Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
263/2010 PRIVIND
SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE.
Sistemul unitar de pensii publice 2
CUPRINS
I Introducere privind drepturile sociale. ................................................................... 4
I.1 Fundamentele constituționale ale drepturilor sociale ................................................... 7
I.2 Drepturile sociale și resursele bugetare ........................................................................ 13
I.2.1 Suprimarea cumulului pensiei cu veniturile perofesionale ...................................... 14
I.2.2 Reducerea cuantumului salariilor, a indemnizației de șomaj și a indemnizației
pentru creșterea copiilor ....................................................................................................... 16
I.2.3 Reducerea pensiilor speciale.................................................................................... 18
II Politici și sisteme de securitate socială. ................................................................. 23
II.1 Noțiuni introductive privind conceptul de securitate socială Convenții OIM ...... 23
Trăsături ale dreptului securității sociale ............................................................................. 24
Izvor juridic .......................................................................................................................... 25
Domeniu de aplicare ............................................................................................................. 25
Ramură de drept public ......................................................................................................... 25
Obiectul de reglementare ...................................................................................................... 25
III Noțiuni generale privind sistemele de asigurare pentru pensii ...................... 26
IV Istoricul reglementării cotizațiilor profesionale ............................................... 28
V Impactul modificărilor fiscale asupra sistemului de asigurări sociale românesc
33
V.1 Încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție ................................................................. 36
V.2 Încălcarea art. 20 din Constituție ............................................................................. 39
VI SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ..................................................................... 44
VI.1 Principiile sistemului public de pensii (art. 2) ........................................................ 44
VI.2 Categorii de persoane asigurate – Regulamentul nr. 883/2004() ........................... 44
VI.3 Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii (art 6 alin. (1) din Legea nr.
263/2010) .................................................................................................................................. 45
VI.3.1 Salariaţii şi persoanele asimilate acestora ........................................................... 45
VI.3.2 Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite
în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului precum și
membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ................................. 46
VI.3.3 Persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri: ..................... 46
VI.3.4 Persoanele care desfăşoară o activitate în mod independent ..... Error! Bookmark
not defined.
VI.4 Persoane asigurate facultativ .................................................................................... 47
VI.5 Bugetul asigurărilor sociale....................................................................................... 48
VI.6 Stagiul de cotizare ...................................................................................................... 49
VI.6.1 Definiție............................................................................................................... 49
VI.6.2 Calcularea stagiului de cotizare ........................................................................... 50
VI.6.3 Perioadele asimilate stagiului de cotizare............................................................ 50
VI.6.4 Evidența stagiului de cotizare.............................................................................. 52
VI.7 Contribuabilii ............................................................................................................. 52
VI.8 Contribuția de asigurări sociale................................................................................ 52
VI.8.1 Modalitatea de stabilire a contribuției de asigurări sociale ................................. 52
VI.8.2 Sarcina suportării contribuției de asigurări sociale ............................................. 53
Sistemul unitar de pensii publice 3
De asemenea, tot la nivelul acțiunii normative a ONU, în anul 1966 au fost adoptate
(i) Pactul internațional privind drepturile sociale, economice și culturale2, precum și
(ii) Pactul internațional privind drepturile civile și politice, care au intrat în vigoare
în anul 1976 3 . Cele două pacte, împreună cu Declarația Universală a Drepturilor
Omului formează Carta internațională a Dre. V. vx`pturilor Omului.
1 Adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția 217 A (III) din 10
decembrie 1948.
2 Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, Pactul internațional privind drepturile sociale,
1966.
4 Publicată în J. Of. din 26 octombrie 2012, 2012 / C 326/02.
Sistemul unitar de pensii publice 5
deschis semnării la 9 noiembrie 1995. El a intrat în vigoare la 1 iulie 1998. La acea dată opt state l-au
ratificat: Cipru, Finlanda, Franța, Grecia, Italia, Norvegia, Portugalia şi Suedia. În plus, Slovenia a
acceptat să fie obligată prin această procedură, printr-o declarație făcută ca urmare a aplicării
articolului D, par. 2 al Cartei revizuite.
Scopul acestui Protocol este creşterea eficacității mecanismului de control al Cartei sociale permițând,
în afara procedurii actuale de examinare a rapoartelor guvernamentale, tratarea reclamațiilor
colective care invocă încălcarea dispozițiilor Cartei.
1. Reclamațiile colective pot fi făcute de:
- organizațiile internaționale ale angajatorilor şi sindicatele care participă la lucrările Comitetului
guvernamental, conform articolului 27, par. 2 al Cartei şi anume Confederația europeană a sindicatelor
(CES), Uniunea confederațiilor din industrie şi ale angajatorilor din Europa (UNICE) şi Organizația
internațională a angajatorilor (OIA);
- organizațiile internaționale neguvernamentale care au statut consultativ pe lângă Consiliul
Europei şi sunt înscrise pe o listă stabilită în acest scop de Comitetul guvernamental14;
- organizațiile naționale ale angajatorilor şi sindicatele naționale din statul în cauză.
Printre altele, fiecare stat poate, printr-o declarație adresată Secretarului General al Consiliului
Europei, să autorizeze organizațiile neguvernamentale naționale să facă reclamații împotriva lui. La
acea dată, Finlanda a făcut o astfel de declarație.
2. Forma
Nu există un formular pentru prezentarea reclamațiilor colective. Aceasta este formulată în scris. Ea
trebuie semnată de o persoană abilitată să reprezinte organizația reclamantă.
14 AsevedeafişaA–14.
FIŞA A – 13
523. Limbile
Limbile oficiale ale Consiliului Europei sunt engleza şi franceza.
Sistemul unitar de pensii publice 6
România a ratificat Carta socială europeană prin Legea nr. 74/1999 9 . Astfel, ca
urmare a ratificării, Carta face parte din ordinea juridică internă, respectarea
prevederilor sale fiind obligatorie. Mai mult decât atât, pornind de la interpretarea
conform căreia drepturile sociale se înscriu în categoria drepturilor fundamentale ale
omului, dispozițiile Cartei se vor aplica cu prioritate față de celelalte dispoziții din
10 A se vedea în același sens și Decizia Curții Constituționale nr. 64/2015, publicată în M. Of., Partea I
nr. 286 din 28.04.2015. Astfel, în cuprinsul acestei decizii, Curtea Constituțională a statuat că „stabilind
obligativitatea interpretării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în concordanţă cu tratatele
internaţionale la care România este parte, legiuitorul constituant a impus în mod implicit un nivel de
protecţie constituţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale cel puţin la nivelul celui prevăzut în
actele internaţionale. În acest context, reglementarea unei măsuri de protecţie socială a muncii
într-un tratat internaţional, coroborată cu importanţa şi amplitudinea sa socială, are drept
rezultat conferirea dreptului sau libertăţii prevăzute în cuprinsul Constituţiei a unei interpretări
în consonanţă cu tratatul internaţional, cu alte cuvinte a unei interpretări care dezvoltă în mod
evolutiv conceptul constituţional.”
11 Constituția României revizuită, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 767 din
31.10.2003.
12
Constituția din anul 1866, publicată în Buletinul Oficial nr. 142 din 1/13.06.1866 ;
Constituția din anul 1923, publicată în Buletinul Oficial nr. 282 din 29.03.1923;
Constituția publicată în Buletinul Oficial nr. 42 din 20.02.1938;
Constituția Republicii Populare Române din anul 1948, publicată în Buletinul Oficial nr. 87 bis
din 13.04.1948.
Constituția Republicii Populare Române dina nul 1952, publicată în Buletinul Oficial nr.
27.09.1952.
Constituția Republicii Socialiste Române dina nul 1965, republicată în Buletinul Oficial nr. 65
din 29.10.1986.
Sistemul unitar de pensii publice 8
Astfel, odată cu maturizarea statului național și mai ales după apariția, spre sfârșitul
secolului al XIX-lea și după Primul Război Mondial, a statului bunăstării (welfare
state), au fost consacrate pe plan legislativ drepturile sociale.
13Constituția României, în forma inițială, a fost publicată în M. Of., Partea I, nr. 223 din 21.11.1991 și a
intrat în vigoare după aprobarea sa prin referendumul național din data de 8.12.1991.
14
2. Dreptul la învățătură (art. 32): „este un drept social-cultural prin conţinutul său, prin
semnificaţiile sale juridice şi prin numărul mare de subiecte de drept implicate în realizarea sa 14”
Constituția (i) enumeră principalele forme organizatorice prin care se realizează învățătura (i.e.
învățământul general obligatoriu, învățământul liceal și cel profesional și învățământul universitar
– dreptul la autonomie universitară fiind garantat), însă lasă posiblitatea reglementării și a altor
forme de instrucție și perfecționare și (ii) prevede că pot exista trei tipuri de instituții de
învățământ, i.e. de stat, particulare și confesionale. Învățământul de stat este gratuit.
De asemenea, se instituite regula potrivit căreia învățământul de toate gradele se desfășoară în
limba română, fără însă a exclude desfășurarea acestuia și într-o limbă de circulație internațională,
în condițiile legii.
Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul de a învăța și de a fi instruite în limba lor
maternă, în condițiile prevăzute de lege.
Totodată, statul asigură și libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor fiecărui cult.
3. Dreptul la ocrotirea sănătății (art. 34): Constituția garantează dreptul la ocrotirea sănătății,
ceea ce dă naștere obligației corelative a statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a
sănătății publice, inclusiv prin organizarea asistenței medicale și a sistemul de asigurări sociale de
sănătate.
4. Munca și protecția socială a muncii (art. 41): Constituția instituie interdicția îngrădirii
dreptului la muncă și reglementează libertatea alegerii profesiei, meseriei sau a ocupației. În acest
context, se impune a fi observat că, spre deosebire de reglementările constituționale anterioare,
Constituția din anul 1991 (revizuită în anul 2003) nu impune obligația de a munci.
Pe de altă parte, dreptul la muncă nu trebuie interpretat în sensul în care fiecare individ are
garantat un loc de muncă. Dimpotrivă, textul constituțional implică „asigurarea altor forme de
garanţii juridice, cum sunt: reglementarea unor politici de pregătire profesională adaptate la
cerinţele pieţei muncii, constituirea unui sistem echitabil şi eficient de protecţie socială a salariaţilor
care şi-au pierdut serviciul, în scopul asigurării de oportunităţi egale pe piaţa muncii pentru toţi
cetăţenii apţi de muncă, precum şi pentru susţinerea financiară a celor care sunt lipsiţi temporar de
venituri profesionale14”.
De asemenea, textul constituțional:
a) Face referire, cu titlu exemplificativ, la o serie de măsuri de protecție socială, precum (i)
securitatea și sănătatea salariaților; (ii) regimul de muncă al femeilor și al tinerilor; (iii)
instituirea unui salariu minim brut pe țară; (iv) repausul săptămânal și concediul de
odihnă plătit; (v) prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale; (vi) formarea
profesională;
b) Reglementează dreptul la negocieri colective și garantează caracterul obligatoriu al
convențiilor colective și
c) Instituie principiul potrivit căruia la muncă egală femeile au salariu egal cu bărbații.
5. Interzicerea muncii forțate (art. 42): Corolar al dreptului la muncă, art. 42 interzice munca
forțată și reglementează situațiile care nu constituie muncă forțată;
6. Dreptul la grevă (art. 43): Constituția consacră dreptul salariaților la grevă, pentru apărarea
intereselor profesionale, economice și sociale și stabilește că greva va fi exercitată în limitele
prevăzute de lege, cu observarea necesității de a asigura serviciile esențiale pentru societate.
7. Nivelul de trai (art. 47) – drept programatic, instituie în sarcina statului obligația de a lua măsuri
de dezvoltare economică și protecție socială apte să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.
Art. 47 reglementează dreptul cetățenilor la pensie, concediu de maternitate plătit, asistență
medicală, ajutor de șomaj și alte forme de asigurări sociale publice și private, precum și la asistență
socială.
8. Protecția copiilor și a tinerilor (art. 49) se materializează prin acordarea de alocații pentru
copii, ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap, alte forme de protecție socială
fiind stabilite prin lege. De asemenea, aceștia au dreptul de a participa la viața politică, socială și
economică.
Constituția interzice (i) exploatarea minorilor sau folosirea lor în activități ce le-ar putea dăuna
sănătății și (ii) încadrarea lor în muncă înainte de împlinirea vârstei de 15 ani.
Sistemul unitar de pensii publice 10
doar ca un stat democratic, ci și ca un stat social al cărui scop este acela de a asigura
atât bunăstarea individuală, cât și pe cea colectivă.
De asemenea, Constituția României prevede expressis verbis că statul român este stat
social18. Caracterul social al statului român rezultă din natura și funcțiile sale19, i.e. de
protector al categoriilor sociale dezavantajate și, totodată, debitor al obligației de a
întreprinde măsurile necesare pentru a asigura bunăstarea cetățenilor săi.
9. Protecția persoanelor cu handicap (art. 50) implică realizarea unei politici naționale de
egalitate a șanselor, de prevenire și tratament ale handicapului, în scopul integrării în societate a
persoanelor cu handicap.
15 A se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 841/2007, publicată în M. Of., Partea I, nr. 723 du
25.10.2007.
16 Kinga Zakarias, Karoly Benke, Demnitatea umană în jurisprudența instanțelor constituționale din
Decizia Curții Constituționale nr. 1594/2011 publicată în M. Of., Partea I, nr. 909 din 21.12.2011.
18 Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituția României, „România este stat de drept, democratic şi social, în
care demnitatea omului, drepturile şi libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane,
dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului
român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. ”
19 Coordonatori Ioan Muraru, Simina Elena Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole,
obținute a unor sume cu titlu de contribuții sociale și redistribuirea lor sub formă de
prestații de asigurare socială (e.g. pensii) sau de asistență socială (e.g. ajutoarele
sociale)21.
Astfel, în concepția Curții Constituționale, atât asigurarea unui anumit nivel de trai,
cât şi instituirea unor măsuri de protecţie socială, altele decât cele nominalizate de
Constituţie, reprezintă obligații de mijloace ale statului, care nu au un conținut
21 Decizia Curții Constituționale nr. 149/2001, publicată în M. Of., Partea I, nr. 456 din 10.08.2001. A se
vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 847/2011, publicată în M. Of., Partea I, nr. 635 din 6.09.2011.
22 Publicată în M. Of., Partea I, nr. 909 din 21.12.2011.
23 Legea nr. 292/2011 publicată în M. Of., Partea I, nr. 905 din 20.12.2011.
Sistemul unitar de pensii publice 12
Constituția României (art. 53) reglementează expressis verbis condițiile în care pot fi
restrânse drepturile fundamentale prevăzute în cuprinsul său (fără a distinge după
cum este vorba de drepturi civile, politice sau sociale), acestea (n.n. condițiile) fiind
inspirate din legislația internațională, dar și jurisprudența unor instanțe europene,
precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiție a Uniunii
Europene.
Potrivit art. 53 din Constituție, restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți
poate avea loc numai cu observarea următoarelor condiții:
24 Decizia Curții Constituționale nr. 725/2011, p publicată în M. Of., Partea I, nr. 590 du 22.08.2011.
Decizia Curții Constituționale nr. 6/2014 publicată în M. Of., Partea I, nr. 141 din 26.02/2014.
Décision no. 6/2014, publiée dans le Moniteur Officiel de la Roumanie, Partie I, no. 141 du 26.02. 2014.
25 Decizia Curții Constituționale nr. 872/2010 publicată în M. Of., Partea I, nr. 141 din 28.06.2010.
26 Ibidem.
Sistemul unitar de pensii publice 13
Legea nr. 329/2009, prin care a fost interzis cumulul pensiei al cărei cuantum
net depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat cu veniturile salariale sau asimilate
salariului, ce sunt plătite din fonduri publice.
Legea 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii
echilibrului bugetar28, prin care, în anul 2010, inter alia au fost reduse (i)
drepturile salariale; (ii) cuantumul indemnizației de șomaj; (iii) cuantumul
indemnizației pentru creșterea copiilor. Ab initio, proiectul de lege prevedea și
reducerea cuantumului pensiilor cu 15% pentru anul 2010, însă Curtea
Constituțională a constatat neconstituționalitatea reducerii pensiilor29.
Legea nr. 119/2010 privind unele măsuri în domeniul pensiilor 30, care a
eliminat pensiile speciale (ce se caracterizau prin faptul că erau compuse din
două părți, o parte contributivă și o parte necontributivă, acordată cu titlu de
supliment din partea statului).
27 Expunerea de motive la Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții
publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-
cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar Internațional, publicată în M. Of., Partea I, nr. 761 din
9.10.2009.
28 Legea 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată
pe economie cu veniturile salariale sau asimilate salariului, ce sunt plătite din fonduri
publice.
32 Decizia Curții Constituționale nr. 1414/2009 publicată în M. Of., Partea I, nr. 196 din 4.112009.
Decizia Curții Constituționale nr. 1149/2010 publicată în M. Of., Partea I, nr. 711 din 28.09.2010.
Decizia Curții Constituționale nr. 206/2011 publicată în M. Of., Partea I, nr. 239 din 6.04.2011; Decizia
Curții Constituționale nr. 409/2011 publicată în M. Of., Partea I, nr. 421 din 16.06.2011 etc.
33 Decizia Curții Constituționale nr. 375/2005 publicată în M. Of., Partea I, nr. 591 din 08.07.2005.
34 Decizia Curții Constituționale nr. 1414/2009.
Sistemul unitar de pensii publice 16
35 Numiţi pentru un mandat de 9 ani, potrivit art. 142 alin. (2) din Constituţia României.
Sistemul unitar de pensii publice 17
Legea nr. 118/2010 a fost atacată fără succes la Curtea Constituțională36, pe motiv că
încalcă art. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, impunând o sarcină excesivă şi
disproporţionată în sarcina indivizilor, fără a menţine un just echilibru între interesul
general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei.
Prin intermediul OUG nr. 108/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.
76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă 37 , a fost modificat indicatorul în funcție de care se calcula cuantumului
indemnizației de șomaj (anterior modificării Legii nr. 76/2002 prin OUG nr.
108/2010, cuantumul indemnizației de șomaj era calculat prin raportare la
cuantumul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare).
În acest context normativ, reamintim faptul că art. 47 alin.(2) din Constituție consacră
dreptul fundamental al cetățenilor la ajutor de șomaj, ceea ce implică faptul că
restrângerea acestui drept nu poate fi realizată, așa cum a statuat și Curtea
Constituțională38, decât cu respectarea art. 53 din Constituția României. Or, una din
Legea nr. 119/2010 privind unele măsuri în domeniul pensiilor a stabilit că pensiile
speciale (ce se caracterizau prin faptul că erau alcătuite din două părți, o parte
contributivă și o parte necontributivă, acordată cu titlu de supliment din partea
statului) vor fi integrate în sistemul public de pensii și recalculate în funcție de vârsta
de pensionare, de durata și de valoarea contribuțiilor.
39 Valoarea indicatorului social de referință a fost reglementată OUG 126/2008 publicată în M. Of.,
Partea I, nr. 697 din 14.10.2008.
40 Decizia Curții Constituționale nr. 871/2010 publicată în M. Of., Partea I, nr. 433 din 28.06.2010;
Decizia Curții Constituționale nr. 1285/2010 publicată în M. Of., Partea I, nr. 759 din 15.11.2010;
Decizia Curții Constituționale nr. 1264/2011 publicată în M. Of., Partea I, nr. 838 din 25.11.2011;
Decizia Curții Constituționale nr. 1359/2011 publicată în M. Of., Partea I, nr. 895 din 16.12.2011;
Decizia Curții Constituționale nr. 966/2012 publicată în M. Of., Partea I, nr. 23 din 11.01.2012 etc.
41 Decizia Curții Constituționale nr. 873/2010 publicată în M. Of., Partea I, nr. 433 din 28/06.2010
42 Decizia Curții Constituționale nr. 20/2000 publicată în M. Of., Partea I, nr. 72 din 8.07.2000.
Sistemul unitar de pensii publice 19
reglementează condițiile în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor
libertăţi. Astfel, în concepția Curții Constituționale, acordarea dreptului la pensia
specială reprezintă mai degrabă o obligație de mijloace (asumată de stat), a cărei
îndeplinire este condiționată de elemente variabile, precum resursele financiare de
care dispune statul.
Privite lucrurile din această perspectivă, este de remarcat faptul că situația juridică
privind recunoașterea, stabilirea și acordarea pensiei s-a stins sub imperiul legii vechi
– facta praeterita. Așa fiind, modificarea formulei de calcul a pensiilor speciale și
aplicarea acestor modificări pensiilor aflate în plată se află în flagrantă contradicție
cu principiul neretroactivității legii civile.
Așa fiind, în măsura în care scopul eliminării pensiilor speciale a fost acela de a
reforma sistemul de pensii prin eliminarea inechităților, precum și de a evita crearea
unor dezechilibre macroeconomice, apreciem că această măsură ar fi trebuit să se
aplice în mod nediscriminatoriu.
43Cu titlu de exemplu, a se vedea Recommandation R (94) 12 sur l'indépendance, l'efficacité et le rôle
des juges, adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul de Miniștri ai Consiliul Europei; Charte
européenne sur le statut des juges, adoptată în 1998.
Sistemul unitar de pensii publice 21
Curtea, au fost instituite multiple garanții prin care s-a urmărit asigurarea respectării
acestui principiu, precum statutul aplicabil judecătorilor și procurorilor (condiții de
acces, de promovare, de încetare a raporturilor de muncă), inamovibilitatea
judecătorilor și stabilitatea procurorilor, independența puterii judecătorești față de
celelalte puteri, stabilitatea financiară etc.
***
În cuprinsul acestei secțiuni am prezentat atât modul în care recenta criză economică
a fost invocată de legiuitor drept temei al reducerii unor drepturi sociale, cât și
jurisprudența Curții Constituționale pronunțată cu ocazia analizării conformității
actelor normative prin care au fost reduse drepturile sociale cu dispozițiile legii
fundamentale. Așa cum arătat, instanța constituțională a constatat
constituționalitatea actelor normative în discuție (cu excepția prevederilor prin care
se urmărea reducerea pensiilor cu 15%), argumentând, inter alia, că reducerea
drepturilor sociale a fost realizată cu respectarea principiul proporționalității,
urmărind un scop legitim, i.e. combaterea crizei economice, prin reducerea
cheltuielilor bugetare și relansarea economiei naționale.
Așa fiind, în contextul în care Curtea Constituțională a jucat un rol activ în ocrotirea
resurselor bugetare ale statului, prin validarea opțiunii legiuitorului de a reduce
anumite categorii de drepturi sociale, surprinde o decizie pronunțată în anul 201244,
care a condus indirect, dar neechivoc la dezechilibrarea bugetului asigurărilor sociale
de stat.
44 Decizia Curți Constituționale nr. 680/2012 publicată în M.Of. nr. 566 din 9.09.2012.
Sistemul unitar de pensii publice 22
Totodată, Curtea a apreciat că pierderea totală sau cel puţin a jumătate din
capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură
cu munca reprezintă un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în
cauză, motiv pentru care stabilirea unei vârste şi a unui stagiu minim de cotizare de
la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică. Așa fiind, „condiţiile pe
care legiuitorul le poate impune în vederea accesării pensiei de invaliditate trebuie să
vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel încât, indiferent de vârsta
asiguratului, acesta să poată beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contribuţiei
realizate”. În opinia Curții, o soluție contrară ar conduce la înfrângerea principiului
contributivității, întrucât asiguratul nu ar mai putea beneficia de contribuțiile plătite.
După al Doilea Război Mondial, securitatea socială a fost consacrată juridic odată cu
adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, care în art. 22 prevede
următoarele: „Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul la
securitate socială; ea este îndreptățită ca prin efortul naţional şi colaborarea
internațională, ținându-se seama de organizarea şi resursele fiecărei țări, să obţină
realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea
sa şi libera dezvoltare a personalităţii sale.
Dreptul la securitate socială face parte din a doua categorie de drepturi fundamentale,
care, așa cum am arătat în cele ce preced, vizează asigurarea respectului și
protecției unor valori fundamentale, precum demnitatea umană45 și echitatea.
45Demnitatea umană are în vedere satisfacerea nevoilor de bază – hrană, locuință, securitatea locului
de muncă.
Sistemul unitar de pensii publice 24
Așadar, la baza oricărui sistem de securitate socială se află riscul social, ce poate
fi definit ca fiind un eveniment ce produce consecințe negative asupra situației
economice și sociale a individului.
1. Boală;
2. Maternitate;
3. Invaliditate;
4. Bătrânețe;
5. Accidente de muncă și boli profesionale;
6. Decesul;
7. Protecția juridică a urmașilor;
8. Sarcinile familiale;
9. Șomajul.
Cea mai importantă prestație, din punct de vedere al cuantumului și al duratei, este
pensia pentru limită de vârstă.
Dreptul securităţii sociale s-a desprins ca ramură distinctă de drept prin evoluţia sa
de la o formă de protejare a salariaţilor împotriva unor riscuri sociale determinate, la
o formă de protejare împotriva unor categorii din ce în ce mai largi de riscuri ale
societăţii şi de garantare a unui nivel economic minim pentru toţi membrii societăţii.
IZVOR JURIDIC
DOMENIU DE APLICARE
Dreptul securităţii sociale are caracter teritorial, normele sale aplicându-se numai în
limitele teritoriului naţional, atât asupra cetăţenilor români cât şi asupra cetăţenilor
rezidenţi (aplicare în spaţiu).
Sistemele de securitate socială sunt concepute pe ideea realizării unui serviciu public
şi funcţionează ca un serviciu public. Tehnicile juridice folosite sunt cele specifice
ramurii de drept public (ex: caracterul obligatoriu al plăţii contribuţiei, modalităţile
de urmărire a contribuţiilor datorate). Actele juridice prin care se stabilesc drepturile
de securitate socială au caracter administrativ.
OBIECTUL DE REGLEMENTARE
- Inițial, asigurarea era obligatorie pentru muncitorii care obțineau un venit sub un
anumit prag, precum și unor categorii de funcționari publici;
- Sistemul era finanțat din contribuțiile sociale, care erau datorate atât de către
angajați (două treimi), cât și de către angajatori (o treime).
Prin urmare, după cum se poate observa, încă din anul 1883, sistemul de asigurări
sociale a fost construit pornind de la premisele că (i) angajatorul are obligația de
contribui la constituirea fondurilor de asigurări sociale, în calitate de beneficiar al
muncii prestate de asigurați și titular al obligației de a asigura și promova protecția
socială a lucrătorilor; (ii) fondurile sistemului de asigurări sociale nu pot fi constituie
exclusiv pe baza contribuțiilor datorate de contribuabili, motiv pentru care se impune
suplimentarea acestora cu sume provenite de la bugetele statelor.
Sistemul de asigurări sociale românesc a fost întemeiat pe aceste principii, așa cum o
ilustrează cu claritate istoricul reglementării în domeniu.
Legea pentru organizarea meseriilor din anul 1902 (Legea Missir) stabilea la pct.
56 pct. 1 obligația corporațiilor de a înființa case de asigurări sau să asigure pe
membrii corporaţiunei la societăţi de asigurare contra boalelor, accidentelor,
infirmităţilor, cazurilor de moarte.
În anul 1966 a intrat în vigoare Legea nr. 27 privind pensiile de asigurări sociale
de stat și pensia suplimentară50, care în art. 4 a stabilit că „Fondurile necesare plății
pensiilor, a ajutorului social și a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor și membrilor
lor de familie se realizează din contribuțiile întreprinderilor, instituțiilor, altor
organizații și ale persoanelor fizice care angajează, precum și din sumele alocate în
acest scop din bugetul de stat, fără nicio reținere din salariu.”
Separat de cele de mai sus, Legea nr. 27/1966 a reglementat și pensia suplimentară,
care se calcula ca procent din salariul tarifar utilizat la calcularea pensiei de asigurări
sociale, în funcție de numărul de ani de contribuție ai asiguratului. Așadar, fondurile
necesare pentru plata pensiei suplimentare constituiau din contribuția tuturor
angajaților, în procent de 2% din salariul tarifar lunar de încadrare.
Similar Legii nr. 27/1966, și Legea nr. 3/1977 reglementa pensia suplimentară,
fondurile necesare pentru acordarea acestui drept fiind constituie din contribuțiile
49 Pentru mai multe detalii, a se vedea, Marian Preda, Cristina Doboș, Vlad Grigoraș, Studiul nr. 9,
Sistemul de asigurări de pensii în România în perioada de tranziție: probleme majore și soluții, Institutul
European din România, București, 2004, disponibil la
http://beta.ier.ro/documente/studiideimpactPaisII_ro/Pais2_studiu_9_ro.pdf (consultat la data
de 11.11.2017).
După căderea regimului comunist, au fost adoptate mai multe acte normative de
modificare a legislației de asigurări sociale adoptate în perioada comunistă, precum
Decret-lege 70/1990 privind modificarea si completarea unor reglementari
referitoare la pensii, asigurări sociale și ocrotiri sociale 52 , Decret-lege 180/1990
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în
străinătate ori constituite în prizonieri53, Legea nr. 42/1990 pentru pentru cinstirea
eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi
luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 54 , Legea nr. 73/1991
privind stabilirea unor drepturi de asigurări sociale, precum şi de modificare şi
completare a unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale şi pensii55.
În anul 2000, a fost adoptată Legea nr. 19 privind sistemul public de pensii și de
asigurări sociale 56 , care a schimbat în chip radical concepția asupra sistemului
public de pensii. Astfel, cu titlu de exemplu, Legea nr. 19/2000 a reglementat expressis
verbis principiile pe care se întemeiază sistemul public de pensii, precum principiul
contributivității, principiul obligativității, principiul solidarității sociale și a extins
domeniul de aplicare personal al titularilor drepturilor de asigurări sociale în
favoarea mai multor categorii de persoane care obțineau venituri din desfășurarea
unei activități (spre deosebire de reglementările anterioare, care vizau salariații).
Astfel, în termeni similari cu Legea nr. 19/2000, și Legea nr. 263/2010 stabilește că
sistemul public de pensii se întemeiază, inter alia, pe principiul contributivității și cel
al solidarității sociale (art. 2).
Cu toate acestea, principiul sus-menționat a fost vidat într-o mare măsură de conținut
odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal59, care a reglementat transferul obligației de
- Potrivit pct. 42 din OUG nr. 79/2017, „art. 138 se modifică şi va avea următorul
cuprins60:
a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care
există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;
În ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate, pct. 69 din OUG nr. 79/2017
stabilește că art. 156 se modifică și va avea următorul cuprins: „Cota de contribuţie de
asigurări sociale de sănătate este de 10% şi se datorează de către persoanele fizice care
au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări
sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.62”
61 Pe același aliniament, au fost modificate și dispozițiile art. 139, 140 și 141 din Codul fiscal, după cum
urmează:
Articolul 139 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 139. — (1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câştigul brut realizat din salarii şi
venituri asimilate salariilor, în ţară şi în alte state, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene
aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială
la care România este parte, care include:
(...)
(4) Sumele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi f) intră în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări
sociale, indiferent dacă persoanele respective sunt din cadrul aceleiaşi entităţi ori din afara ei, pensionari
sau angajaţi cu contract individual de muncă.”
Articolul 140 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate
acestora
Art. 140. — Pentru persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora,
baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale o reprezintă suma câştigurilor brute
prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor
asupra cărora se datorează contribuţia, pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau
în alte condiţii de muncă."
La articolul 141, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„b) veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate de către persoanele fizice asigurate în sisteme
proprii de asigurări sociale, din activităţi pentru care există obligaţia asigurării în aceste sisteme potrivit
legii;".
62 În reglementarea în vigoare de lege lata, art. 156 are următorul cuprins:
Prin pct. 87-91 din OUG nr. 79/2017 au fost abrogate capitolele IV – VII din cuprinsul
Titlului V al Codului fiscal („Contribuții sociale obligatorii”), care reglementau:
Așa cum vom arăta în cele ce urmează, măsurile legislative adoptate prin OUG nr.
79/1017, pe lângă faptul că ignoră istoricul reglementării cotizațiilor profesionale în
România, nesocotește și fundamentele pe care acestea s-au sprijinit, și totodată,
contravine legii fundamentale 70 , precum și tratatelor internaționale privind
drepturile omului, ratificate de România.
Art. 1 alin. (3), Constituție prevede că „România este stat de drept, democratic şi social,
în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a
personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în
spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din
decembrie 1989, şi sunt garantate.”
6767Pentru elementele care se includ în baza lunară de calcul a contribuției asiguratorii pentru muncă,
a se vedea art. 2204 din OUG nr. 79/2017.
68 A se vedea art. 2206 din OUG nr. 79/2017.
69 Art.
70 Publicată în M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003.
Sistemul unitar de pensii publice 37
Încadrarea statului român în categoria celor care funcționează după regulile statului
de drept este fundamentat pe principii democratice și garantează drepturile
fundamentale – inclusiv pe cele sociale – ale omului.
Caracterul social al statului român rezultă din natura și funcțiile sale 71 , i.e. de
protector al categoriilor sociale dezavantajate și, totodată, debitor al obligației de a
întreprinde măsurile necesare pentru a asigura bunăstarea cetățenilor săi.
Așa fiind, din cele ce preced, se desprinde cu claritate concluzia potrivit căreia dreptul
la pensie – ca drept fundamental al omului – este garantat de Constituție, reglementat
prin lege și „amenajat” în conținutul prerogativelor sale, cât și în modalitățile de
realizare.
71 Coordonatori Ioan Muraru, Simina Elena Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole,
Ed. C.H. Beck, București, 2008.
72 Decizia Curții Constituționale nr. 25/2003 publicată în M. Of. nr. 73 din 25.02.2003.
73 Decizia Curții Constituționale nr.149/2001 publicată în M.Of. nr. 456 din 10.08.2001. A se vedea și
Decizia Curții Constituționale 847/2011 publicată în M.Of. nr. 635 din 6.09.2011.
74 Decizia Curții Constituționale nr. 872/2010, publicată în M. Of. nr. 433 din 28.06.2010.
Sistemul unitar de pensii publice 38
De lege lata, caracterul public al sistemului de pensii este ilustrat atât prin aspectele
de ordin formal – denumirea dată de lege asigurărilor sociale, inclusiv de pensii, cât
și prin elemente de fond, constând în modul de finanțare – statul garantează plata
pensiilor, prin subvenționarea deficitelor bugetare ale fondului de pensii – pe de o
parte – pe de altă parte, susține prin garanții de drept substanțial recunoașterea și
exercitarea dreptului la pensie, prin organizarea gestiunii publice a sistemului de
pensii și amenajarea principiilor pe care acesta se întemeiază.
Sub toate aspectele sus-amintite, rezultă în mod neîndoios că prin sintagma „stat
social” pe care Constituția o atribuie statului român se are în vedere și faptul că
sistemul de pensii este în România un sistem public, antrenând, urmare a acestei
calificări constituționale, participarea statului la „alimentarea” (i.e. finanțarea) și la
garantarea (i.e. controlul aplicării legislației în domeniu, asigurarea unei jurisdicții
specializate în soluționarea litigiilor cu acest obiect).
În acest sens, facem precizarea că potrivit art. 12 pct. 1-3- din Carta Socială
Europeană 80 , ratificată de România, „În vederea exercitării efective a dreptului la
securitate socială, părţile se angajează:
fundamentale şi a protocoalelor adiţionale la această convenţie, publicată în M.Of. nr. 135 din
31.5.1994.
77 Decizia Curții Constituționale nr. 146/2000, publicată în M. Of. nr. 566 din 15.11.2000.
78 Publicată în M. Of. nr. 193 din 4.05.1999.
79 Pentru mai multe detalii, a se vedea Matti Mikola, Social Human Rights of Europe, Ed. Karelactio,
2010, p.51.
80 Carta socială europeană (revizuită), adoptată la Starsbourg, la 3 mai 1996.
Sistemul unitar de pensii publice 40
2. Să menţină regimul de securitate socială la un nivel satisfăcător cel puţin egal cu cel
necesar pentru ratificarea Codului european de securitate socială;
3. Să depună eforturi pentru a aduce treptat regimul de securitate socială la un nivel
mai ridicat;”
Privite lucrurile din acest unghi, rezultă că prevederile criticate din cuprinsul OUG nr.
79/2017 contravin art. 20 din legea fundamentală, care dau prioritate reglementării
internaționale, i.e. Carta socială europeană, și, pe cale de consecință, se impune
constatarea neconstituționalității acestora.
din 28.04.2015.
Sistemul unitar de pensii publice 41
Prin urmare, instanța constituțională a constatat neconformitatea art. 86 alin. (6) din
Legea nr. 85/2006, care excludea aplicarea procedurii concedierii colective în cazul
insolvenței angajatorului, cu dispozițiile legii fundamentale arătând că dreptul la
informare și consultare al angajaților, astfel cum este consacrat în Carta socială
europeană revizuită – tratat internațional cu privire la drepturile omului - este
inerent conținutului normativ al dreptului fundamental la măsuri de protecție socială
a muncii. Prin urmare, „reglementarea unei măsuri de protecție socială a muncii într-
un tratat internațional, coroborată cu importanța și amplitudinea sa socială, are drept
rezultat conferirea dreptului sau libertății prevăzute în cuprinsul Constituției a unei
interpretări în consonanță cu tratatul internațional”88.
87 Publicată în M. Of. nr. 359 din 21 aprilie 2006 cu modificările și completările ulterioare, în prezent
abrogată.
88 A se vedea și Decizia nr. Curții Constituționale nr. 513/2006, publicată în M. Of. nr. 598 din 11 iulie
2006.
Sistemul unitar de pensii publice 42
Suplimentar față de cele de mai sus, sunt de amintit și dispozițiile art. 70 pct. 1 și 2
din Codul european de securitate socială, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964,
intrat în vigoare la 17 martie 1968 și ratificat de România prin Legea nr. 116/200989,
potrivit cărora „Costul prestaţiilor acordate conform prezentului cod şi cheltuielile de
administrare a acestor prestaţii trebuie să fie finanţate în mod colectiv, prin cotizaţii şi
impozite sau prin ambele modalităţi, astfel încât să se evite ca persoanele cu resurse
reduse să suporte o contribuţie prea mare şi care să ţină cont de situaţia economică a
părţii contractante şi a categoriilor de persoane protejate.
Totalul cotizaţiilor de asigurare care intră în obligaţia salariaţilor protejaţi nu
trebuie să depăsească 50% din totalul resurselor alocate protecţiei salariaţilor,
soţiilor şi copiilor lor. Pentru a stabili dacă această condiţie este îndeplinită, toate
prestaţiile acordate de o parte contractantă care aplică prezentul cod vor putea fi
considerate împreună, cu excepţia prestaţiilor familiale şi a prestaţiilor în caz de
accidente de muncă şi de boli profesionale, dacă acestea din urmă sunt acordate de o
ramură specială.”
90 European Code of Social Security. A short guide, Council of Europe Publishing, 2002, p. 71, disponibil
la https://www.coe.int/t/dg3/socialpolicies/source/socialsecurity/shortguide_en.pdf
(consultat la data de 14.11.2017).
91 Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale Codului de Securitate Socială
Sistemul unitar de pensii publice 43
socială.
96 Art. 19 din Legea nr. 263/2010.
97 Art. 111 alin.(1) din Legea nr. 263/2010.
Sistemul unitar de pensii publice 46
VI.3.2 PERSOANELE CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ÎN FUNCŢII ELECTIVE SAU CARE SUNT
NUMITE ÎN CADRUL AUTORITĂŢII EXECUTIVE , LEGISLATIVE ORI JUDECĂTOREŞTI , PE
DURATA MANDATULUI PRECUM ȘI MEMBRII COOPERATORI DINTR -O ORGANIZAŢIE A
COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI
VI.3.3 PERSOANELE CARE BENEFICIAZĂ DE DREPTURI BĂNEŞTI LUNARE, CE SE ASIGURĂ DIN
BUGETUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ , ÎN CONDIŢIILE LEGII , DENUMITE ÎN
CONTINUARE ŞOMERI
VI.3.4 PERSOANELE CARE REALIZEAZĂ VENITURI DIN ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE ŞI /SAU DIN
DREPTURI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ , PENTRU CARE SE DATOREAZĂ CONTRIBUŢIE
DE ASIGURĂRI SOCIALE
Persoanele care realizează venituri din activităţi independente, respectiv din drepturi
de proprietate intelectuală, pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale,
conform prevederilor Codului fiscal - i.e. acele persoane care obțin într-un an
calendaristic un venit brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară
(n.b.: pentru a dobândi calitatea de asigurați obligatoriu în sistemul public de pensii
nu este necesar ca în fiecare lună a anului calendaristic să obțină venituri cel puțin
egale cu salariul de bază minim brut pe țară, ci ca veniturile cumulate în cursul unui
an, împărțite la 12, să fie cel puțin egale cu salariul de bază minim brut pe țară.)
98 Potrivit art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010, declarația individuală de asigurare
reprezintă declaraţia fiscală pe baza căreia se realizează declararea veniturilor care reprezintă baza de
calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi
independente sau din drepturi de proprietate intelectuală pentru care există obligaţia depunerii
acesteia şi care constituie documentul pe baza căruia se stabileşte, în sistemul public de pensii, stagiul
de cotizare şi punctajul lunar, anual şi mediu anual.
99 Potrivit art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 263/2010, declarația nominală de asigurare reprezintă
declaraţia fiscală pe baza căreia se realizează declararea veniturilor care reprezintă baza lunară de
calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii şi
asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor care realizează venituri din drepturi de proprietate
intelectuală, altele decât cele prevăzute la lit. e), care constituie documentul pe baza căruia se stabileşte
stagiul de cotizare şi punctajul lunar, anual şi mediu anual.
Sistemul unitar de pensii publice 47
Nota bene:
Venitul lunar asigurat pentru persoanele care desfășoară activități
independente nu poate fi mai mic decât suma reprezentând salariul de
bază minim brut pe țară.
Nu sunt obligate să depună declarația individuală de asigurare
persoanele care desfășoară activități independente dacă beneficiază de
una din categoriile de pensii prevăzute de Legea nr. 263/2010 sau sunt
asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (e.g.: avocații).
De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi
asimilate salariilor nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru
veniturile obținute din drepturi de proprietate intelectuală.
Contribuţia pentru pensii este de 25%, aplicabilă unui venit ales de
către contribuabil, cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară.
OBSERVAȚII
Persoanele fizice sau juridice la care își desfășoară activitatea asigurații (i.e.
angajatorii și persoanele asimilate acestora) și instituțiile care efectuează plata
drepturilor de șomaj sunt obligate să întocmească și să depună declarația
nominală de asigurare (art. 7 din Legea nr. 263/2010), pe care o vor depune la
organul fiscal central.
FONDUL DE REZERVĂ
Fondul de rezervă se constituie prin prelevarea anuală a unui procent de până la
3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale, dacă sunt întrunite următoarele
condiții:
Bugetul asigurărilor sociale de stat este excedentar;
În anul în care se constituie fondul de rezervă nu sunt alocate sume de la
bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
Anterior prelevării procentului de până la 3% din veniturile bugetului
asigurărilor sociale de stat, să fi fost acoperit deficitul din anii precedenți.
Fondul de rezervă cumulat nu poate depăși nivelul cheltuielilor prevăzute pentru
anul bugetar respectiv. Acesta se utilizează pentru acoperirea prestațiilor de
asigurări sociale, în situații temeinic motivate, sau a altor cheltuieli ale sistemului
public de pensii, precum acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de
stat, ce au fost aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
În cazul în care deficitul din anii precedenți și din anul curent al bugetului
asigurărilor sociale de stat nu a putut fi acoperit prin utilizarea fondului de
rezervă, acesta se finanțează din disponibilitățile contului curent general al
Trezoreriei Statului. Prin excepție, în situații motivate, pentru acoperirea
deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de
rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume
care se alocă de la bugetul de stat.
Fondul de rezervă nu poate fi utilizat în primii 3 ani de la constituirea sa.
OBSERVAȚIE
1. Perioadele menționate mai sus sunt asimilate stagiului de cotizare dacă în acest
timp, persoanele în cauză nu au realizat stagii de cotizare prin plata de contribuții
(sau datorarea lor).
2. Perioadele asimilate, în care asiguratul (i) a urmat cursurile la zi ale
învățământului superior, a beneficiat de pensie de invaliditate, a satisfăcut stagiul
militar, nu sunt luate în calcul pentru obținerea pensiei anticipate sau a pensiei
anticipate parțiale.
Sistemul unitar de pensii publice 52
VI.7 CONTRIBUABILII
În sistemul public de pensii, au calitatea de contribuabili (i.e. persoanele care plătesc
contribuția de asigurări sociale) următoarele categorii:
a. Asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;
b. Angajatorii;
c. Persoanele juridice la care își desfășoară activitatea persoanele asimilate
salariaților;
d. Agentia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă care administrează
bugetul asigurărilor pentru șomaj;
e. Persoanele care nu se află într-un raport de angajare și sunt asigurate
obligatoriu (desfășoară activități independente) sau care încheie contract
de asigurare socială.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare,
conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 din Legea nr. 263/2010.
Sistemul unitar de pensii publice 56
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare,
conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 din Legea nr. 263/2010.
Comentariu
Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la
data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim
de cotizare, după caz, prevăzute de lege.
100 E.g.: Decizia Curții Constituționale nr. 888/2006 publicată în M. Of. nr. 54 din 24 ianuarie 2007;
Decizia Curții Constituționale nr. 93/2008 publicată în M. Of. nr. 154 din 28 februarie 2008.
101 Publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților europene L 204 din 26 iulie 2006.
102 Publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților europene L 6 din 10 ianuarie 1979.
Sistemul unitar de pensii publice 57
Astfel, deși fixarea unor vârste diferite de pensionare pentru bărbați și femei a
avut drept scop declarat favorizarea femeilor, ale căror responsabilități familiale
sunt, de regulă, mai mari prin comparație cu cele ale bărbaților, în fapt,
reglementarea în discuție creează o situație mai dezavantajoasă femeilor, care
sunt obligate să se încadreze în muncă cu 2 ani mai devreme decât bărbații pentru
a realiza stagiul minim sau complet de cotizare.
Așa fiind, considerăm că în măsura în care legiuitorul ar fi dorit să asigure o
protecție sporită femeilor, ar fi trebuit să adopte alte tipuri de măsuri, precum (i)
reducerea atât a vârstei standard de pensionare, cât și a stagiului minim, respectiv
complet de cotizare sau (ii) egalizarea vârstelor de pensionare, cu acordarea
dreptului femeilor de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă anterior
împlinirii vârstei standard de pensionare ( de exemplu, la împlinirea vârstei de 63
de ani, în condițiile în care vârsta standard de pensionare este de 65 de ani), sub
condiția realizării stagiului minim de cotizare.
În acest context, este de amintit că instanța constituțională a admis, pe 5 iunie
2018, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.56 alin.(1) lit. c) teza
întâ i din Legea nr.53/2003 - Codul muncii și a constatat că acestea sunt
constituționale în mă sura în care sintagma „condiții de vâ rstă standard” este
interpretată în sensul în care nu exclude posibilitatea femeii de a solicita
continuarea execută rii contractului individual de muncă, în condiții identice cu
bă rbatul, respectiv pâ nă la împlinirea vâ rstei de 65 de ani.
103 Prin Decizia nr. 632/2018, publicată în M. Of. nr. 995 din 26.11.2018, Curtea Constituțională a
admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „preexistent calității de asigurat”
cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este
neconstituțională.
În motivarea soluției, Curtea Constituțională a statuat că sintagma „preexistent calității de asigurat”
cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010 încalcă articolul 16 alin. (1) din Constituție referitor la
egalitatea în fața legii și a autorităților publice, întrucât nu permite și persoanelor care au realizat un
stagiu de cotizare în condiții de handicap ulterior calității de asigurat să beneficieze de reducerea
vârstelor standard de pensionare, în funcție de gradul de handicap.
104 Pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de
105 Prezenta secțiune este preluată din studiul publicat în Curierul Judiciar nr. 2/2015: Alexandru
Athanasiu, Ana-Maria Vlăsceanu, Unele considerații în legătură cu interpretarea art. 169 și art. 100 din
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în Curierul Judiciar nr. 2/2015, p. 83-87.
106 Publicată în M. Of. nr. 852 din 20.12.2010 cu modificările și completările ulterioare.
107 Art. 54 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative, republicată în M. Of. nr. 260 din 21.04.2010 stabilește următoarele: „(1) Dispoziţiile
tranzitorii cuprind măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul
vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ.”
(2) Dispoziţiile tranzitorii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două
reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc şi să evite
retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive.”
Sistemul unitar de pensii publice 60
Persoanele cărora le sunt aplicabile prevederile art. 100 din Legea nr.
263/2010 beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele
respective, după cum urmează:
a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate
în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001,
sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit Legii nr.
263/2010;
b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate
în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau
în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit Legii nr. 263/2010;
Totodată, art 1691 din Legea nr. 263/2010 prevede că și pensionarii sistemului public
de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare
datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în
grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie
2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau
condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate
în aceste perioade, după cum urmează:
a)cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă
încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale;
b)cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă
încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii
deosebite.
Prevederile sus-menționate se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au
deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 şi care, conform prevederilor legale în
vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr.
154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 782 din
Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din lege, precum şi de majorarea
punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie
2001
OBSERVAȚII
Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare atât în condiţii deosebite, cât şi în
condiţii speciale sau în alte condiții de muncă prevăzute de Legea nr. 263/2010
beneficiază, cumulativ, de reducerea vârstelor standard de pensionare,
108Reglementate atât prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale, publicată în M. Of. nr. 140 din 1.04.2000 cu modificările și completările ulterioare, în
prezent abrogată, cât și prin Legea nr. 263/2010.
Sistemul unitar de pensii publice 61
110
De exemplu, potrivit art. 63 din Legea nr. 263/2010, „la acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei
standard de pensionare prevăzute la art. 62 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată
de prezenta lege sau de alte acte normative”.
111
Constituția României revizuită, publicată în M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003.
Sistemul unitar de pensii publice 63
VI.11.2 CUANTUM
Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții ca cel al pensiei pentru
limita de vârstă.
TRECEREA LA PENSIA PENTRU LIMITĂ DE VÂRSTĂ
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă,
pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă şi se
recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de
cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate.
Perioada de cotizare realizată peste stagiul Procentul de diminuare pentru fiecare lună de
standard complet de cotizare prevăzut în anticipare
anexa nr. 5 (%)
până la 1 an 0,50
peste 1 an 0,45
peste 2 ani 0,40
peste 3 ani 0,35
peste 4 ani 0,30
peste 5 ani 0,25
peste 6 ani 0,20
între 7 şi 8 ani 0,15
Persoanele ale căror drepturi de pensie anticipată parţială s-au deschis în
perioada 1 ianuarie 2011-16 iulie 2016 beneficiază de recalcularea pensiei prin
aplicarea regulilor de mai sus
Recalcularea se face la cererea persoanei interesate, iar drepturile de pensie
recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare înregistrării acesteia
la casa teritorială de pensii în evidenţele căreia se află dosarul de pensie al
solicitantului.
Gradul de invaliditate
Pensia de invaliditate se acordă în raport de gradul de invaliditate. În raport cu gradul
de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este:
1. De gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a
capacității de autoîngrijire;
2. De gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu
păstrarea capacității de autoîngrijire;
3. De gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea
de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională,
corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de
invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Decizia de încadrare în grad se eliberează de medicul expert al asigurărilor
sociale, pe baza expertizei medicale. Decizia medicală asupra capacității de muncă
poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale
de contestații. Contestația de soluționează în termen de 45 de zile de la
înregistrare și se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.
Decizia comisiei medicale de contestații poate fi, la rândul ei, atacată la instanța
judecătorească, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
DREPTUL DE CUMUL
Legea prevede expres posibilitatea pensionarului pentru invaliditate de gradul III
de a cumula pensia cu veniturile din activități dependente și independente.
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă,
pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă și se acordă persoanei
în cauză cuantumul cel mai avantajos. Indemnizația pentru însotițor se menține și
pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de
contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de
contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de
angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări
sociale.
𝐶âș𝑡𝑖𝑔𝑢𝑙 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑎𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑡 𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ț𝑖𝑒𝑖
Punctajul lunar: 𝐶âș𝑡𝑖𝑔𝑢𝑙 𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑎𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑎 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣ă (𝐼𝑁𝑆)
Punctajul anual
Punctajul anual al asiguratului se calculează prin împărțirea la 12 a sumei
punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
𝑆𝑢𝑚𝑎 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑎𝑗𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑙𝑢𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 î𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑙𝑒𝑛𝑑𝑎𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣
Punctajul anual: 12
Plata pensiei va înceta într-una din următoarele situații (art 113 alin. (1) din Legea
nr. 263/2010):
1. Decesul beneficiarului;
2. Când beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege în temeiul
carora i-a fost acordată pensia (Ex: copilul care beneficiază de pensie de urmaș);
3. Pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 84 lit. c), precum
și cel prevăzut la art. 86 alin. (1) și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit
legii;
4. Au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de
urmaș prevăzut la art. 84 lit. c) sau cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu s-a
prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
5. Au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul
urmaș prevăzut la art. 84 lit. c) sau cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu s-a
prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevazută la art. 80;
6. Au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul
urmaș prevăzut la art. 84 lit. c) sau cel prevăzut la art. 86 alin. (1) nu a mai urmat
programele recuperatorii prevăzute la art. 81 alin. (1);
7. Copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu
excepția situației prevăzute la art. 84 lit. c);
8. Urmașul beneficiar al unei pensii de urmaș e condamnat prin hotărâre
judecătorească definitivă pentru omor/tentativă de omor comisă asupra
susținătorului (Instanța are obligația să transmită Casei Teritoriale de Pensii
astfel de hotărâri în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă).
începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii,
a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de
zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea
acesteia s-a făcut după expirarea termenului de mai sus;
de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a
făcut întrucât copilul, beneficiar al pensiei de urmaș, nu face dovada continării
studiilor.
Plata drepturilor de mai sus se face cu respectarea termenului general de prescripţie
şi numai dacă între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform
legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.
În sistemul public de pensii pot cumula cu venituri realizate din activităţi dependente,
aşa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, următoarele
categorii de pensionari:
OBSERVAȚII
În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată
diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială
de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se
impun, prin decizie de revizuire.
Sumele rezultate se vor acorda sau se recupera, după caz, în cadrul termenului
general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de
cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează
stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei.