Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Astmul este declansat de inflamarea cailor respiratorii. Atunci cand se produce o criza de astm,
bronhiile se ingusteaza si nu mai permit trecerea cu usurinta a aerului. Majoritatea persoanelor care
sufera de astm au crize care se manifesta prin respiratie suieratoare. Acestea alterneaza cu perioade
in care nu se manifesta nici un simptom. Unii pacienti au episoade prelungite in care se confrunta cu
dificultatea respiratiei. In alte cazuri, astmul se poate manifesta prin tuse, ca simptom principal.
Crizele de astm pot dura de la cateva minute la cateva zile si pot deveni periculoase daca respiratia
este sever ingreunata. La unele persoane, simptomele astmului pot fi declansate de anumiti alergeni
sau iritanti.
parul animalelor;
praful;
schimbarile de temperatura (cel mai adesea este vorba de trecerea de la cald la rece);
efortul fizic;
mucegaiul;
polenul;
La unii pacienti, crizele pot fi provocate de aspirina sau alte medicamente. Multe persoane astmatice
au mostenit genetic anumite tipuri de alergii, precum rinita alergica sau eczema alergica. Alti pacienti
nu au o asemenea istorie medicala in familie.
Simptome
respiratie suieratoare
invinetirea buzelor;
nivel scazut de vigilenta, precum confuzie sau somnolenta severa in timpul unei crize de
astm;
puls accelerat;
transpiratie.
respiratie aritmica – expiratia poate dura de doua ori mai mult decat inspiratie;
durere in piept;
Diagnosticare
Medicii folosesc diferite teste pentru diagnosticarea astmului bronsic si a cauzelor care l-au produs.
Diagnosticul va fi stabilit urmarind manifestarile clinice ale pacientului, istoricul sugestiv si rezultatele
oferite de catre examenul de spirometrie (masurarea capacitatii respiratorii). Spirometria este
esentiala in stabilirea diagnosticului dar si pentru urmarirea evolutiei bolii in timp. Diagnosticul este
mult mai usor de stabilit la pacientii tineri, nefumatori, care acuza simptomele enumerate mai sus.
Tratament
Rolul tratamentului este evitarea factorilor care declanseaza crizele de astm si tinerea acestora sub
control. Pacientul trebuie sa coopereze cu medicul pentru a realiza si pune in aplicare un plan eficient,
care sa elimine factorii declansatori si sa monitorizeze simptomele.
De retinut ca medicamentele cu efect de lunga durata previn crizele nu vindeca boala. Cele mai
importante din aceasta categorie sunt corticosteroizii, reduc inflamatia si producerea de mucus din
caile respiratorii. Drept rezultat, caile respiratorii sunt mai putin sensibile si mai putin susceptibile de
a reactiona la factorii declansatori.
Persoanele care sufera de forme usoare de astm (crize rare) pot folosi numai medicamentele cu
actiune rapida, in caz de necesitate. Daca astmul este persistent si se manifesta prin crize dese
pacientul ar trebui sa foloseasca permanent medicamentele cu efect de lunga durata. Crizele severe
necesita interventia medicului si eventual internarea in spital, aport de oxigen si tratament
intravenos.
Posibile complicatii
moartea;
tuse persistenta;