Zona naturală Relief Solul

Păduri de foioase Podiș Brune și cenușii de pădure

Carpen Arțar Fag

Cerbul Lupul Ursul brun

Fauna
Conditiile climatice favorabile din această zonă extrem de caldă și umedă permit existenta
unei mari diversităti de animale

Cele mai multe (șerpi, insecte, maimute, fluturi, păsări viu colorate ) trăiesc în coroana
arborilor unde găsesc o hrană abundentă.
Animalele arbolicole s-au adaptat, putând face salturi și agătându-se de ramurile arborilor.
În desișurile acestor păduri mai găsim jaguarul, antilopa de pădure.

-gheare bine dezvoltate și cozi lungi ,pentru a le ajuata la cațărat

Vegetatia
Datorită acestor factori climatici, vegetatia predominantă este cea semperviriscentă (veșnic
verde), luxuriantă, cu arbori stratificati (în 3 straturi: 5-15 m, 15-40m, 40-60m), sub aceste
straturi aflându-se arbuști și ierburi la periferia pădurilor.
În condiţiile de climă aridă, vegetaţia este săracă, speciile de plante prezentînd o serie de
adaptări: ciclu vegetativ scurt, rădăcini lungi şi adînci, seminţe rezistente, frunze mici,
transformate adesea în spini, tulpini care au funcția de fotosinteză. Se întîlnesc, de asemenea,
tufişuri ghimpoase, ierburi ţepoase, plante suculente (cactuşi).

Fauna acestor medii este la fel de săracă. Majoritatea speciilor de animale duc un mod de
viaţă nocturn, fiind rezistente la temperaturi ridicate şi la lipsa îndelungată a apei (şopîrle,
şerpi, scorpioni, rozătoare). În Sahara şi în sud-vestul Asiei trăieşte dromaderul (cămila cu o
singură cocoaşă).
Plantele s-au adaptat la condiţiile climatice (frunze mici aciculare care reduc pierderea apei
prin evaporare; compactitatea pădurilor; forma conică a coroanei sub care se adună zăpada;
sistemul radicular situat la adîncimi mici; culoarea permanent verde a frunzelor).

Lumea animală a deșerturilor este adaptată la mediul arid de viață. Rozătoarele și reptilele
se pot lipsi de apă sau se pot limita la cantitatea de apă pe care o conține hrana lor, trăiesc în
vizuini, unele se îngroapă în nisip și cad în hibernare în timpul verii. Dintre mamifere, cămila
este animalul caracteristic pentru deșert. Are picioarele înalte, subțiri, foarte potrivite pentru
mersul prin nisipul fierbinte. Pleoapele lungi îi protejează ochii în timpul furtunilor de nisip.
Noaptea polară a determinat o serie de adaptări ale plantelor şi animalelor (durata scurtă de
vegetaţie a plantelor, schimbarea blănii, hibernarea animalelor etc.). Îngheţul permanent al
substratului influenţează componentele hidrică şi biotică. Orizontul îngheţat este
impermeabil şi nu permite dezvoltarea sistemului radicular al vegetaţiei forestiere,
constituind şi un obstacol pentru construcţia drumurilor, a căilor ferate, a clădirilor.

Lumea vegetală s-a adaptat la condiţiile îngheţului veşnic şi este reprezentată de ierburi,
muşchi, licheni, alge, arbori pitici, arbuști (mesteacănul pitic, salcia pitică, merişorul, afinul
etc.). Fauna este mai bogată, îndeosebi cea acvatică (moluşte, foci, morse), iar cea de uscat
este reprezentată de ursul polar, renul caribu