cu monograme de ale persoanelor particulare, cari nu pot
fi nici descifrate nici datate cu sigurantá. Dintre acestea nu
decât exemplarele cari prezintá un inters special sau cari sunt bine
conservate.
Am crezut util plumburile bizantine gásite in
brogea, nu numai pentru importanta dar pentru
faptul ele lipsesc aproape cu totul publicatiunile pri-
vitoare la acest fel de monumente. In lucrarea d-lui K. M. Con-
stantopulo, intitulatá BIZANTIAKA MOAYBAOBYAAA, (Bule de
bizantine), care cuprinde descrierea unui de 0850 plumburi
bizantine, nu se decât trei exemplare de provenientá dela noi,
Cu ocazie simt dator sá aduc multumirile mele d-lui
profesor I. A. Svoronos, directorul Muzeului Numismatic din Atena,
pentru ajutorul ce mi-a dat la descifrarea determinarea unor
exemplare mai dificile, precum D-lui profesor Const. Moisil, secre-
tarul societátii noastre numismatice, pentru binevoitorul concurs ce
mi-a acordat cu ocaziunea redaceárii acestui studiu. Nu mai putin
multumesc d-lui profesor Aescher desemnurile exacte ale
plumburilor deserise ad.

Bule sigilii.
Bulele de plumb s'au intrebuintat imperiul bizantin aproape-
excluziv pentru sigilarea corespondentei documentelor oficiale
particulare, scop de a le asigura autenticitatea a le
cretul. Toatá lumea bizantiná, dela la simplul parti-
cular, s'a servit de ele.
Aceste bule se compuneau de obicei din douá pastile rotunde
de plumb, având fiecare câte o scobiturá longitudinalI Prin supra-
punerea pastilelor, cele douá scobituri formau o prin care se
putea introduce o sfoará, cu care legatá corespondenta sau
cumentul. Dupá ce se introducea sfoara, plumburile erau asezate
cele douá brate ale unui instrument
cu clestele ce se intrebuinteazá astázi la vámi pentru aplicarea
plumburilor. La estremitátile bratelor clestelui gravate tipurile

www.dacoromanica.ro
82

sigiliului, pentru fatá pentru revers. Strângând putere clestele


sau dându-i o bruseä, tipurile acestea se reprodnceau in re-
lief pe fetele externe ale pastilelor, in timp sfoara
ce era petrecutá prin bor.
metodá pare a fi constat in perforarea in sens trans-
-versal a unei piese de plumb de o formá. anumitá; in gaura
prin perforare se introducea sfoara se aplica sigiliul in
modul arátat mai sus. Plumburi brute de diferite forme, pregátite
pentru a fi intrebuintate, se gásiau probabil in comert,
toritátile particularii le aveau la indemâná.
Pentru confectionarea clestelui se intrebuinta de sigur un metal
mult mai tare decât plumbul, foarte probabil fierul; usurinta
care se altereazá acest metal ar explica raritatea extraordinará sau
lipsa aproape complectá a acestor instrumente in colectiunile de
antichitáti.
Dimensiunile sigiliilor bizantine sunt diferite: cele mai mari sunt
sigilii oficiale, cele mai - unele abia au 8 mm. in diametru -
stint particulare. Toti cetátenii cari ocupau un rang oarecare in stat,
intrebuintau pentru corespondenta particulará, pe lângá sigilii eu
numele pi sigilii anonime.
Tipurile ce -pe sigiliile bizantine sunt in cea mai
mare parte religioase. Din zece sigilii, nouá reprezintá sigurantá
chipul Maicii Domnului, al lui Cristos sau al vreunui sfânt. Pe
giliile cele mai vechi, din veacul al al VI-lea d. Cr., se aflá
bustul Maicii Domnului, nimb având pe piept medalionul cu
efigia pruncului Cristos, dar executat atât de grosolan incât abia se
poate distinge. Afará de tipuri religioase se pe sigilii
figuri de animale: o acvilá, un cal, etc. sfârsit foarte adeseori
numele titulatura proprietarului sunt reprezentate prin monograme.
Peste tot sigiliile bizantine se pot grupa trei mari categorii.
Sigilii monograme pe amândouá fetele: pe avers este de
obicei monograma numelui, pe revers monograMa tituiaturii. Este
de remarcat cá nu se pune odatá numele patronimic, ci tot-
deauna pronumele; de asemenea un mare numár de monograme au
ca bazá litera N, ca pe monetele lui Justinian, iar altele au ca bazá
crucea.
2. Sigilii având pe chipul Maicii Domnului, al unui sfânt
al animal simbolic, iar pe revers monograma titularului.

www.dacoromanica.ro
83

3. Sigilii anonime, cari au. pe amândou5. fetele inscriptiuni


arátând numele titularului va descoperl destinatarul din con-
tinutul scrisorii.
Bulele de plumb ce le descriem aci fac parte din toate aceste
trei categorii pi au. servit parte la sigilarea corespondentei oficiale
sau particulare, parte la autentificarea documentelor. clasificarea
am tinut seamá de situatia socialá a titularilor pi am descris
astfel primul bulele imperiale, apoi ale inaltilor demnitari
pi in urmá cele particulare pi anonime.

Fig.

o. Doi bizantini (Gratian Valentinian?), imbrácati cos-


tumul imperial pi coroane pe cap, aláturea fiecare
in mâna dreaptá séeptrul, in stânga globul cruce. Sus la mijloc
cruce.
Pastila de plumb, care forma.reversul, lipsepte, dar se cunoaste
urma gáurii prin care a trecut sfoara.
Executiune artisticá din veacul al IV-lea. Colectia Ruzicka.

Fig. 2.

2. IVSTINIANUS P. P. AVG.
Bustul nimbat al impáratului Iustinian I, in fatá, cu diademá
pe cap cu cercei; totul intr'un cerc de perle.
Rv. Victorie stând in picioare pe un glob, tine
fiecare mâná câte o legatá cu panglici ce atârná jos. La
dreapta ei o cruce.
Exemrtiune buná pi bine conservatá. Anii 527-565. Pro.ve-
Constanta. Colectia Ruzicka. (V. Schlumberger, Sigillogra-
phie p. 20).

www.dacoromanica.ro
84

Fig. 3.

MAVRIC1VS P. P. AVG.
Bustul Mauriciu, fatá, mantaua im-
perial cu pe cap; cade plete lungi pe
Domnului cu vál cu nimb, pe tron,
fatá. La dreapta la stânga tronului câte o cruce bratul inferior
lung. perlat. Executiune buná bine conservatá. Anii
Provenienta: Constanta. Colectia Ruzicka.

Fig. 4.

4 FOTII-PATRICII.
Traducerea: [Sigilull patriciului Fotius.
Titlul de Patricius este unul din cele mai frecvente pe sigiliile bizantine-
se de multe ori de titlurile altor functiuni, dar atunci
mai totdeauna imediat numele titularului.
Patriciatul, un fel de nobletä a fost creat de
Constantin cel Mare pi a avut o mare sub
Iustinian.
Patriciatul era numai un titlu pur onorfic, acordat pe i nu o
functiune. lul se de impirat posesorul lui avea un rang supe-
rior tutulor functionarilor, chiar pi consulilor.
impäratul Zeno l-a rezervat numai pentru fostii ai pretorianilor
pentru consuli.
Titlul acesta se in ultimele epoce ale imperiului bizantin.
Col. Ruzicka. 2. Col. Knechtel. Cf. Ficaroni XX, 2.

www.dacoromanica.ro
85 .

Fig. 5.

Legenda: Theodosios Apoeparchon.


Traducere: Theodosiu fost prefect.
Sigilele cu titlul «Apoeparchon» (fost prefect) sunt foarte numeroase fi
toate dateaz din prima perioad a imperiului bizantin. Titlul de
obicei singur färä a fi urmat de un alt titlu el. Titlul de «Apoeparchon»
se punea atunci pe sigilele de plumb, tot a§a, precum se pune timpul nostru
titlul de «fost prefect» pe cârtile de vizia.
Numele de Theodosiu ca prefect nu se mentionat nici o
scriere care despre sigiliile bizantine se poate admite foarte bine
acest Theodosiu a fost in timpul acrid prefectul districtului ce avea de
orasul Tomis.
Veacul VI-VII. Col. Ruzicka. 2. Col. Knechtel.

Fig. 6.
6. Bust de Mrbat spre dreapta.
Rv. Hermes gol cu petasos pe cap, mergând spre stânga, tine
mâna stâng kerykeionul, dreapta punga (?).
Colectia M-gr Netzhammer, Cf. Netzhammer, «Aus Rumânien.
Tom. II pag. 157.

Fig. 7.
7. Acvi1 cu aripile deschise.
Rv. BA CH K KO
3

www.dacoromanica.ro
86

Lectura: BOHOEI CTEOAN (ou) BA


K KO
ant
Traducerea: Náscátoare de Dumnezeu lui Papa Stefan,
imperial perceptor.
Spátarii au format o un f el de corp de gardä de
onoare, al impgratilor bizantini.
Titlul de spätar se punea imediat numele demnitarului era
precedat mai in totdeauna de litera B sau BA, prescurtarea cuvântului
CIAIKOC. imperial.
Protospatarii, candidatii de spätari, clasa cea mai
meroasá din nobleta bizanting. Ei o situatie preponderentä la
curte constituiau armata de elit a
functionar superior militar sau civil trebuia succesiv
aceste grade militare nobile. era protospatarul.
Dela o vreme functiunea aceasta perdut caracterul militar
titlurile de protospátar, spätar spgtarocandidat au devenit simple titluri
orifice.
Comerciarul, era un functionar fiscal, perceptor al veniturilor
vamale, al contributiunilor, dijmelor altor imposite fiscale.
Acesti functionari au avut un rol considerabil sistemul financiar al
imperiului bizantin. Ei aveau domiciliul toate porturile maritime de
oarecare in capitalele districtelor in orasele cu un trafic mai
mare.
Dupä cât se pare proprietarul acestui sigiliu, comerciarul a fost
perceptor fiscal in portul Tomis.
Veacul X-XI. Provenienta Constanta. Col. Ruzicka.

8.

8. Monograma:
Rv. Aceasi monogramá.
Aceast monogramä este la fel cu acea de pe unele monete ale impära-
tului Iustinian.
Colectia Knechtel.

www.dacoromanica.ro
87

Fig. 9.

Monograniä perlat.
Rv. Monogramä aproape identicá.
Veacul al VI-VII. Colectia Knechta

Fig.

Monograma: AIIOEHAPXON
Rv.
Veacul VI-VII. Colectia Knechtel.

Fig. xi.

Monogramá perlat.
Ev. monogramá perlat. Executiune
conservatá.
Veacurile VI-VII. Colectia Knechtel.

www.dacoromanica.ro
88

Fig. 12.

12. Monogramh linear.


Rv. Monograma aproape la fel.
Executiune Veacurile VI-VII. Col.

Fig. 13.

13. perlat.
Rv. monogramh perlat.
Executiune buna, dar conservarea mediocra. Veacurile VI-VIL
Col. Knechtel.

Fig. 14.

14. Tipul obisnuit al botezului Cristos.


de asupra capului Sf. Duh in de porumbel. La stânga
Sf. Ion Botezatorul; la dreapta un Totul
.Rv. linear.
Veacurile VIII-IX. Col. Dr. Severeanu. Cf. Constantopula
No. 889, dar pe rv. monograma.

www.dacoromanica.ro
89

Fig. 15.
Bustul Maicii Domnului, cu nimb ; pe piept medalionul
cu pruncul Cristos ; la dreapta la stânga câte o cruce.
11v. Monogramá cerc linear.
Executiune bine conservatá. Veacurile VI-VII. 2
Colectia Knecktel.

Fig. r6.
Ca mai sus, dar formatul mult mai mare.
Executiune buná bine conservatá. Veacurile VI-VII.
lectia Knechtel.

Fig. 17,

Bustul Maicii Domnului ca mai sus.


Ev. Monograma: Petru ?
Executiune Veacurile VI-VII. Col. Ruzicka.

Fig.

Maicii Domnului, ca mai sus.


Ev. Monogramá.
Executiune Bine conservatá. Veacurile VI-VII. Col.
Ruzicka.

www.dacoromanica.ro
90

Fig.

59. Bustul Maicii Domnului ca mai sus.


Monogramh cerc linear.
Executiune bunI Bine conservatá. Veacurile VI-VII. Colectia
Knechtel.

Fig. 20.

Bustul Maicii Domnului ca mai sus.


Rv. Monogramá linear.
Executiune buná. Bine conservatá. Veacurile VI-VII. Colectia
Knechtel.

Fig. 21.

zi. Maica Domnului vál nimb, hainá lungá


pâná la stá in picioare tine bratul stâng pe pruncul
Cristos. la stânga la dreapta (?) câte o cruce.
Rv. Monogramá necomplectá linear.
Veacurile VI-VII. Colectia

www.dacoromanica.ro
Fig. 22.

22. Maica Domnului cu numb, in


pânä la glesne, picioare tine mâinele ridicate
sus.
Rv. Monogramá.
Veacurile VI-VII. Colectia Knechtel.

Fig. 23.

23. Cal Oscând spre dreapta.


Rv. Mbnogramá: NONO ?

Veacurile VI-VII. Colectia Ruzicka.

Fig. 24.
24. Sf. Gheorghe la pas, spre dreapta, loveste lancea in
balaurul de sub picioarele calului.
Rv. Monogramá.
Veacurile VIII-IX. Colectia Ruzicka.

Fig. 25.

25. Un sfânt la pas spre stânga; in jurul capului se vede


nimbul, pe stâng poart o cruce mare.

www.dacoromanica.ro
92

Rv, Monograma: ([Sigiliul] lui Gheorghe).


Lucrare bunt bine conservatá.
Veacurile VIII-IX. Colectia Knechtel, 2. Muzeul Constanta

Fig. 26.

26. Cap de (?) spre dreapta.


Re. Eros (?). pe un leu spre dreapta, tine mâna
ridicatá, un ce nu se poate distinge. Totul
cerc perlat.
Colectia Ruzicka.

27.

27. EI TIC BOYAETAI NYN


EMOI IIPOCITO AA.BET
Legenda: si ate app-
sytte
Traducere: Dach cineva doreste citeascá, se apropie
de mine fárá sá-mi rapt pecetea.
Prin urmare sigiliul a .servit pentru a o scrisoare fárá
nici o importantá, care putea fi deschisá de oricine.
Veacul al VII-lea. Provenienta: Isaccea (jud. Tulcea). Colectia
Knechtel.

2. Plumburi comerciale.
categoria plumburilor comerciale intrá acelea cari au fost
fixate la sacii baloturile de marfá, expediate de cátrá particulari
sau de numeroasele birouri ale administratiei imperiale. bunt

www.dacoromanica.ro
93

parte din ele provin dela pachetele expediate sau primite de armatá;
altele sunt plumburi vamale aplicate dupä perceperea taxelor de
vamá.
Aceste plumburi au de obicei forma unor nasturi
la vârf, prin care se trecea sfoara. Pe baza
se imprima tipul: un cap obisnuit in comert, o monograrrfä sau un
animal.
Sunt plumburi comerciale de planá, cu
sigiliile; astfel unele dintre sigiliile descrise mai sus ar putea intra
in categoria acestor plumburi.
Din principiu am descris plumburile comerciale numai
pe cele de conicá, rámânând ca studii ulterioare
cu preciziune dacá unele din cele descrise in capitolul sigiliilor
trebue clasificate aci.

28. Cap de in profil spre dreapta.


(Figura aláturatá forma acestor
plumburi comer ciale). Colectia Knechtel.
Fig. 28.

29. Bust de in profil spre dreapta.


Colectia Ruzicka.
Fig. 29.

Bust de bárbat in profil spre dreapta


cu bratul indreptat
Colectia Knechtel.
Fig.

31. Bust de in fatá.


Colectia Ruzicka.
Fig. 31.

www.dacoromanica.ro
94

32. ...VKOI la stânga, ....ON la dreapta.


Cap de bárbat in profil spre dreapta.
Lucrare artisticá. Col. Knechtel.
Fig. 32.

ANTIO la stânga, YA la dreapta.


Bust de profil spre
dreapta.
Lucrare artisticá. Colectia Dr.
Severeanu.
Fig. 33.

34. Tipul Ledei lebeda, este de


bicei reprezintata antichitate.
Colectia Knechtel.
Fig. 34.

35. femeniná, chiton,


tine in fiecare câte un
indreptat spre ea.
Colectia Knechtel. Fg. 35.

Fig. 36.

36. Bust in fatá, coroaná de lauri de


genii tunici lungi pâná la pamânt. Un alt
bust barbatesc se partea in partea un

www.dacoromanica.ro
95

bust de femeie. Aceste busturi mai au fata spre bustul


mai mare din centru.
Lucrare bine conservatá. Colectia M-gr. Netzhammer.
Cf. Aus Rumänien, Tom. II pag. 157.

37. Monograma lui Crist (?).


Fig. 37.

38. (A)EONTE-OV
Traducere lui Leonteon (sau
Leontias). Colectia Ruzicka.
Fig. 38.

39. având la dreapta la stânga


câte o linie de globule.
Colectia Knechtel.
Fig. 39.

40. sárind spre dreapta.


lectia Knechtel.
Fig. 0.

3. Tessere.
de bule de plumburile comerciale, mai o categorie
de plumburi bizantine, cari erau destinate 55 din
aveau rolul jetoanelor sau márcilor de control (tesserae) .
antichitate tesserele aveau o importantá foarte mare.
Svoronos unele au servit de contramárci pentru intrarea in teatre
circuri, altele au fost bonuri de ajutoare pentru timpul
imperiului roman se distribuiau regulat poporului jetoane pentru
reprezentatiile din astfel se asigurau de jos din Roma

www.dacoromanica.ro
96

in mod regulat petrecerile. timp li se asigura pâinea


prin distributiuni de grâne, pentru cari de asemenea se dádeau
jetoane (tesserae).
Forma tesserelor antice era a unor pláci rotunde sau
patru-unghiulare, impodobite cu diferite tipuri sau inscriptiuni pe o
fatá sau pe amândá fetele. Tipurile obisnuite erau figuri
menesti, de animale, litere, cifre, etc. Erau unele tessere de formá
lenticulará, bombate pe amândouá fetele sau numai pe una
Dupá Dumont tipurile imprimate pe tessere stint arme parlante sau
semne conventionale alese de proprietar pentru identificarea a-
verii sale.
Mica dimensiune a tesserilor, lipsa gáurii pentru sfoará, natura
tipurilor, faptul cá tipurile sunt figurate numai pe o fatá, ceialaltá
goalá: toate acestea dovedesc cá obiectele de care vorbim
au servit pentru scopul ará'tat.
Clasificarea tesserelor nu este sigurá. Pentru cele mai multe
nu se poate fixa data, de asemenea nu se poate stabili sigu-
rantá la ce ocazie au servit. caz n'au circulat niciodatá ca
monete.
Pe lângá tesserele de plumb, existá de teracotá; acestea
au tipurile pe o singurá fatá.

41. Aeneas in tunicá mergând spre


dreapta fiul pe care tine
mâna dreaptá; se sprijiná mâna stângá
pe un toiag lung. Col. Ruzicka. Fig. 41.

42. Bustul lui Cristos in plete


capul inconjurat de un numb de raze lungi.
Colectia Knechtel.
sig. 42.

43. Leu sárind spre dreapta. Col.


Fig. 43.

www.dacoromanica.ro
97

44. din spate. de te-


racoa Colectia Ruzicka.
Fig. 44.

45. Strugure perlat. Colectia


Ruzicka.
Fig. 45.

46. Literile KV perlat. Colectia


Ruzicka.
Fig. 46.

47. fete: pe avers literile


TOM pe revers literele 1CT.
Numele Tomis Istros. Col.
Ruzicka.
Fig. 47.

48. AVPH = Aureliu Thea-


delfu. Tesserá la mijloc spre a se putea
pe o sfoará. Col. Knechtel.

Fig. 48.

W. KNECHTEL.

www.dacoromanica.ro
Catalogul medaliilor române§ti dela 1906-1914

1908. Hasdea, 60/50 mm. argint.


1834 1907
BOGDAN PETRICEICU HASDEU.
(T. Szirmai 1908).

1908. Medalia Take diam. mm. argint.


TAKE IONESCU
Rs.: PARTIDUL CONSERVATOR DEMOCRAT.
3 FEBRUARIE 1908.

1909. Medalia Unirei, diam. 8o mm. bronz.


Av.: 24 1909.
: 24 1859.
(Societatea
editie mai de

.1909. Placheta portului diam. 120 mm. bronz argint.


Av.: CAROL I REGE AL
Rs.: rNAUGURAREA PORTULUI CONSTANTA.
27 SEPTEMVRIE 1909.
(Szirmai).

www.dacoromanica.ro
99

1909. Medalia lui Cuxa Vodd, diam. mm. aureaa


Av.: CUZA 1820-1873.
Rs.: AMINTIREA A 50-A ANIVERSARE DELA UNIREA
CEPATELOR.
PACE UNIRE.
1859. 5.24 IANUARIE 1909.

1909. Placheta jubileului regelui mm. bronz.


1869 1909
ELISABETA CAROL I
:
SINE DEO
: PRINOS DE ADÂNCX M. M. REGELUI
REGINEI CU PRILEJUL A 40 DE ANI
DE CÁSNICIE DIN PARTEA LOR SLUJITORL
(Fr. Stork).

1909. Medalia lui Eminescu, diam. 45 aurea4


Av.: EM1NESCU.
Rs.: 1850 ± 1889.
ICOANA STELEI CE A MURIT
INCET PE CER SE SUE
ERA, PE CIND NU S'A
AZI VEDEM NU E. 1909).

1909. Medalia lui Vasile Lupu, diam. mm. bronz argint.


: VASILE LUPU DOMNUL MOLDOVEI 1634-1653.
: ACADEMIA VASILIANX.
GRAFIA MITROPOLIEL
PRAVILE. BISERICILE TREI LERARCHI, GOLIA,
(Soc. Num. Rom. Buletin 1907, pag. 37).

1909. Medalia lui Matei Basarab, diam. mm. bronz argint.


Av.: MATEI BASARAB DOMN AL TIRES
Rs.: INTRODUCEREA IN BISERICÁ.
GOVORA 1640. PRAVILA MARE
1652. (Societatea Românli).

www.dacoromanica.ro
100

1909. Medalia lui Mircea Mare, diam, mm. bronz si argint.


As:. CEL MARE 1386-1418.
Rs.: MARE VOEVOD DOMN TEREI HERTZEG
DOMN BANATULUI DE
SLLISTREI
1394 1400
1395 1413
1396 1416
(Societatea Nurnismatia Româng).

1909. Madalia lui Vlad diam. mm. bronz argint.


Av.: VLAD TEPE AL TAREI
1456--62 1476.
Rs.: VICTORIA CONTRA TURCILOR 1461-1462.
(Societatea RomanA).

1909. Medalia lui Petru diam. mm. bronz argint.


: PETRUS DEI GRATIA PRINCEPS WALACHIAE MOLDAVIAE.
: PETRU SCHIOPUL DOMN AL
1559--1568 AL MOLDOVEI 1574--1579. 1582-1591.
CROMCA LUI AZARIE.
(Societatea Numismatia

1909. Medalia lui Bogdan III orb, diam. mm. bronz argint
: BOGDAN III CEL ORB 1504-1517.
CAPITULATIA CU POARTA 1504.
RETROCEDAREA POCUTIEI 1510.
(Societatea Numismatica

1909. Medalia lui Basarab V Neagoe, diam. mm. bronz si argint


BASARAB V NEAGOE DOMN AL TIREI ROMÂNETI
1512-1521.
: BISERICA CURTEA DE
INVXTXTURI PENTRU FIUL TEODOSIE.
(Societatea Numismatica

www.dacoromanica.ro
101

1909. Meda lia lui Rada IV eel Mare, diam. mm. bronz argint.
Av.: RADU IV CEL MARE DOMN AL TXREI ROMÄNETI
1496--1508.
: T1POGRAFIA DIN
MITROPOLIA TARGOVITE
EPISCOPIA BUZEULUI SEVERIN
(Societatea Numismatia

1910. Medalia inaugurdrei de luerdri 70 mm. bronz


: CAROL I REGE AL
PALATUL MINISTERULUI PUBLICE
P. ANTONESCU.
S'A PUS TEMELIA ZIUA DE 25 APRILIE 1906
NISTRU ION S'A INAUGURAT ZIUA DE
26 OCTOMBEIE 1910 MINISTRU VASILE G. MORTUN.
(Resch).

1910. Medalia a batalionului I diam. mm. bronz


argint.
: BATALIONUL I 1860-1910.
SUB DOMNIA M. S. R. CAROL I
CAP AL BATALIONULUI
A. S. R. PRINCEPELE FERDINAND
MOSTENITOR AL TRONULUI
A. S. R. PRINCIPELE CAROL
SUBLOCOTENENT ON BATALION

LT.-COLONEL CONTA OH.


COMANDANT AL BATALIONULUI. Carniol fiul),

1911. Parheta Spiru C. 60/80 mm. bronz.


SPIRU C. HARET
12 DECEMVRTE 1911.
BISERICA7 KOALA
BÄNCI,
1897, 1901, 1907.
4

www.dacoromanica.ro
1911. Medalia ridicdrei statuelor lui Cosa la diam.
70 mm. bronz argint.
Av.: CUZA 1820 +1873 KOGILNICiANU 1817 +1891.
IN AMINTIREA STATUILOR LOR IN IASL
POPOARELE SE PE ELE PISTREAZ.X
CU DRAGOSTE MEMORIA MAIULOR LOR
TRIOTI. CAROL.

editie mai mied, de 40 mm. tot aureatá de argint.

1912. monumentnlni independentei dela Craiova, bronz argint


Av.: Asta-i muzica, ce-mi place.
ACEST MONUMENT S'A RIDICAT PRIN SUBSCRIPTIE PUBLIC
IN ANUL 1912 IN .AMINTLREA RXSBOIULUI DIN 1877/78 DE
,UNCOMIT ET, etc.
Rs. : Prin noi
FIE CRAIOVENI, CART AU VROIT S.X
PRIN TRIINICIA BRONZULUI CLIPA CEA MAI
STRXLUCITOARE DIN NOASTRX ISTORIE NATIONALÄ.
N. FILIPESCU
MINISTRU DE RXSBOIU
(Cartea de aur a Monumentului).

Medalia populard a monumentului independentei din diam.


30 mm. aureatá.
v.: CAROL I DOMN PRIMUL REGE AL
ELISAVETA REGINA MAMA RXNITILOR
IN .AMINTIREA RXSBOIULUI DIN 1877/78.
1912 ChAIOVA
(Carniol

1912. Medalia D. diam. 65 mm. bronz.


Av.: BARBU D. V. V. DOMN AL TXREI
1819-1856.
Rs.: CRAIOVA 1912.

www.dacoromanica.ro
103

1912. cassei go mm. bronz.


Av.; IN AMINTFREA CASSEI CAPSA
SOCIETATEA PERSONALULUI CASSEI GRIGORE CAPSA
1852-1912.
Rs. : 1827 TAME CAPSA 1879 1821 ANTON CAPSA 1881
CONSTANTIN CAPSA 1832-1890 1841 GRIGORE CAPSA 1902
(Fr. Stork).
1912. Medalia diam. mm. bronz argint.
Av.: ERBAN CANTACUZINO DOMN AL
1678-1688.
: VITEJLA BIRUIASCX.
(Societatea Româng.).
1912. Elena Doamna, diam. 6o mm. bronz.
Av.: 1862 ELENA DOAMNA FONDATOAREA AZILULUI
1912 AZILUL ELENA DOAMNA.
Rs.: CAROL I REGE ELISABETA
VIITORUL FEMEEA iL TESE
(CARMEN SYLVA) (Radivon).

1912. Meclalia oramlui diam. 6o nun.


: PRIMARIA ORASULUI BRXILA. LUCRÄRILE EXECUTATE
PUSE ON EXECUTARE.
OZONAREA REZERVORIUL DE APA, CANALIZAREA
HALA DE ALIMENTE.
: INAUGURAREA APEI SISTEM OZONGESELLSCHAFT.
BERLIN 15 SEPTEMBRIE 1912.
apoi numele primarului ale consilierilor comunali).

1913. Pdcei din diam. mm. bronz.


: TRACTATUL DE PACE DELA
CAROL I REGE AL
PETRU I REGE AL SERBIEI FERDINAND I REGE AL BULGARLEI
MCOLAE I REGE AL CONSTANTLY XII REGE AL
GRECIEI
DIN 28
10 AUGUST
(C. Alessandrescu M. F. al S. R).

www.dacoromanica.ro
104

: T. MAIORESCIT, MARGHILOMAN
TAKE IONESCU, C. G. DISESCU
GENERAL , COL. C. CHRISTESCU
NIK. P. PASCHITCH, M. S. RISTITCH
M. SPALAIKOVITCH, COL. G. SMILIANITCH
L-T.-COLONEL D. KALAFATOVICH
D. TONTCHEFF, GENERAL FITCHEFF
DR. T. IVANTCHEFF, S. RADEFF
LT.-COLONEL STANICOFF
GENERAL SERDAR I. VOIJKOTITCH
I. MATANOVITCH
EX. VEMSELOS, D. PANAS
N. POLITIS, CARA EXADACTYLOS
TRANQUILITATI EUROPE. CAPITAINE C. PALI.
(Buktinul Soc. Num Rom 1913, p. 65).

1913. Omagia Carmen Sylvei, diam. mm. bronz.


Av.: ELISABETH, KÖNIGIN V. ÄNIEN 29 1913.
: CARMEN SYLVA 1843-1913.
(Buletin Soc. Num. Rom. 1914, p. 30).

din diam. 90 mm. argint bronz.


: CAROL I, MIRCEA.
Re. PACEA DELA BUCURE§TI 28
: 1913.
(Buletinul Soc. Num. Rom. 1914 p. 28).

1913. Medalia diam. 70 mm. argint.


Av.: MIRCEA CEL MARE, DOMNUL UNGRO-VLACHIEI AL
LISTREI LA MARE 1386-1418.
CAROL CEL MARE AL 1913.
: DREPTUL
VOE§TE PUTEA. ($araga. Ieci).

1913. Medalia Cadrilaterului, diam.


: CAROL I, ELISAVETA
:
QUO ANNO IV PRO REGNUM AVCTIJM EST.
(Buletin Soc. Num. Rom. 1914, pag. 29).

www.dacoromanica.ro
105

1913. Placheta mm. argint.


29
Av.: PAX.
11 AUGUST
IN AMINTIREA 1913.
DIN CARPATI PESTE DUNIRE LA
BUCURESTI (M. fiul).

1913. Madalia Avántul Prei, go mm. bronz.


Av.: CAROL I REGE AL PACE.
IN AMINTIREA 1913.
Rs.: CARPATI PESTE DUNXRE LA BALCANI.
(Buletin Soc. Num. Rom. 1914, p. 29).

1913. pentru botezul Principelui Mircea, diam. 25 mm.


bronz argint.
: COMUNA BUCURESTI, PATRIA DREPTUL MEU.
COMUNA BUCURESTI A TURNAT ACEASTÁ MEDALIE SPRE
AMINTIREA BOTEZULUI PRINCEPELUI
20 1913.

1913. Medalia moaumentului Generalului Suvarov, diam. 75 mm. bronz.


: Inseriptiune
AMINTIREA INAUGURXREI MONUMENTULUI
CONTE A. V. SUVAROV RXMNITZKY PE RAMNICULUI
SXRAT 1789-1913.
Rs.: Inseriptiune Rwnand.
DIN ORDINUL MAIESTXTEI SALE TUTITROR RU-
SILOR NICOLAE U-LEA S'A ACEST MONUMENT IN
ANUL 1913.
lucrat de artistul-sculptor B. Edwards.
Soc. Num. Rom. 1913, pag. 66).

1913. Medalia Academiei lui D. A. diam. 6o mm. bronz.


Av.: Capul lui D. A. (F. Stork).
: 1833,
ACADEMIA LUI DUMITRIE A. STURDZA
1871-1913. (Buletin Soc. Num. Rom. 1913, pag. 23).

www.dacoromanica.ro
106

1913. Medalia a liceului din diarn. mm. bronz


argint aur.
Av.: LA 50 DE ANI DELA iNFIINTAREA GIMNAZIULUI SUPERIOR
DIN 1863-1913.
Rs.: PRINOS GRXNICERILOR DIN TINUTUL NXSXUDULUI, PXZITORII
SUSTINXTORII CULTURE! ROMÂNWI
VIRTUS ROMANA REDIVIVA.
(Soc. Num. Rom. Buletin 1913, pag. 68).

1913. Placheta coloniei romdne din Belgia in onoarea Carmen Sylvei,


diam. 65 mm. bronz.
: M. S. REGIISEI ELISAVETA A
29 DECEMBRIE 1843-29 DECEMBRIE 1913.
: DUIOASEI MAME A DIN RXSBOIUL DE
NARE 1877. CONSOLATOAREI CELOR SLAB! SUFERINZL
NEMURITOAREI POETE CARMEN SYLVA
IN NUMELE COLONIEI DIN BELGIA
RESPECTUOS MINISTRUL T. G. DJUVARA.

IL N'Y A QU'UN BONHEUR : LE DEVOIR


IL N'Y A QU'UNE CONSOLATION : LE TRAVAIL
IL N'Y A QU'UNE JOUISSANCE : LE BEAU.
(Buletin Soc. Nurn. Rom. 1913, pag. 67).

1914. Medalia Palatului Fondatiei I, diam. 70 mm. bronz.


: CAROL I REGE AL ROMÂNIEL
: FUNDATIUNEA CAROL I 1889-1914.
ExistS o editie mare de 120 bronz.

1914. Medalia centrale agricole, diam. 55 mm argint.


Av.: SOCIETATEA CENTRALS AGRICOLX
1889-1914. BUCURESTI.
: DE 25 ANI DELA INFIINTARE 1889-1914.

VICTOR N. POPP.

www.dacoromanica.ro
NOUTÄTI MEDALISTICE

MEDALIE ROMANEASCX UNICX. Multumitá d-lui Gh. I3echeanu,


membru fundator al Societátii noastre, putem cititorilor
o medalie moderná', care nu s'a emis decât singur
exemplar. medalie a fost la 1912 de exploata-
minei de aur dela Valea lui Stan (jud. Vâlcea), din cea dintâi
cantitate de aur de acolo a fost oferitá ca omagiu Regelui

Fig. 2.

Carol I. Ea are diametru de 22 mm. contine gr. de aur. Pe


fatá reprezintá o de frunze de lauri, douá do-
cane deasupra unei table comernorative dejur
legenda: PRIMA EXPLOATARE DE AUR IN pe
revers o rarnurá de trandafiri legenda urmátoare pe 5 rânduri :
VALEA LUI STAN I BREZOI I (JUD. 1912. I

VIITOARE. Desi rázboiul mondial e departe


de a se s'a a se bate medalii pentru comemorarea
pácii atât de rnult dorite. inceputul l-a o fabricá din Olanda,
tara in care pacifismul a fost totdeauna bine privit. Aceastá prirná
medalie a pácii mondiale reprezintá pe fatá geniul Pácii oprind
in pe un cavaler (Rázboiul), care se repede furios peste
câmpiile de cadavre arme. Jos este legenda PAX. Pe re-
vers se Palatul din Haga, având deasupra
genda; SALUS POPULORUM. Medalia are diametru de mm.
costá: de aur (75 gr.) iso argint (65 gr.) de bronz
4,50 Se poate comanda dela I. Schulman, Amsterdam.

www.dacoromanica.ro
108

S IVIAI RE

CONST. L'atelier monétaire fondé par le prince de Mol-


davie, Eustr. Dabija, Suceava. Dans la seconde moitié du XVII-e
siècle, lorsque depuis longtemps la principauté de Moldavie n'avait
plus un monayage propre, le prince Eustr. Dabija (1661-1665), fon-
dait un atelier monétaire. L'éxistence de cet atelier est attesté par
les sources historiques contemporaines, moldaves et étrangéres, et
par les fouilles entreprises dans la cité de Suceava, ou il était
stallé. On n'a pas frappé qu'une seule espéce de monnaies: des
shillings (solidi) d'airain et surtout ceux qui avaient cours en
logne. Dans une petite quantité et seulement titre d'éssai, on
a frappé aussi des monnaies moldaves, c'est dire des shillings avec
le nom du Dabija. Ce fait confirme les informations des écrivains
polonais, quie l'atelier a été installé pour mettre en circulation de
faux shillings qui devaient étre introduits en Pologne. On a trouvé
jusqu'aujosrdhui des imitations des shillings polonais (Sigismonde
III et suédois (Gustave Adolf, Christine, Charles X
et Charles XI) et prussiens (Le grand electeur Fr. Wilhelm). L'atelier
travailla depuis jusqu'en et, d'aprs les informations
lonais, on introduisit en Pologne plusieurs milions de ces shillings.
W. KNECHTEL, Plombs byzantins. Dans les anciennes villes
pontiques et Tomis (Constanta) on trouve très souvent
des plombs byzantins : cachets, plombs de commérce et jétons.
L'auteur décrit 48 la plus part trouvées Constanta.
V. N. Catalogue des médailles roumaines de 1906-1914.
Déscription des médailles frappées depuis 1906 jusqu'en 1914.
NOUVELLES MADAILLES. La médaille unique en or frappée par
la Première exploatation d'or en Roumanie (1912). La médaille dela
Paix frappée en Holande.

www.dacoromanica.ro
CÁRTI PRIMITE IN DAR SAU SCHIMB

Berliner Münzblätter, director Dr. E. Bahrfeldt, Aprilie-


1915.
d. numismat. Gesellschaft hi Wien. Aprilie-
1915.
Const. Moisil. Contributiuni la istoria monetáriei vechi ro-
mânesti.
- Cresterea Colectiunilor Academiei Române. Cabinetul
Numismatic, 1914.

MONETE PRIMITE IN DAR


la d. Al. Cantacuzino: 6 St. Gall; 6o6, 1639
1641 Olanda, 1763 Austria 5i un icosar turcesc).

COLECTIUNEA BULETINULUI

Din numerile vechi ale I3uletinului Societátii Numismatice


Române se mai depozit urmátoarele:
Anul 1904 numerile 2, 5-6 7-8.
Anul 190516 fascicolele III IV (1905) I-II (1906). [Ca-
talogul medaliilor românesti I.
Anul Darea de (tot ce a
Anul 1911 fascicolele I i IV (tot ce a
Costul unei acesti ani este de io lei.
se vor adresa la Buletinului, banii
plus bani pentru transport.

MEDALII ROMÂNESTI
Societatea Numismaticá Românä dispunând de un
foarte restrâns de medalii ale Domnilor Români, a
le cu peel redus anurne :
Medalia Mihai Viteazu. bronz, lei 3 exemplarul.
Medalia Matei Basarab, bronz, lei 3
Medalia Uniri Principatelor (1859-1909), bronz,
lei 5 exemplarul.
Doritorii se vor adresa la redactia Buletinnlui,
pentru transportul cu posta 70 bani.

www.dacoromanica.ro
DE VÂNZARE
COLECTIUNE DE MEDALII
80 EXEMPLARE DIFERITE
DE BRONZ SI ARGINT

Privitoare la evenimente personagii


românesti
A se adresa Administratiei revistei

UN RESTRÂNS DE EXEMPLARE
DIN

MEDALIA JUBILIARA A LICEULUI ROMÂNESC


DIN

Se vând folosul MESEI ELEVILOR dela acel liceu

La Administratia

Redactia Administratia Calea Victoriei 135. - Bucureoti.

PRETUL LEI 2,50.

www.dacoromanica.ro