I.

​ ​ Analiza populației și mortalității în Finlanda și Ungaria

1.​ ​Finlanda
În primul rând, am analizat populația țării în perioada 1990 și 2017. Mai întâi am realizat o
distribuție a populației totale organizată pe următoarele grupe de vârstă:
- 0-17 copii și tineri
- 18-64 adulți
- 65+ pensionari

Fig. 1 Populație Finlanda pe vârste

După cum se poate observa în Figura 1, în întreaga perioadă analizată, cei mai multe persoane
finlandeze au între 18 și 64 de ani. Se poate observa o ușoară creștere a populației bătrâne a Finlandei,
ajungând în 2017 să depășească tinerii și copiii, în condițiile în care în anul 1990 numărul persoanelor
peste 65 de ani reprezenta doar jumătate din numărul copiilor și tinerilor.
Populația medie a Finlandei între anii 1990 și 2017 este de 5.450.591 persoane. Cum
populația minimă a fost înregistrată în 1990, cu un efectiv de 4.998.478 persoane, și cea maximă în
2017, în număr de 5.513.130 persoane, putem spune că Finlanda este în proces de creștere progresivă
a populației, cu o rată de creștere a populației în 2017 de 0,29%. De asemenea, în Figura 2 se observă
că cea mai mare rată de creștere s-a înregistrat în 1992 (0,56%), apoi a urmat o scădere bruscă a ratei
în perioada 1990-2000 unde s-a înregistrat minimul de 0,21% viteză de creștere, urmând să crească în
perioada următoare.
 Sursă: Google Public Data
Fig. 2 Evoluția ratei de creștere a populației în Finlanda

Fig. 3 Evoluția populației Finlanda pe sexe

De asemenea, privind Figura 3, se poate observa că, atât numărul femeilor, cât și a bărbaților,
a crescut în egală măsură din 1990 până în 2017.

În continuare, am analizat mortalitatea din Finlanda. Pentru asta, am utilizat date privind
numărul de decedați, pe sexe, între anii 1990 și 2017.

Fig. 4 Distribuția deceselor în Finlanda pe sexe

În Figura 4 se observă că efectivul persoanelor decedate în perioada analizată a rămas
aproximativ constant, cu o ușoară creștere în ultimii 3 ani. Nu există diferență între femei și bărbați în
cazul mortalității, încât fiecare sex înregistrează un număr de decese aproximativ egal între ele.
 Cel mai mic număr de decedați s-a înregistrat în 2004, iar cel mai mare în 2016 cu un efectiv
de 53.923 decedați. Conform unui raport al Oficiului Național de Statistică din Finlanda, în acest an,
63 de persoane au murit din cauza crimelor. Tot ei au mai declarat că numărul persoanelor care au
decedat în urma crimelor, omorurilor și atentatelor a scăzut cu mai mult de 40% în 10 ani.

Pentru a analiza dinamica mortalității din anul 2016 comparativ cu anul 1990 în Finlanda, am
calculat următorii indicatori:

Fig. 5 Indicatorii dinamicii mortalității Finlanda

Privind Figura 5, putem spune că în Finlanda numărul de decese a crescut cu 7,72% în anul
2016 comparativ cu anul 1990, acest procent reprezintând o creștere de 3.865 persoane decedate în
2016 față de 1990.
Această creștere a mortalității este datorată în procent de 10,1% creșterii populației cu vârsta
în intervalul x (ƩPx) și în procent de 2,16% scăderii ratei generale de mortalitate. Mai specific,
această creștere de 7,72% a fost determinată de o creștere de 5.056 persoane cu vârsta în intervalul x
și de o scădere de 12 persoane datorită ratei generale de mortalitate.
Scăderea de 2,16% a ratei generale de mortalitate este determinată de o scădere de 29,86% a
ratei de mortalitate pe fiecare interval de vârstă studiat și de o creștere de 39,5% a populației țării.

2.​ U
​ ngaria

Am folosit aceleași metode și pentru Ungaria, începând cu analiza populației.

Fig. 6 Distribuția populației totale în Ungaria

În Figura 6 este reprezentată distribuția populației totale în Ungaria între anii 1990 și 2017. Se
poate observa că, spre deosebire de Finlanda care a întâlnit o creștere ușoară a populației în timp,
Ungaria pezintă o scădere a populației în această perioadă, ajungând în 2017 să aibă mai puțin cu
577.262 persoane față de 1990.

Fig. 7 Populația totală pe grupe de vârstă în Ungaria

În Ungaria, predominant sunt la fel adulții tineri (15-39 ani) în perioada analizată, conform
Figurii 7. De asemenea, se poate observa că numărul copiilor (0-14) și al adulților tineri (15-39) scade
din 1990 până în 2017, iar cel al vârstnicilor crește. Asta arată o îmbătrânire în timp a populației
Ungariei, deoarece natalitatea scade în această perioadă și mortalitatea scade și ea.

În continuare, am analizat parcursul mortalității în Ungaria între anii 1995 și 2017.

Fig. 8 Numărul total de decese din Ungaria

În figura de mai sus se poate observa că mortalitatea a scăzut per total în Ungaria, ajungând
de la un maxim de 145.431 persoane decedate în 1995 până la un minim de 126.308 decedați în 2014.
În trecutul recent (2015-2017), se observă că numărul deceselor a început să crească brusc,
după pragul minim atins în 2014. A urmat apoi în 2016 o reglare a mortalității coborând aproape de
minimul din 2014, însă în 2017 ea a crescut din nou la 131.674 decedați.
 Fig. 9 Numărul de decese pe sexe în Ungaria
După cum e poate observa în Figura 9 pe scala de măsură, în 1995 mureau mai mulți bărbați
decât femei, ajungând în 2017 numărul decedaților de sex masculin să fie egal cu cel feminin.

Pentru a analiza dinamica mortalității din anul 2016 comparativ cu anul 1990 în Ungaria, am
calculat următorii indicatori:

Fig. 10 Indicatorii dinamicii mortalității Ungaria

În Ungaria, numărul de decese a scăzut cu 12,74% în anul 2016 comparativ cu anul 1990.
Această scădere reprezintă o scădere de 18.552 de persoane decedate în 2016 față de 1990.
Scăderea de 12,74% a mortalității e datorată în procent de 5,25% scăderii populației cu vârsta
în intervalul x (ƩPx) și în procent de 7,91% scăderii ratei mortalității generale. Mai specific, această
scădere de 12,74% a însemnat o scădere de 7.642 persoane cu vârsta în intervalul x și o scădere de
141 persoane ratei mortalității generale.
Scăderea ratei mortalității generale de 7,91% este determinată de o scădere de 28,14% a ratei
de mortalitate pe fiecare interval de vârstă studiat și de o creștere de 28,16% a populației țării.
 II.​ Analiza cauzelor de deces în Finlanda și Ungaria
​

1.​ F
​ inlanda

Sursa: Realizat de autor

Fig. 11 Rata mortalității pe cauze de deces în Finlanda 2017
Conform statisticilor, 1 finlandez din 10 este dependent de alcool. Mai exact, un finlandez
consumă într-un an 11 litri de alcool pur. Deoarece se întâmplă acest lucru, principala cauză de deces
a finlandezilor este “Bolile şi intoxicarea cu alcool”, după cum reiese şi din Figura 11.
Conform aceleaşi figuri, pe locul doi a cauzelor de deces se află bolile cardiovasculare, iar pe
locul al treilea tumorile si cancerul.
Făcând o paralelă cu anul 1990, pe baza graficului de mai jos putem afirmă că finlandezii
aveau şi pe atunci probleme alcoolice, deoarece cea mai mare rată de mortalitate o prezintă aceeaşi
cauză (Figura 12).

Sursa: Realizat de autor

Fig. 12 Rata mortalității pe cauze de deces în Finlanda 1990
 Sursa: Realizat de autor
Fig. 13 Evoluția principalei cauze de deces în Finlanda
După ce am descoperit cauza care produce cele mai multe decese în Finlanda, am relizat un
grafic pentru a vedea fluctuaţiile acesteia şi ce evoluţie a avut. Pe baza graficului din Figura 13, aceata
a avut o uşoară scădere între anii 1990-1992, urmând ca în 1993 să crească iar, dar doar pentru un an,
deoarece, din anul 1994 scade treptat. Între 2014 şi 2017 aceasta prezintă uşoare fluctuaţii de creştere
şi scădere.

Sursa: Realizat de autor

Fig. 14 Număr de decese pe sexe în Finlanda
Am analizat populaţia pe genuri şi am dorit să aflăm dacă există diferenţe semnificative între
numărul decedaţilor de gen masculin şi numărul decedaţilor de gen feminin. Conform Figurii 14,
constatăm că diferenţele sunt foarte mici, distribuţiile sunt aproape egale.
În continuare, am ales trei cauze de deces: boli cardiovasculare, tumori şi accidente de
otravire, şi am dorit să vedem dacă aceleaşi cauze afectează sau au afectat diferit bărbaţii şi femeile, în
perioada 1990-2017.
 Fig. 15 Număr de decese feminine în Finlanda

Sursa: Realizate de autor

Fig. 16 Număr de decese masculine în Finlanda
După cum se poate observa în graficele de mai sus (Figurile 15 și 16), în ceea ce ţine de
accidentele de otrăvire, femeile au o rată a deceselor mai mică faţă de bărbaţi pe întraga perioadă de
27 de ani. De asemenea, şi în cazul tumorilor şi al bolilor cardiovasculare, femeile au rata de deces
mai mică, dar pentru ambele genuri, cele două cauze sunt în scădere.

2.​ U
​ ngaria

De asemenea am realizat o analiză pentru Ungaria, pentru a vedea care este cauza cu cea mai
mare rată de mortalitate. Conform Figurii 17, tumorile reprezintă cauza celor mai multe decese în
2017, urmate de boala ischemică a inimii.
 Sursa: Realizat de autor
Fig. 17 Rata mortalității în Ungaria 2017
Boala ischemică a inimii și tumorile deţin cea mai mare rată de mortalitate încă din anul 1995,
după cum se observă în graficul de mai jos (Figura 17). Spre deosebire de anul 1995, rata mortalităţii
în cazul tulburărilor cerebrale şi al tulburărilor sistemului digestiv a scăzut considerabil în 2017.

Sursa: Realizat de autor

Fig. 18 Rata mortalității în Ungaria 1995
Totuși, făcând o comparație între 1995 și 2017, se poate vedea că alte 2 cauze de deces au
prezentat o creștere a ratei de mortalitate, și anume diabetul și alte tulburări mentale și
comportamentale (excluzând alcoolism). Diabetul poate fi datorat faptului că Ungaria se află printre
primele poziții în topul țărilor europene când vine vorba de obezitate.
 Sursa: Realizat de autor
Fig. 19 Evoluția pricipalei cauze de deces în Ungaria
În Figura 19 este prezentată evoluţia cauzei cu cea mai mare rată de mortalitete. Aceasta a
suferit între anii 2004 şi 2005 o scădere burscă. În 2012 suferă o creştere considerabilă, urmând ca
până în anul 2017 să scadă cu un mic procent.
Pentru următoarele două grafice (Figurile 20 și 21), am ales trei cauze de deces diferite

(diabet ul, tuberculoza şi

tulburările cerebrale) şi le-am analizat evoluţia din 1995 până în 2017. Am realizat o comparaţie între
femei şi bărbaţi pentru a vedea dacă aceste cauze afectează diferit cele două genuri.

Fig. 20 Numărul de decese masculine în Ungaria

Sursa: Realizate de autor

 Fig. 21 Numărul de decese masculine în Ungaria
În ceea ce priveşte turbeculoza, aceasta prezintă o rată mai mare de mortalitate în rândul
persoanelor de gen masculin între anii 1995-2007. Aceasta scade semnificativ din anul 2008, ajungnd
să aibă o rată de moratalitate aproape de 0. În cazul diabetului, ratele de mortalitate ale celor două
genuri, sunt aproximativ aceleaşi. În anul 2005, ambele suferă o creştere, înregistrând cel mai mare
număr de decese din 2005 până în 2017 inclusiv.
Tulburările cerebrale, înregistrează pentru ambele genuri rate de mortalitate mari, afectând
mai mult femeile. În anul 2017, pentru cele două genuri, se înregistrează cam acelaşi număr de decese,
diferenţa fiind mică.

3.​ C
​ omparație

Pentru ambele ţări am ales 3 cauze de deces (pneumonie, sinucidere, le-am analizat evoluţia
între anii 1995-2017 şi am dorit să aflăm dacă aceste cauze afectează diferit cele două ţări.

Sursa: Realizate de autor

Fig. 22 Evoluția cauzei de deces Pneumonie în Finlanda și Ungaria
În ceea ce priveşte pneumonia, din anul 1995 până în 2010, a afectat mult mai mult Findalnda,
având ratele de mortalitate mult mai mare. Din anul 2011, lucrurile se inversează, numărul decedaţilor
de pneumonie creşte în Ungaria faţă de Finlanda ( Figura 22).

Sursa: Realizate de autor

Fig. 23 Evoluția sinuciderilor în Finlanda și Ungaria
 În cazul sinuciderilor, dintre cele două ţări, Ungaria rămâne ţara cu cei mai mulţi decedaţi în
perioada 1995-2017 (Figura 23).

Sursa: Realizate de autor

Fig. 24 Evoluția cauzei de deces Alzheimer în Finlanda și Ungaria
Conform graficului (Figura 24) din anul 1995-1999, rata de mortalitate din cauza
alzheimer-ului pentru cele 2 ţări a avut aproximativ aceleaşi valori. Din anul 2000, numărului
decedaţilor din Ungaria creşte exponenţial până în anul 2017, în timp ce în Finlanda acesta rămâne în
mare parte constant.