ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

DESPRE HYGGE ȘI MORTALITATE

STUDIU ASUPRA ȚĂRILOR: FINLANDA ȘI UNGARIA

Antonio DINCĂ
Gabriela DUMITRAȘCU CONF. UNIV.:
Maria-Beatrice ENACHE Constanța MIHĂESCU
GRUPA 1081

2019

0
CUPRINS

1. Abstract 2
2. Introducere 2
3. Obiective 3
4. Prelucrarea obiectivelor 3
4.1 Analiza populației 3
4.1.1. Finlanda 3
4.1.2. Ungaria 6
4.2. Analiza mortalității 8
4.2.1. Finlanda 8
4.2.2. Ungaria 10
4.3. Analiza cauzelor de deces 12
4.3.1. Finlanda 12
4.3.2. Ungaria 16
5. Comparație 20
6. Concluzii 22
7. Bibliografie 23

1
1. Abstract
Un concept mai popular decât oricând altcândva la nivel global este: hygge. Hygge este descris
de către țările nordice ca fiind acel sentiment sau stare de serenitate pe care o ai atunci
când te de dedici sinelui tău autentic. Este acea conexiune dintre tine și lume, realizată în
momentele în care, pur și simplu, te lași să fii.

Cărțile și articolele apărute în ultima perioadă arăta că acest mod de a trăi - sincer, natural și
minimalist - este tocmai esența fericirii. De aceea, pentru a da o notă științifică acestei
ipoteze, am ales una dintre țările care îmbrățișează hygge și care, întâmplător sau nu, este
pe primul loc în topul fericirii, conform The World Happiness Report - studiu independent
condus de experți. Alături de aceasta, am ales o a doua țară care se află aproape de mijlocul
topului (locul 69) și în ultimele 5 țări europene ca fericire, o țară despre ai cărei populații
putem spune că are ca ultimă problemă ideea de a trăi hygge.

Astfel, am realizat o analiză asupra țărilor: Finlanda și Ungaria. O analiză care presupune
utilizarea diferitelor metode statistice asupra datelor privind populația și mortalitatea țărilor
- de la rata mortalității și distribuția deceselor, până la cauze și interpretarea acestora. În
final, să observăm dacă, având în minte clasarea populației țărilor ca fericire, există
diferențe sau aspecte interesante la nivel de mortalitate.

2. Introducere
Dacă fericirea din timpul vieții face vreo diferență pentru modul și timpul în care ne
petrecem ultimele momente - este o întrebare care ne influențează, conștient sau subconștient,
diferite atitudini și comportamente de-a lungul vieții. O astfel de concluzie, privind influența
mentalității noastre, poate aduce schimbări considerabile în felul în care ne raportăm la viața
noastră de zi cu zi.
Pentru a putea găsi un răspuns apropiat de adevărul general, analiza în discuție presupune
supunerea a 2 observații (la poli opuși ai fericirii conform WHR în Europa) la câteva metode
statistice care abordează populația și mortalitatea acestora, considerate cele mai relevante de
către analiști.
Astfel, în cadrul acestei analize au fost utilizate datele din perioada 1990-2017 a două
țări: Finlanda și Ungaria (populația pe grupe de vârstă și sex, mortalitatea, decesele și cauzele).
Tehnicile folosite sunt: rata, distribuția și indicatorii dinamici.

2
3. Obiective
Obiectivul macro sau scopul acestei lucrări este acela de a analiza populația celei mai
fericite și cea a uneia dintre cele mai nefericite țări europene, cu accent pe mortalitatea acestora.
De asemenea, am avut și 3 obiective micro:
1. Analiza populației, distribuției și ratei acesteia de creștere - pe grupe de vârstă și
sex;
2. Decesele, distribuția acestora și indicatorii dinamici;
3. Analiza principalei cauze de deces și evoluția acesteia în timp.

4. Prelucrarea obiectivelor

4.1 Analiza populației

4.1.1. Finlanda
Am analizat populația țării în perioada 1990 și 2017. Mai întâi, am realizat o distribuție a
populației totale organizată pe următoarele grupe de vârstă:
- 0-17, copii și tineri;
- 18-64, tineri adulți și adulți;
- 65+, pensionari.

Fig. 1 Populație Finlanda pe vârste

După cum se poate observa în Figura 1, în întreaga perioadă analizată, cele mai multe
persoane finlandeze au între 18 și 64 de ani. Se poate observa o ușoară creștere a populației
bătrâne a Finlandei, ajungând în 2017 să depășească tinerii și copiii, în condițiile în care în anul

3
1990 numărul persoanelor peste 65 de ani reprezenta doar jumătate din numărul copiilor și al
tinerilor.
Populația medie a Finlandei între anii 1990 și 2017 este de 5.450.591 persoane. Cum
populația minimă a fost înregistrată în 1990, cu un efectiv de 4.998.478 persoane, și cea maximă
în 2017, în număr de 5.513.130 persoane, putem spune că Finlanda este în proces de creștere
progresivă a populației, cu o rată de creștere a populației în 2017 de 0,29%.
De asemenea, în Figura 2 se observă că cea mai mare rată de creștere s-a înregistrat în
1992 (0,56%), apoi a urmat o scădere bruscă a ratei în perioada 1990-2000 unde s-a înregistrat
minimul de 0,21% viteză de creștere, urmând să crească în perioada următoare.

Fig. 2 Evoluția ratei de creștere a Sursă: Google Public Data

populației în Finlanda

Fig. 3 Evoluția populației Finlanda pe sexe

4
 De asemenea, privind Figura 3, se poate observa că atât numărul femeilor, cât și al
bărbaților, a crescut în egală măsură din 1990 până în 2017.

4.1.2. Ungaria
Am folosit aceleași metode și pentru Ungaria, începând cu analiza populației. Am
analizat populația țării în perioada 1990 și 2017. Mai întâi, am realizat o distribuție a populației
totale organizată pe următoarele grupe de vârstă:
- 0-14, copii;
- 15-39, tineri și tineri adulți;
- 40-59 adulți;
- 60+, pensionari.

Fig. 6 Distribuția populației totale în Ungaria

În Figura 6 este reprezentată distribuția populației totale în Ungaria între anii 1990 și
2017. Se poate observa că, spre deosebire de Finlanda, care a întâlnit o creștere ușoară a
populației în timp, Ungaria pezintă o scădere a populației în această perioadă, ajungând în 2017
să aibă mai puțin cu 577.262 persoane față de 1990.

5
 Fig. 7 Populația totală pe grupe de vârstă în Ungaria

În Ungaria, predominant sunt la fel adulții tineri (15-39 ani) în perioada analizată,
conform Figurii 7. De asemenea, se poate observa că numărul copiilor (0-14) și al adulților tineri
(15-39) scade din 1990 până în 2017, iar cel al vârstnicilor crește. Asta arată o îmbătrânire în
timp a populației Ungariei, deoarece natalitatea scade în această perioadă și mortalitatea scade
și ea.

6
4.2. Analiza mortalității

4.2.1. Finlanda

În continuare, am analizat mortalitatea Finlandei. Pentru aceasta, am utilizat date privind

numărul de decedați, pe sexe, între anii 1990 și 2017.

Fig.
4

Distribuția deceselor în Finlanda pe sexe

În Figura 4 se observă că efectivul persoanelor decedate în perioada analizată a rămas

aproximativ constant, cu o ușoară creștere în ultimii 3 ani. Nu există diferență între femei și
bărbați în cazul mortalității, încât fiecare sex înregistrează un număr de decese aproximativ egal
între ele.
Cel mai mic număr de decedați s-a înregistrat în 2004, iar cel mai mare în 2016 cu un
efectiv de 53.923 decedați. Conform unui raport al Oficiului Național de Statistică din Finlanda,
în acest an, 63 de persoane au murit din cauza crimelor. Tot ei au mai declarat că numărul
persoanelor care au decedat în urma crimelor, omorurilor și atentatelor a scăzut cu mai mult de
40% în 10 ani.
Pentru a analiza dinamica mortalității din anul 2016 comparativ cu anul 1990 în Finlanda,
am calculat următorii indicatori:

Fig. 5 Indicatorii dinamicii mortalității în Finlanda

7
 Privind Figura 5, putem spune că în Finlanda numărul de decese a crescut cu 7,72% în
anul 2016 comparativ cu anul 1990, acest procent reprezintând o creștere de 3.865 persoane
decedate în 2016 față de 1990.
Această creștere a mortalității este datorată în procent de 10,1% creșterii populației cu
vârsta în intervalul x (ƩPx) și în procent de 2,16% scăderii ratei generale de mortalitate. Mai
specific, această creștere de 7,72% a fost determinată de o creștere de 5.056 persoane cu vârsta în
intervalul x și de o scădere de 12 persoane datorită ratei generale de mortalitate.
Scăderea de 2,16% a ratei generale de mortalitate este determinată de o scădere de
29,86% a ratei de mortalitate pe fiecare interval de vârstă studiat și de o creștere de 39,5% a
populației țării.

4.2.2. Ungaria
În continuare, am analizat parcursul mortalității în Ungaria între anii 1995 și 2017.

Fig. 8 Numărul total de decese din Ungaria

În figura de mai sus se poate observa că mortalitatea a scăzut per total în Ungaria,
ajungând de la un maxim de 145.431 persoane decedate în 1995 până la un minim de 126.308
decedați în 2014.
În trecutul recent (2015-2017), se observă că numărul deceselor a început să crească
brusc, după pragul minim atins în 2014. A urmat apoi în 2016 o reglare a mortalității coborând
aproape de minimul din 2014, însă în 2017 ea a crescut din nou la 131.674 decedați.

8
 Fig. 9 Numărul de decese pe sexe în Ungaria

După cum e poate observa în Figura 9 pe scala de măsură, în 1995 mureau mai mulți
bărbați decât femei, ajungând în 2017 numărul decedaților de sex masculin să fie egal cu cel
feminin.
Pentru a analiza dinamica mortalității din anul 2016 comparativ cu anul 1990 în Ungaria,
am calculat următorii indicatori:

Fig. 10 Indicatorii dinamicii mortalității Ungaria

În Ungaria, numărul de decese a scăzut cu 12,74% în anul 2016 comparativ cu anul 1990.
Această scădere reprezintă o scădere de 18.552 de persoane decedate în 2016 față de 1990.
Scăderea de 12,74% a mortalității e datorată în procent de 5,25% scăderii populației cu
vârsta în intervalul x (ƩPx) și în procent de 7,91% scăderii ratei mortalității generale. Mai
specific, această scădere de 12,74% a însemnat o scădere de 7.642 persoane cu vârsta în
intervalul x și o scădere de 141 persoane ratei mortalității generale.
Scăderea ratei mortalității generale de 7,91% este determinată de o scădere de 28,14% a
ratei de mortalitate pe fiecare interval de vârstă studiat și de o creștere de 28,16% a populației
țării.

9
4.3. Analiza cauzelor de deces

4.3.1. Finlanda

Fig. 11 Rata mortalității pe Sursa: Realizat de autor

cauze de deces în Finlanda 2017

Conform statisticilor, 1 finlandez din 10 este dependent de alcool. Mai exact, un

finlandez consumă într-un an 11 litri de alcool pur. Deoarece se întâmplă acest lucru, principala
cauză de deces a finlandezilor este „Bolile şi intoxicarea cu alcool”, după cum reiese şi din
Figura 11.
Conform aceleași figuri, pe locul doi a cauzelor de deces se află bolile cardiovasculare,
iar pe locul al treilea tumorile și cancerul.
Făcând o paralelă cu anul 1990, pe baza graficului de mai jos putem afirmă că finlandezii
aveau și pe atunci probleme alcoolice, deoarece cea mai mare rată de mortalitate o prezintă
aceeași cauză.

10
 Fig. 12 Evoluția principalei Sursa: Realizat de autor
cauze de deces în Finlanda

După ce am descoperit cauza care produce cele mai multe decese în Finlanda, anume boli
și intoxicații provocate de alcool, am realizat un grafic pentru a vedea fluctuațiile acesteia şi ce
evoluție a avut. Pe baza graficului din Figura 13, acesta a avut o ușoară scădere între anii 1990-
1992, urmând ca în 1993 să crească iar, dar doar pentru un an, deoarece, din anul 1994 scade
treptat. Între 2014 și 2017 aceasta prezintă ușoare fluctuații de creștere și scădere.

Fig. 13 Numărul de decese Sursa: Realizat de autor

pe sex în Finlanda

11
 Am analizat populaţia pe genuri şi am dorit să aflăm dacă există diferenţe semnificative
între numărul decedaţilor de gen masculin şi numărul decedaţilor de gen feminin. Conform
Figurii 14, constatăm că diferenţele sunt foarte mici, distribuţiile sunt aproape egale.
În continuare, am ales trei cauze de deces: boli cardiovasculare, tumori şi accidente de
otrăvire, şi am dorit să vedem dacă aceleaşi cauze afectează sau au afectat diferit bărbaţii şi
femeile, în perioada 1990-2017.

Fig. 14 Numărul de decese Sursa:

feminine în Finlanda Realizat de autor

Fig. 15 Numărul de decese Sursa: Realizat de autor

masculine în Finlanda

12
 După cum se poate observa în graficele de mai sus (Figurile 14 și 15), în ceea ce ţine de
accidentele de otrăvire, femeile au o rată a deceselor mai mică faţă de bărbaţi pe întraga perioadă
de 27 de ani. De asemenea, şi în cazul tumorilor şi al bolilor cardiovasculare, femeile au rata de
deces mai mică, dar pentru ambele genuri, cele două cauze sunt în scădere.

4.3.2. Ungaria
De asemenea, am realizat o analiză pentru Ungaria, pentru a vedea care este cauza cu cea
mai mare rată de mortalitate. Conform Figurii 166, tumorile reprezintă cauza celor mai multe
decese în 2017, urmate de boala ischemică a inimii.

Fig. 16 Rata mortalității în Sursa: Realizat de autor

Ungaria 2017

Boala ischemică a inimii și tumorile deţin cea mai mare rată de mortalitate încă din anul
1995, după cum se observă în graficul de mai jos (Figura 17). Spre deosebire de anul 1995, rata
mortalităţii în cazul tulburărilor cerebrale şi al tulburărilor sistemului digestiv a scăzut
considerabil în 2017.

13
 Fig. 17 Rata mortalității în Sursa: Realizat de autor
Ungaria 1995

Totuși, făcând o comparație între 1995 și 2017, se poate vedea că alte 2 cauze de deces au
prezentat o creștere a ratei de mortalitate, și anume diabetul și alte tulburări mentale și
comportamentale (excluzând alcoolism). Diabetul poate fi datorat faptului că Ungaria se află
printre primele poziții în topul țărilor europene când vine vorba de obezitate.

Fig. 18 Evoluția principalei Sursa: Realizat de autor

cauze de deces în Ungaria

În Figura 18 este prezentată evoluția cauzei cu cea mai mare rată de mortalitate. Aceasta
a suferit între anii 2004 şi 2005 o scădere bruscă. În 2012 suferă o creștere considerabilă, urmând
ca până în anul 2017 să scadă cu un mic procent.

14
 Pentru următoarele două grafice (Figurile 19 și 20), am ales trei cauze de deces diferite
(diabetul, tuberculoza şi tulburările cerebrale) şi le-am analizat evoluţia din 1995 până în 2017.
Am realizat o comparaţie între femei şi bărbaţi pentru a vedea dacă aceste cauze
afectează diferit cele două genuri.

Fig. 19 Numărul de decese Sursa: Realizat de autor

masculine în Ungaria

Fig. 20 Numărul de decese Sursa: Realizat de autor

feminine în Ungaria

În ceea ce privește tuberculoza, aceasta prezintă o rată mai mare de mortalitate în rândul
persoanelor de gen masculin între anii 1995-2007. Aceasta scade semnificativ din anul 2008,
ajungând să aibă o rată de mortalitate aproape de 0.
În cazul diabetului, ratele de mortalitate ale celor două genuri, sunt aproximativ aceleași.
În anul 2005, ambele suferă o creştere, înregistrând cel mai mare număr de decese din 2005 până
în 2017 inclusiv.

15
 Tulburările cerebrale, înregistrează pentru ambele genuri rate de mortalitate mari,
afectând mai mult femeile. În anul 2017, pentru cele două genuri, se înregistrează cam acelaşi
număr de decese, diferenţa fiind mică.

5. Comparație
Pentru ambele ţări am ales 3 cauze de deces (pneumonie, sinucidere și Alzheimer) și le-
am analizat evoluţia între anii 1995-2017 şi am dorit să aflăm dacă aceste cauze afectează diferit
cele două ţări.

Fig. 21 Evoluția cauzei de Sursa: Realizat de autor

deces Pneumonie în Finlanda și
Ungaria

În ceea ce priveşte pneumonia, din anul 1995 până în 2010, a afectat mult mai mult Finlanda,
având ratele de mortalitate mult mai mare. Din anul 2011, lucrurile se inversează, numărul
decedaţilor de pneumonie creşte în Ungaria faţă de Finlanda ( Figura 21).

16
 Fig. 22 Evoluția Sursa: Realizat de autor
sinuciderilor în Finlanda și
Ungaria
În cazul sinuciderilor, dintre cele două ţări, Ungaria rămâne ţara cu cei mai mulţi decedaţi
în perioada 1995-2017 (Figura 22).

Fig. 23 Evoluția cauzei de Sursa: Realizat de autor

deces Alzheimer în Finlanda și
Ungaria

Conform graficului (Figura 23) din anul 1995-1999, rata de mortalitate din cauza boala
Alzheimer pentru cele 2 ţări a avut aproximativ aceleaşi valori. Din anul 2000, numărului
decedaţilor din Ungaria creşte exponenţial până în anul 2017, în timp ce în Finlanda acesta
rămâne în mare parte constant.

17
6. Concluzii

1. Finlanda este într-o creștere progresivă a populației, luând în analiză perioada 1990-2017;
numărul bărbaților și al femeilor crescând în egală măsură.

2. În opoziție față de Finlanda, în Ungaria s-a înregistrat o scădere a numărului populației în

aceeași perioada; singura grupă de vârstă care crește este 60+.

3. În Finlanda, a fost înregistrată o creștere de 7,72% a deceselor în anul 2016, față de 1990.
Cu toate acestea, numărul atentatelor și crimelor a scăzut cu 40% în ultimii 10 ani.

4. În Ungaria, numărul deceselor fluctuează în ceea ce privește ultimul deceniu. După o

creștere în perioada 2015-2017, s-a ajuns din nou la o scădere, sfârșind ca, în 2017 să fie
înregistrată o nouă creștere, de 131.674 decedați. O parte echilibrată a acestei situații
poate fi proximitatea numerelor deceselor sexului masculin de sexul feminin.

5. Când te gândești la cea mai fericită țară din lume, sunt slabe șansele de a te gândi
principala cauză de deces a acestei populații derivă din bolile și intoxicarea cu alcool,
unul din 10 finlandezi fiind dependent de alcool. Partea pozitivă este că ratele de deces
cauzate de cele mai frecvente 3 afecțiuni sunt în scădere; iar femeile au o rată mai mică
decât cea a bărbaților.

6. În ceea ce privește Ungaria, cauzele principale de deces afectează în aceeași măsură atât
femeile, cât și bărbații. Cele mai frecvente sunt: tumorile, boala ischemică a inimii și
tulburările cerebrale.

7. Luând în considerare o cauză care nu se află în legătură evidentă (pneumonia), una care
afecteză activitatea neuronală (Alzheimer) și sinuciderea, observăm că Ungaria se află
mai sus cu diferențe semificative față de Finlanda (mii).

18
7. Bibliografie

Baze de date - Finlanda:

https://www.stat.fi/til/index.html

Baze de date - Ungaria:

http://statinfo.ksh.hu/Statinfo/haViewer.jsp

Google Public Data:

https://bit.ly/2DNPZkJ

19