LUt EAFARUL

REVISTAPENTRU
LITERATURA SIARTA

Artel XIV. No. 1

Bucure0, 1 lanuarie 1919.

I

APAREDEDOUAORI PE LUNA
www.dacoromanica.ro
PretuE 3 lei.
 . il AP
0

LUCE AFA RUL

H

,
1

H REVISTA PENTRU LITERATURA SI ARTA. APARE DE DOUA ORI PE LUNA

h
Director : Octavian C. Tsläuanu il

----ao ii
1

Cuprinsul No. 1 din 1 lanuarie 1919 i

ii Unirc.i Air t::' 11.no.cscli 51 i

1 !I
A. VI( Y biu : . . . Di!-: 7,:i. ;».:!ic. :MI Sc:; Gi%)rt; ill. Balada crud: de mes- I

0
/. kb,. d..- )rea nationa:a .iel teacar,
Alba-lulia (I. ,Aloid,o.,:nii.,. . lasii
/;p2,1/. rom:: \.gopa croica C. ArcL,I.:ann . . ingropara
,1 C;1»ti toamna 3ncepe U. ,;Vonzi . . . . .5tii tu ce este v:ear, 7
,/ . . sm-iimia roo!;tiior
Literawra Scriitorii A 'büiiI (T. Codru); Arc plastice: Note (C. A.); P:luzica :
Cantectil romilnes01. V. Bnegovan): Teatru': Dospre teatru si repertoriu '(D. C.); Insemnari,
Ilk.stra(lani : Obsorvittor, In pairuia, Din retrinz(cre, Dupa lupt Recruttd.
0i);;crvator n )ateric, Tip de tuner, In uvula bateriei, in refacere, La chesom schirob
de pozitie, IC? mitraliera. E. Damian : In patrula.
Pl.mse : Tem1i,rescri-S;on: Retra¡ierea (Deltroara), frichinare, La Mar5sesti.
C. /,'(51,.. ()via Mu.

lima ON. al& MO* min *NM

BEM 1111111".-- mn -On MI, 71,0 1111

ABONAMENT

i!
In Romania:
Pe un an Lei 60.--. .

11!

+ .1
Pe o jurnMate de an. Lei 30. .

Abonarnentul se pltete anticipativ.

I 11 CO CO Un numär Lei

o o

N!ministratia revistei Luceafrui"

3 Bucureti, Str. Numa Pompiliu No, 5-9
tL
I

Mis

www.dacoromanica.ro
 UPRITÁ

Uirire
S'a împlinit un vis.
Toate generatiile 1-au purtat In suflet, dar abia noue, ne-a Jost dat sä-I vedem
aevea împlinit ,si sä ne bucure,m de clipele sfinte ale întrupärii lui.
Vrednicia nu e, însä, numai a noasträ, ci a tuturora. La särbätoarea Unirii vin,
cete-cete, legendarii descälecdtori de tarä, întemeietorii celor dintâi voevodate, slävitii
Domni cari all lärgit si apärat hotarele In vremuri/e de grec urgie, vitejii ce-au facut
sa luceascä palo,sul cuceritor pe întreg cuprinsul pämântului românesc, smeritii tälmä-
citori de cärti bisericesti scrise pe întelesul tirturora, cinstitii cronicari ce isvodeau istoria
obâr,siei noastre dela Traian si Decebal, cântdretii dela tard si poetii dela orase, cei
întotdecuna cu un singur graiu si cu o singure, tara, toti vin si se flnsire, veseli In bora
biruintii. Ea este a tuturora, a celor din trecut, a celor de astäzi, a celor prosläviti si
mai ales a celor multi rämasi In umbra necunoscutului.
Bucuria cä am ajuns sä träim aceste zile o simt, poate, mai mult cei cari dela în-
ceputul räsboiului, au avut credinta statornicä in isbândä. Ei au purtat crucea r'nfrânge-
rilor pe umeri, ei au indurat calvarul tutueor mizeriilor, suspinând si sângerând de durere,
dar n'au cäzut niciodatä in genunclji ca sä cerseascä altä soartä. Flamurile purtate de
ei In viforul bätäliilor, taraste apoi pe cärärile gre% ale retragerii si înältale din nou spre
a vestì präbusirea dusmanului fâlfäe astäzi asà de mândru si la Nistru, si la Tisa si la
Mare. Pentru ei biruinta înseamnä räscumpärarea prin suferinta si mântuirea prin cre-
dintä a fiintei nationale românesti.
Acesti credinciosi vor fi cljemati, ca marine, de vointa norodului, sä aseze temelii noui
României unite, caci tot ei sunt tdcutii luptätori si in vremuri de pace. Cei dositi dupä spa-
tele frcntului de vitejie si de fjärnicie se vor risipì, In curând, cum se risipeste pleava
din bobul grâului curat ,si vor pier'r, proljoditi de propriile päcate.
Cei cu discursurile si laude% pururea pe buze, cari îsi fäuresc titluri de mandrie
si piedestale de märire din iruda secularä a tuturora, sä-si piece capetele cu wnilintä si sä
se teamä de pedeapsa adevärului si a dreptätii.
Multimea, care si-a descljis ocbii pe câmpurile de luptä, care a dobândit con,stiinta
puterii ce o reprezintä, In viitor se va läsà condusä numai de óarneni cu mima si gândul
curat, în stare se, se jertfeascä pentru binele obptesc.
In Romania unitä stäpânii vor fi înlocuiti prin conducdtori alesi de multime. Tara
stropitä cu sângele ei si înc/jegatä din vointa ei va fi o tard nouä, r"ntemeiatä pe liber-
tatea si dreptatea tuturora.
Aceastä insernnätate nationale, si socialä o are Unirea !

www.dacoromanica.ro
2 LUCEAFARUL No. 1, 1919

Din zile grele.

Ne-a risipit furtuna pe drumul pribegiei,
Si nu mai stim de-ai nostri, nici ei de noi nu stiu ;
Cu gândul doar, pe negre întinderi de pustiu,
Ne cäutäm, ca orbii, In vâlvora urgiei.

Citiam si -mi päreau basme cum se. Iäsau pe tarä

Intunecate oarde, ca norii de läcuste :
Vuià 'n väzduh. nävala puhoaielor din puste,
Cum räpäie pämântul sub ploile de varä.

Citiam de lanuri arse, de sate pustiite:

Femei, cu prunci In brate, prin codri rätäcind,
Câteun mosneag ce catä, din vârful unui grind,
Cum trec, mânati In cârduri, ca turmele devite.
Cum trec, dusi In robie, sub biciu, feciori si fete,
Si carele 'ncärcate cu bogätia tärii,
Si 'n urmä, cat bat ochii In Iimpezisul zärii,
Grämezi de scrum din toatä strânsura pe 'ndelete...

Citiam si-mi päreau basme Si iatä_ cä destin_ ul

Vrù sä träiesc aevea acele zile grele:
Sä väd cum calcä lifta pämântul tarli mele,
Cum tot avutul nostru ni-I bântuie sträinul ;

Sä nu mai stiu nimica de cei rämasi acasä,

Decât cä e vräjmasul stäpân pe soarta lor :
Gândindu-mä la dânsii cuprins de griji, de dor
Stau In adâncul noptii, cu coatele pe masä,

Si-i väd säpând la santuri, bätuti, flämânzi, sub zloatä,

Bätrâni cäzând pe drumuri, femei batjocorite...
In jurul lor, copiii cu bratele ciuntite
Infätiseazä jertfa si jalea tarli toatä.

$'atunci tresar sub gândul cä prea am trait bine,

Prea . mult am ras, prea 'n toate vedeam numai un joc.
Si trebuià sä vie acest näpraznic foc,
In larg sä se deschidä drum nou printre ruine.
Fii binecuvântatä, fecundä suferintä.
Tu ce ne esti trimeasä de vesnica Dreptate
Sä curäti Neamul nostru de vechile pacate
Sä faci din el o 'ntreagä si singurä fiintä.
M'ai învätat, Durere, ce e sá ai o tara,
i 'n inima-mi ränitä adânc ti-ai scris cuvântul:
Cu sânge si cu lacrimi va sä främânti pämântul
Din care-astepti vieata cea nouä sä räsarä.
A. Vlahutä.
1a,?i, 1917.

www.dacoromanica.ro
 No. 1, 1919 I.UCEAFARUL 3

Adunarea nationals dela Alba -Julia

Dupä intrarea Romaniei in räsboiu si- Asupra unui singur lucru au Minas
tuatia românimii din Ardeal si Tara Un- insä oamenii cam nedurneriti: dupä de-
gureascä a devenit cu totul iusuportalrilä. claratia de Minas bun dela guvernul si
Asa nurnitii bärbati de stat" dela Bu- parlamentul Ungariei pentru ce n'au ple_
dapesta, bàntuiti de o nemai pomenitä cat deputatii imediat din Ardeal, sä f'acä
miopie polilicü, aflarä eä ar fì sosit mo- pregdtirile necesare pentru aclunarea na-
mentul, sä sape de zor groapa elenren- tionald `' Cäci toti Românii ardeau de
tului românesc, färä a se gândi mdcar o dorinta de a se stì cat mai in árabä des-
singurä clipd, cd in groapa aceasta s'ar fäcuti de tara, care îi ìrnpilase peste 1000
puteâ intàmplà sä cadí tocrnai Ungurii. de ani. Deaccea tratativele dela Arad cu
Interventia armatetor americane a pro- ministrul Oscar Iâszi au fost urmärite
dus pe frontul apusean o astfel de schim- pretutindeni in cercurile' romànesti cu
bare fericitä, care a sdróbit numai clecât adeväratä teanrä, nu cumva sii clued la
trulla fard margini a Nemtilor si Unguri- vreun rezultat, care ar fi in stare sii z i-
tor si increderea Jór oarbä ìntr'o apro- därniceascä ori sä ìntàrzie realizarea do-
piatä biruintä definitivä a puterilor cen- rintei sfinte dupä unitatea nationalä a
trale. Neamurile asuprite din monarhia tuturor Românilor... (Ca o manifestare
austìo-ungarä, al cäror glas a fost cu total spontanä Cu total caracteristicä pentru
ndbusit in cursul celor patru ani de Ills- felul de judecatä al poporului roman din
boia, incepurä a-si accentua acum cu in- Ardeal notez aci çuvintele, pe cari le-am
drdsneald tot mai mare nemultumirea fata auzit a doua zi dupä izbucnirea revolu-
de monarhia, care le tinuse atta timp in- tiei, dela un soldat Toma Drasovean din
temnitate in cuprinsul lrotarelor sale, pre- Cunta,care se 'ntorcea cäträ casti intr'un
cum si legitimele lor postulate privitoare tren supraincärcat de tovari'rsi de-ai lui.
la libertatea si unitatea nationalä atât de Sä stii, pärinte, cä se face acum o nuntä,
mult doritä. Cànd a pätruns in pärtile cum nu s'a mai pomenit nici când ; si-a
ardelenesti vestea, cä si comitetul natio- märitat Impäratul Verde fata clupä f'ecio-
nal roman a hotdrat, in sedinta sa din rrrl Impdratului Rosu. Deaceea suntem
Oradea Mare (12 Oct. 1018), sä se desfücä asa de veseli, cä toti mergem la nuntä."
de Ungaria, päsind pe aceeas cale a dem-
nitrltii si suveranitdtii nationale, pe care Adunarea nationald dela Alba-Iulia, cu
o indicarä de mai 'nainte pria adrniräbila toate cd s'a limit ìntr'un tinrp asa de ne-
lor atitudine bärbdteascä Cehii Si fugo- potrivit, cànd drumurile erau trocnite de
slavii, intreg poporul romànesc a fost zäpaclá si circulatia cu trenul foarte ane-
cuprins de bucurie nespusd. Toti, cu mic voioasä, a reusit peste onice asteptare.
cu mare, asteptau neräbdätori ziva, in Interesul poporului. pentru hotäràrea e-
care va räsunà declaratia deputatilor Ro- pocalä, pe care o asteptâ dela adunarea
mani in parlamentul din Budapesta, in- aceasta, a lost atilt de mare, încilt au
cepànd prohodul Ungariei milenare si al venit Cu zecile si sutele de mii din cele
nenorocitei .,idei de stat unitar national mai ìndepärtate linuturi : si din Banatul
maghiar"... Bucuria a sporit si mai mull, ocupat de Sârbi, ea si din Maramurásul,
cànd s'a väzut cä s i Slovacii fac decla- Sätmarul, Sälagiul sì Bihorul Inclepdrtat,
ratie la fel. cu a Românilor si chiar depu- pilnä si din Ugocea. Cei ce n'au încäput
tatui Sibiiului, Rudolf Brandsch, exprimd in trenuri, au venit pe jos sau in cd-
in numele elementului siäsesc si german rute. Drumurile dela Sibiiu peste Shci¡te,
dorinte in eßtva similare. `lercurea, Sebes catre Alba-lidia eran înr-

www.dacoromanica.ro
 4 LIICEAFARUL No. 1, 1919

pestritale in preziva adunärii cu cetele strAin si sclav pe pArnântul säu strämo-

frumoase ale cäläretilor din Poiana ni sesc. Iar cànd dupA suferinte de ,secole
cu un foarte mare numär de cärute din clin depärtatul Apus dela dulcea sorä la-
toate satele comitatului Sibiiu, cari sub tinä, care päseste in fruntea gintilor spre
Ilamura mândrului nostru tricolor aler- lumina desävârsirii, a sosit si in muntii
gau spre Alba-Iulia, cu adevärat ca la un nostri duhul libertätii, egalitätii si frä-
ospät färä seamän. TAranii din Aciliu (ietätii, cAnd credeam sä înviem la li-
ziceau : mergem cu totii la Bälgrad sä bertate prin intocmirile create de lumea
auzim, ce spun si ce hotäräsc domnii nouA, vechii no$tri asupritori s'au în-
nostri si de s'a întâmplà sä zicä vre- frätit cu Impäratul; pe care ei il de-
unul altfel, decum dorim noi, il puscäm tronaserä, cu Impäratul, pentru care noi
pe loc"... värsasem s'ngele nostru cu credintä, si
Dar cui putea sä-i treacä prin minte aceste cloud pulen ne-au robit din nou.
alt gând si prin inimä altA simtire decât Umbra indureratA a Regelui muntilor, a
aceea, care insufletià milioanele de Ro- scumpului nostru lancu, rämâne pentru
mani ? Sau cine ar fi cutezat sä se im- vecie clasica dovadä a legendarei ingratitu-
potriveascä dorintéi, care isbucnià cu dini habsburgice. Lnpotriva vointei noastre
putere elementarä din toate piepturile, au unit Ardealul nostru cu Tara Ungu-
umplând väzduhul de strigätele bucúriei : reascä si printr'un constitutionalism fals
Träiascä Romänia Mare! si mincinos ne-au despoiat de libertatea
In dimineata zilei de 1 Decenrvrie 1918 culturii, ne-au desfiintat politiceste, bi-
n. pe stradele orasului Alba-Iulia numai sericile noastre le-au aservit tendintei lor
cu mare greutate te mai puteai strecurà. (le opresiune si ne-au fácut imposibil
Dupä serviciul divin la care s'a càntat in progresul economic, prin care am fi pu-
loc de priceasriä Desteaptä-te Romane" tut sä ne apäräm impotriva nävälirii
si Marsul legionarului roman", s'a Mee- oardelor sträine pe pämiintul pärintilor
put defilarea grupurilor nesfàrsite pe sub nostri."...
poarta lui Mihaiu Viteazul cäträ eâmpia Acest strasnic rechizitor îl incheie apoi
in care aveà sä se tinä adunarea popo- astfel : Inaintasii nostri pc Câmpul Li-
raid, iar cei 2000 de reprezentanti ai cer- bertätii in 1818 au hotärât asa : Natiu-
curilor electorale, ai bisericilor si dífe- nea romana depüne jurämànt de credintä
ritelor asezäminte s'au ìntrunit in sala cáträ. Inipäralul, cäträ patrie si cäträ na-
casinei militare din cetate. Multimea, care liunea românä. Impäratul ne-a fnselat, pa-
treceà peste 100.000, a ascultat cuvântärile tria ne-a ferecat ni ne-am trezit, cä nu-
episcopului Miron Crittea, Dr. Iuliu Hossu mai credinla in noi !mine, in neamul
si ale d-lor Dr. Aurei Vlad, Dr. Aurei nostril ròmîütesc ne poate mântuì. SA ,ju-
Lazär, Dr. Saftù, Dr. S. Dragomir, despre räm credintä de aci mainte numai na-
insemnätatea cea mare a zilei l si a hotä- tiunii romane, dar tot atunci sä jurAm
r&rei de alipire la România Mare. Iar in credintä tare civilizatiunii umane. CAM
adunarea reprezentantilor punctele de vreme vom pästrà aceste credinti, neamul
culminatiune au fost discursurile d-lor nostru va till, se va întári si fericiti
Vasile Goldis si Dr. Iuliu Maniu. D-nul vor fi urmasii nostri pânä la sfârsitul
Goldin, In motivarea proiectului de re- veacurilor."
zolutiune, a fäcut o expunere sumarä a Iar d. Iuliu Maniu spre a da o justifi-
desvoltärii noastre nationale, stäruind in care deplinä hotAràrii, care urina sä fie
deosebi asupra faptului cä veacuri dea- adusä cu cea mai mare ïnsufletire, a spus
rândul poporul romänesc, adeväratul cä ,,unirea tuluror Romanilor ïntr'un sin-
legitinzul proprietar al pämantului, ce fu- gur regal si intr'un slat nedespär(it este
sese odatä Dacia romanä. a fost socotit nu numai un ideal slant, izvorit din tre-

www.dacoromanica.ro
 I,iúz°',,`
`. \ .
C.ADF P:F )
; 0 ,,,. ; ,

C. Resu : FATA DELA JIU

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 IVo. 1, 1919 LUCEAFARUL J

cutul nostru si clin comoara vietii noas- in numele intregului neam românesc la
tre sutletesti, ci este si un drept indis- Alba - Julia, in 18 Noenivrie st. v., adeca" 1
culabil al noslru, in baza f ün(ei noaslre Decemvrie sl. n., decreleazü unirea acelor
nationale. imitare. Noi, fiii natiunii ro- Români cu România.
mâne de pretutindeni suntem dé aceeas (Uragan de aplause, slrigüle: Sä träiascä!
obârsie, de aceeas ire, cu o singurä si Träiascä Rome(' Mare !" Lumea se scoald
unitara liinbä si cultura si suntem ìnci{l- in picioare, mâinile se ridicü, aclameazä
ziti de aceleasi traditii sfinte si de ace- cu pale" rii si caciuli. Plânsete, bat din pi-
leasi aspiratii marete. Când toate acestea cioare in podia, doan vele /litura batiste in
sunt unitare, poate încercà cineva sä ìm- aer. E un entuziasm indescriptibil).
piedece manifestarea acestei unitati si in Adunarea nationalä declarä unirea cu
ce priveste vieata politica, sulleteste de România, cu drept irevocabil $i inaliena-
mult ïnfäptuita'! bil a inlreg teritoriului loculi de Români,
...Noi privim înfäpluirea unitätii noastre inclusiv Bei natal $i Coate tlnuturile cu-
nationale ca un lriuml al libertätii orne- prinse _Mire granitele naturale, ca Duna.-
nesti. Noi nu voim sa devenim din asu- rea $i Tisa. (Voci: Träiascä; aclamatiuni,
priti, asupritori. Noi voim sá ìntronam aprobdri ).
pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamu- Pena la adunarea constiluanta, aleasä
rilor $i a tuturor celäfenilor." pe baza votului egal, universal si secret se
Cuvintele d-lui Maniu au fost des su- rezervä autonomia.
bliniate de aplausele'unanime si fnsufle- Din parka adunürii rationale, in legci-
tite ale adunarii. Au ìntâmpinat aprobare lurä cu aceasta se proclameazä ca prin-
generala si urmatoarele constatari : PA- cipii, urmâloarele :
tura sociala cea mai puternica a nea- 1. Deplina liberiate nationalä pentru
mului românesc este taranul român agri- bate popoarele conlocuitoare. Fiecare po-
cultor. Toate aceste haine negre si frunti por se va conduce iu limba lui proprie
lurninate, cari le vedem aici, au iesit prin indivizi alesi din sânùl for $i in pro-
din poporul nostru taran. Nu este aici porlie cu numärul tor. .
nici unul intre noi a carui obârsie nu 2. Egala îndreptütire $i deplina liber-
ar fi la plugul românesc, la brazda ta- late con /esionalä in slat. ( Voci in sold :
ranului român, sfintita de suferintele ne- Noi sü ne unir !)
sfàrsite, decât cari numai credintele i-au 3. Intäpluirea desävâl:gilei a unii regim
fost mai mari. Deaceea de gândirea po- curai democratic. Volul obstesc, direct, e-
litica a neamului românesc a fost strâns gal, secret pentru ambele sexe (Voci : Trä-
legata sträduinta de a faurì o soarta mai iascä f'emeile ! träiascä ! aclamatiuni la
bung taranului român. 0 reforma agrara galerie : doamnele flulurä balistele), pentru
radicala, care sa deà 'pämânt taranului loti cei in vârstü de 21 de ani. La repre-
român sisa faca posibila concentrarea in- zenianfele din comune se vor alege judeti
tregei sale forte la o productiune cât se din loc.
poate de intensà, a fost totdeauna o tinta 4. Desävârsilä liberiate de presa. Libera
bine precizatä a' luptelor politice româ- propaganda a tutoror gandirilor omenesli.
nesti". 5. Reformü agrarü radicala. Se va face
Dupa cuvàntaríle d-lor Goldis si Maniu conscripfia tuturor proprietüfilor, in spe-
adunarea voteaza cu unanimitate si ìn- cial a proprietafilor mari. Desfîinfând fidei-
tr'un entuziasm nemarginit, urmatoarea comisele $i in temeiul de a micsorá lati -
rezolutiune : f undiile, i se va face posibil f ecüruia sü -,si
Adunarea nationala a luturor Români- formeze o proprietate de paniüni aralor,
lor din Transilvania, Bünat si Tara un- päsune, eel pufin (liât, cat sä poatä enunci
gureascü, în/üf isa f i prin reprezentanf ii tor, el cu familia lui. Principiul conducülor

www.dacoromanica.ro
 LtjCEAEA RtJI. No. 1, 1919

este promovarea niveldrii sociale, ,si po- national au si tinut cea dintâi sedintä in
tentarea productiunii. sala tribunalului din Alba - Iulia, alegand
6. Muncilorimea industriald se va trald cónsiliul dirigent, constätätor din 15 mem-
ca fi in statele industriale cele mai avan- bri precum si o delegatie de 4, membri
sate din apus. (Dr. Miron Cristea, Dr. Iuliu Hossu, V.
7. Adunarea nationald dd expresiunea Goldin si Dr. Vaida) spre a prezentà ho-
dorinfei sale ca la congresul de pace, drep- tararea adunärii nationale. S. Regelui
latéa fi liberlatea sä fie asigurate pentru Ferdinand, corpurilor legiuitoare române
neamurile mari Si mici deopotrivä, iar in si reprezentantilor din Bucuresti al pu-
viitor sd se elimineze rdsboiul, ca mijloc terilor aliate.
pentru regularea relafiunilor internatio- In cele spuse pânä aci, sunt schitate in
nale. (Aclamatiuni, aprobäri. Trdiascd). mod sumar mementele de cäpetenie ale
8. Adunarea nationald salu(d pe con- Adundrii nationale din Alba - Zulia, care
/ra f ii din Bucovina Si Basarabia, scdpa f i însemneazä cea mai minunatä zi de triumf
din jugul robiei monarhiei austro-ungare si de- särbätoare in vieáta românimii ar-
,ci Rusiei. delene si a. românismului întreg. Or-
9. Adunarea nafionald salutd cu iubire dinea impunátoare, in care s'a înfätisat
nafiunile : ceho-slovacd, austro-germand, poporul nostru la aceastä zi de serbare,
iu,qoslavd, polond fi ruteand hotare,ste, a pus in uimire pe toti. Iar participarea
ca aces( salut al sdu set se transmita fdrd fratilor din Basarabia, din Bucovina si
amânare. din. Regat a contribuit sä pecetluiascä pe
10. Adunarea nafionald se închína cu vecie unirea tuturor Românilor într'un
smerenie inaintea memoriei soldcftilor ró- singur stat.
mâni cazufi pe .câmpurilè de luplä.
11. Adunarea na f ionald dd expresiune + Dupä rânduiala sfintei noastre biserici
multdmitei si recunostinfei catrd guver- dreptmäritoare la serviciile divine ale
nele tuturor puterilor alialè cu România, särbätorilor mari se cetesc asa numitele
cari irnpreund au in/rânt cerbicia unui paremii", cari sunt spicuiri alese din
du,sman, pregdlit de multi ani, ,si cari cartile sfinte.
au scdpat civilizafiunea din ghiarele
_ bar- La särbâtoarea nafionalä din Alba Iu-
bariei. lia, ^ dacä iuteala fulgerâtoare a eveni-
12. Penlru conducerea mai departe a mentelor ar fi permis s'ar fi cuvenit
afacerilor nafiunii române din Transil- sä se ceteascä astfel de paremii din mi-
vania, Banat si tara ungureascd àdu- nunata carte a lui Nicolae Bälcescu : Ro-
narea nafionalä propune instituirea unui ma' nii sub Mihai- Vodd Viteazul", cáci in
Mare Sfat national român, pentru ca na- cursul timpului cartea aceasta, in multe .

fiunea sd fie reprezentata fafä de toate privinte, s'a îmbräcat in aureola cärti-
nafiunile lumii ,ci sa ia toate dispozifiunile lor sfinte ale literaturii noastre nationale,
necesare. D.eaceea ar fi fost potrivit 'sä se çe-
teascä capitolul despre Unilatea natio-.
In sensul punctului 12 se aleg, la pro-
punerea d-lui Vaida, 150 membri ai ma- nald, ca toatä suflarea româneascâ a-
relui sfat national roman, iar adunarea dunata acolo sä se fi desfätat ascultând
, nationalä împuterniceste conducerea ma- descrierea mäiasträ a lui Bâlcescu despre
relui sfat, ca numärul acesta sä-1 spo- frumusetile Ardealului nostru, despre in-
reascä ulterior pânä la 250, îngrijind ca delungatele suferinte si legitimele aspi-
toate päturile nafiunii sä-si aibä repre- ratiuni ale natiunii romane si despre acea
zentunti in marele sfat in numär coräs- neuitatä zi de Luni, 1 Noemvrie 1599, când
punzätor. à întrat Mihai Viteazul cu toatä strälu-
In 2 Decemvrie membrii marelui sfat cirea triumfalä ,a învingätorului in ca-

www.dacoromanica.ro
' No. 1, 1919 LUCEAFARUL

pitala Ardealului, in Alba Iulia. Mihai Mihai-Voevod ? In locuJ nenorocitelor

ajunsese atunci cum scrie Balcescu sbuciuniäri si sfàsieri ïntre frati, in locul
in culmea slavei si a märirei ce el vi- robiei seculare si al suspinelor înnecate
sase. Cinci ani trecuse, de când el trAsese in lacrimi de jale, ar fi incoltit pretutin-
sabia spre a apärà tara sa de tirania tur- 'déni samânta de aur a vietii nationale
ceascä si dupä o multime de eroice trium- deplin slobode, a dragostei si înfrätirei
furi, respinse potopul turcesc departe de românesti, pornirea spre solidaritate si
dânsul si de ìntreaga Europá crestinä. înältatorul ìndemn spre o vieatä sulk-
Nu numai atât ! El voi a-si creà o patrie teased superioarä, care numai in atmos-
mare, pe cât tine pämântul românesc si fera binecuvântatä a libertätii si inde-
norocul ajutându-1, in câteva Juni Ardea- pendentei nationale este cu putinta.
lul, Moldova si o parte din Banat sunt Dar in sfaturile necuprinse ale Pro-
unite' cu Tara Româneascä... Indépen- vedintei, aceste trei secole si mai bine,
denta absoluta ar fi urmat färä îndoialä. au fost altfel întocmite pentru natiunea
Mihai realizase acum visarea iubitä a noasträ : potop de nenorociri si suferinte
Voevozilor mari ai Românilor. Acum Ro- au revärsat din noianul lor asupra în-
ma' nul s'a cu Rome(' Si toti au dureratului nostru Ardeal, ca si asupra
una si aceeas patrie, una Si aceea$ cär- celorlalte tari si linuturi românesti. Toate
muire naionalä, astfel precum ei n'au suferintele si nenorocirile de veacuri le-a
fost din vremile uitate ale vechimei. Sta- stiut ìnsä purtà poporul nostru cu multä
tul acesta nou are botare naturale de mi- rabdare crestineascä. ,Si astfel din vâr-
nune ; el e destul de puternic, pämàntuJ tejul durerilor el si-a fäcut o adeväratä
säu destul de binecuvântat de cer, .locui- scoala a virtutii ; si-a întärit credinta si
torii sai numerosi si in parte omogeni; nädejdea, si-a ìnältat cugetul, si-a otelit
el poate träì, a stà de sine si a se apärà sufletul, ca sä poatä vâsli biruitor peste
impotrìva nävälirilor sträine. Mihai aveà toate 'valurile protivnice pâna la plinirea
destulä întelegere spre a constituì acest vremii, pànä când s'a milostivit Atotpu-
stat, ale cärui hotare le träsese cu sabia ternicul Dumnezeu a încopcià iaras firul
sa. Dar spre a asezà bine temeliile si a desvoltärii istorice acolo, unde el a fost
uscii téncuiala acestei zìdiri, prea grab- rupt in mod atât de brusc in dimineata
nic fäcutä, îi trebuià vreme ; si vremea zilei de Duminecä 19 August 1601, când
îi fu de lipsa. El n'apucase indi a ineu- Beauri, omul lui Basta, patrunzând in
nunà zidirea sa d'abia ,ridicatä si iatä cortul lui Mihai pe câmpia Turzii, a ucis
glasul cobitor al clopotului restristei sunä in mod miselesc pe viteazul Domn al
cu tärie si din toate partile, înversunati tuturor Românilor.
aleargä dusmanii sai, mii de inii si toti Sä nu cârtim însä contra Provedintei
intr'una spre a-1 därâmà. Vai I caci nu pentru suferintele din trecut. Ci mai bine sa
ne-am putut opri aci, in culmea irium- cerciim a dà glas simtamintelor noastre de
/ului nafiei române, sporind impreunä cu adâncä si nemärginitä multamire pentru
noi si timpul i isloria". *) darul desävârsit si pentru nemäsurata
Unde ar fi acuma natiunea noasträ, la milostivire a Tatälui Ceresc, care in aceste
ce culme de progres, la ce treaptä de zile ne-a învrednicit sä ìnfáptuim din
putere si desvoltare, dacä soarta nu ar non idealul unitätii noastre nationale, co-
fi fost %atât de nemilostivä si de tiranä borändu-1 din înaltimea sferelor albastre,
fata de märeata alcätuire a nemuritorului unde a plutit atâta timp ìnfäsurat in vraja
de tainä nepatrunsä a inimilor noastre,
') N. Bälcescu : Istoria Românilor sub Mihai- pe tärâmul realitatii.
Vodà Viteazul, edilie nouä întregitä de Alex. Aceastä înfaptuire va fi acum durabilä
Läpedatu, Bucure,ti 1908, p. 319. si definitivä, caci ea nu se sprijineste

www.dacoromanica.ro
 8 LUCEAEARUL No. 1; 1919

numai pe sabia viteazä si pé `mintea in- getele, de caldura ei sä se'pätrundä toate

teleaptä a unui voevod, ci se intemeiazä inimile, la chemarea ei sa se incordeze
pe rezultatele clare, pe legile firesti ale toate bratele spre muncä si lupta româ-
evolutiei istorice si pe elementele consti- neascä triumfätoare ! Atunci binecuvân-
tutive ale natiunii noastre, cari sunt : tarea lui Dumnezeu ne va ìnsoti in toate
trecutul milenar ; teritorul unitar $i com- näzuintele noastre sfinte si clddirea uni-
pact ; rasa tráco-romana ; limba si legea tif! nationale, care s'a desüvârsit prin
romiineascä ; datinele, obiceiurile, tradi- holürîrea dela Alba Julia, va deveni prin
tille si aspiratiunife sfinte tuturor Ro- virlulea luturor fïilor na¡iunii noastre, alât
mânilor, si mai prèsus de toate consliin/a de trainicä Si pulernicä, încâl nici porfile
noaslrä na/ionalä, färä de care ar fi su- iadului nu o vor birui pe dansa.
brede si nesigure toate celelalte elemente. Asa trehue sä fie, caci dreptate si Jude-
Aceasta sä arda ca o flacärä pururea vie cata face Dumnezeu tuturor celor apäsati !
in sulletul tuturor fluor riatiunii noastre ! Dr. I. Lupa.
I.a lumina ei sä se imbrätiseze toate cu-

Agapá eroicá.
Nu cerem chipuri în aramä
5i nici in marmori de slatui,
Vecia nu-i a nimänui
Cäci moartea 'cale le däramä.
Dar va träi nemuricor
in viea/a ce/or färä numär
Cine-a cäzul purtând pe umär
Ideia tuturor.
Deci, toarne -si sortile amarul
Ce face din vileaz marcir:
ln mânä finem un polir
Sus inimile ! Sus paharul!
Sä -1 bem cu sete de eroi,
Sä l bem râzând! Ce guri nebune
Ar cutezà o rugäciune
Sä / treacä dela noi?

Seme /i rämânem, si'n pofida Revin isprävile uilafe

Durerii, stäm înfip /i aici :
Ea face pustnici din voinici,
Din tara noasträ Tebaida.
Ca la un vechiu ospä/ senin,
Noi scrânsi in va /ea funerarä
Topim aceaslä clipä rarä
ln cupe /e cu vin,
Cu cei ce'n clipa morfü fac
Ospä/ ca vechiul rege dac
In cotropita lui celate.
El beà si hohotia'n necaz
Si el eresteà, sorbind veninul,
Mai urias decâc Deslinul,
Râzându-i în obraz.

Ce repede renun/i la toate lar cel, pe care azi îl bânlui,

Când moartea-/i piuie'n auz
Fanfare stranii de obuz
Si clipe% /i le soeoate !
Sus inimile ! Vä'ntrerup
Pahare'n clinchet de pahare ;
Doar clinchetul e-o fulgerare
Cä mai träim în lrup.
E neamul regelui de-alunci :
Eiern, ca ierburile'n /unci,
El. va renasle din pämântu-i
Si loatä lumea ce/or fosli
Te-o râde'n lumile urmase
Cä'n fili nos/ri, lJcigase,
Va sä ne recunosli !

Nichifor Crainic.

www.dacoromanica.ro
 .3tW o4-
* I3ArI3avp
e),
Z):T.LcyS

(ea6o.iqop) 1132i39`18138 : uoiS-nosaJopoal

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 No. 1, 1919 LUCEAFARUL 9

Când toamna 'ncepe...

De -o vagä 'nduiosare pleoapa ni se moaie Din tot ce-a fosl o yard, un farmec va rämâne
Când trece 'n zare cea mai târzie rândunicä ,Si va sosi din urmä, mereu sä ne'npresoare,
In August ca un arbor de zile se despoaie, JóColatic ca un susur de legänate grîne
De zilele -i räscoapte ca roadele ce pica: Când le Incinge vântul cu fire lungi de soare.

Sa ne gälimde ducä, frumoasa mea, de- acuma! seri când ploaia rece va bate In ferestre,
Prin pär Incepe toamna foi galbene sä -li pule. Ne-o fermeca la vaträ väratica zäbavä,
S'a veftejit colina ,si va sd cada bruma Stând verde printre ramuri de amintiri mäiestre
Pe urina ta 'nsemnatä în lut, pe cäräruie. Ca'n zilele de toamnä un petec de otavä.

Cä 'n sufletele noastre deschise- odinioarä

Celt strä §inile zärii, ce se plecau departe,
Vom fi cules din larguri înväpäiata yard
Ca un bujor sälbatic Si- aprins, preset! In carte.
Nichifor Crainic.

, Observator. Teodores cu-Sion : In patrulü.

www.dacoromanica.ro
 10 LUCEAFARUL No. 1, 1919

Sâmbáta 1Vlortilor
De câteva zile ma gäsesc într'un sat pe o a,ezare a unui om cäruia ii pläceà
unde n'aro mai umblat dinaintea räs- natura. Spre räsärit, lantul nesfâr,it de
boiului. Stau într'o casó täräneascä, bine munti ve,nic verzi de pädurile de biazi,
ìmbräcatä, la un sätean pe care -1 cunosc lant ce se întinde ca -un sprijin, ca o
de multä vreme. Gospodärie frumoasä, mângâiere par'cä. Munti dupa munti, sè
cum se întâmplä mai .rar acumi. Sunt suprapun pared pânä la îndepärtatul Gi-
departe de lumea ora,elor, nu citesc gazete llman, pe care îl väd limpede uneori, 4n-
,i daca aduce cineva vreuna ma feresc vàluit in ceatä cele mai adesea. Muntii
s'o iau in mana. Mi -e teamä par'cä sil aceia pe care i-am cutreierat in timpul

l4

É r','

/' .

.;.r'
.j
Mi

Teodorescu -Sion: Din retragere.

,iJ.:J. -..Ji

mä ating de ea, ,i un sentiment pe care räsboiului, in care am dat lúlitè4x1-3--eare

nu-1 pot ìncä ìntelege, o senzatie ciudatä ne-am fäcut a,ezäri vremelnice,`á inunti
mä cutremurä. S'a revärsat dintr'odata udati de sânge, munti ce ascund in sânii
multä urä asupra omenirii, au isbucnit lor atâtia camarazi ,i nenumärate cruci,
nemäsurat de multe pasiuni, au crescut cine ,tie de-i voiu mai revedeà vreodatä !
,i au hipertrofiat särmana inimä'ome- Seara, imi pare cä aud o ,oaptä ce-o
neascä. Nesfâr,itele du,mänii au înde- aduce vântul, un murmur poartâ glasul
pärtat ,i mai mult pe oameni, care sub ce vine a,à de departe, pe care-1 ingânä
aparente blânde ascund o ferocitate pe plànsul apei, ,i eu ïl ascult, caci îl cunosc
care poate nu au cunoscut-o nici primi- a,à de bine glasul îndepartat, care nu
tivii. Aici sunt linistit. Satul nu tocmai mai e un glas, ci un cântec de durere
mare, cu gradini ,i livezi, pe marginea ,i de sbucium, de razvrätire $i de chi-
unei ape ce curge a,à de limpede, pare nuri care ne ròagä sä nu-i uitäm ,i sä

www.dacoromanica.ro
 No. 1, 1919 LUCEAFARUL 11

venim la dânsii.:. $i toatä noaptea se vedeà`, stäpânii niciodatä ; in altèle

r6agä ; din munte in munte si din înal- poartä singurä durerea un sufTet in care
tul Cäliman pornesc mii de glasuri ce a mai rimas o slabä urmä de speranti.
poartä fiecare din ele atâtea dureri înä- Sfioase, mä intreabä unele femei de-ai
busite pe care nimeni nu le poate îm- lor si dacä le dau a ìntelege cä cel plecat
piedecâsä räzbatä pang la noi, pe care nu-1 vor mai vedeà, o umbri se Iasi pe
nimeni nu le mai poate ucide a doua fete si un glas singuratec, ca iesit din cine
oarä si care sporesc durerea pretutindeni stie ce adâncuri, rosteste rar, pentru el
pe unde tree, cäci pretutindeni se opresc numai : poate-a mai veni, s'au intors
o clipä ei cântä jalea ce ne-apasä, si altii si cate nu se spuneà. Par'cä poti
O liniste adâncä se Iasi odatä cu noap- stì cum a fost de-atâta lume catit era
tea ; nu se aude nici un, sgomot; nid un acolo".
lätrat de cane nu tulburä täcerea ce pareAscund adevärul, si-1 ascund cu bunä
cä ascultä si ea povestea suferintelor,stiintä, cäci altfel as räpi $í ultima mân-
noastre pe care o intrerupe ziva care gâiere ce i-a mai rimas unui suflet sbu-
aduce si ea alte suferinte. çiumat si nimeni n'are dreptul ca sä fure
cea din urmä speranti care mai pluteste
Ahroape pe toti oamenii din satul acesta o -clipä in suflete. De-as stì c'a murit,
îi cunosc, ca unul, ce-am stat trei ani imi spune o femee, imi fac o samä si
impreunä cu dânsii. Mä cheamä fiecare mie si copiilor. Spune-mi dumneata, mg
sä-i väd gospodäria, si mä primesc ca pe intreabä, cä trebue sä stii mai bine." I-am
un vechiu prieten. Ferneile lor se uitä räspuns cä nu stiu nimic sigur, o-
curioase la mine, dau din cap si mä mul ei cäzuse sub ochii mei dir am
examineazä multi verme, pe furie. Par auzit cä e prins, asta o stiu sigur ii
o veche cúnostintä de care au auzit intäresc credinta si trebuie sä asteptäm
vorbind bärbatii lor, când veneau cateo- sä- vie. MA uit la copilasi, îi seamänä toti
dati. acasä si cine stie ce cred ele despre ca o api. Nevinovati privesc ochii lor la
acela pe care 1-au väzut acuma pentru domnul" si eel mai mic se apropie sfios
întâia óarä si care a avut sub-comandi de mine, mä pipäe, apoi deodatä fuge in
pe sotii lor? Isi încliipuiau_poate sä vadä poalele, mäsii si intreabä : Tala ? Tata
un munte de om; ash-mi spunea un gos- Nu-i tata, ofteazä femeia mângâindu-si
podar, cäci' a$à-1 vedeau ele in închipuire cu o mânä copilul si stergându-si cu
pe comandantul de care auzise, numai. cealaltä ochii înläcrämati. Nu, nu-i tata,
Le vizitez gospodiriile ce se refac acum mai ingânä încäodati. Copiii ascultä a-
si nimeni nu cere vreun sprijin de undeva. tenti, cati sä prindä sirul vórbelor, isbuc-
A trecut risboiul,,a revenit vremea coasei nesc in plâns si fug, din odaie.
si a plugului si cel scäpat neatins mul- Lângä icoane scrisorile ce a trimes el
tuméste in rugäciunile sale,' ca si cel depe câmpul de luptä. Pe o laitä stau de
tutors färä un picior sau o mât*. A tre- mult pregätite, asteptându-1 hainele albe,
cut-furtuna si fiecare si-a reluat vechile curate, bonda, päläria... Toate stau gata
îndeletniciri, strälucesc ca'n alte vremuri primeascä, neatinse, asa cum le-a
albele.lor haine pe câinpuri reväd läsat. Il asteaptä.. Lungi si zadarnicä as-
vechii tovaräsi ; pämântul cunoaste parcä teptare...
*
mana ce 1-a tutors o vieatä 'ntreagä, 'si a-
mândoi, ca niste búni prieteni se ajutä De dimineatä clopotele dela biserica
unul pe altul. au inceput a sunà ca o tânguire. Sung
Multi, însä, nu s'au mai întors cei ash de deosebit, cum nu le-am mai auzit
asteptati sunt si astäzi. Pústii au rimas .niciodatä par'cä, asa de tristi, asa de
_unele case, incäperi ce nu-si vor mai plângätoare e chemarea lor jalnicä, ce

www.dacoromanica.ro
 12 LUCEAFARUL No. 1, 1919

pare un glas venit din mormânt. Ascult
multá vreme glasul care mä cheamd gi
fdrá sá vreau urmez chemärei ce are ceva mânt, ca unul singur. Deasupra capetelor
tainic in ea.
E Sâmbdtd astAzi, biserica e plinä lume vénitä de cine §tie uncle, care pd-
väzut par'cá, aceleasi mi$cdri schiteazd
o cruce $i trupurile se apleacä spre pá-
noastre plutesc mii de umbre par'cá, o
trunde ca un fluid strecurându-se in noi.
Dascálul 'i-a isprdvit rugäciunea lui
$i s'a fácut tAcere o clipa.Imi in sufla-
rea si toti fac la fel. Cadentat, cu glas
potolit, bátrânul preot incepe liturghia
mortilor, Si vorbele lui blânde cad ca o
mângâiere asupra celor ce au ingenun-
chiat dintr'odatd. Pätrunde in suflete a-
linarea ce aduce amintirea mortilor in
aceastd Sâmbdtd care i a lor, spore$te
tristetéa...
Iartä-le doamne pácatelè §i odihne§te-i
intru Domnul, iartd Doamne celor morti
in rdsboiu cd de-au ucis, ei nu stint vino-
vati, cä nimeni nu-$i cunoaste pdcatul
care nu-i al lor, ci al nostru, al tuturora ;

Tcoduscu-Sion : I )upä lop t5.

de lume. Femei multe, înxstànga, bärbatii

in dreapta, fiecare tinând in mâná, gal-
bene lumânárele de ceará, aprinse. Nici-o
$oaptd nu se aude, aproape nu se simte
pasut çelor ce vin, pe fetele tuturor s'a
ldsat o umbrd, §i s'au schimbat a§à de
mult cá par altii acuma. Un sentiment
de pietate, de durere, suferinti $i aduceri
aminte mä,cuprind deodatá md aruncd
in valul ce poartd un singur gând, fd-
cându-má una cu el. Nu mai gândesc ni-
mic, par'cá mai fi acela de acum
câteva clipe $i o pace lduntricd, o amor-
teald m'a cuprins, învált><inda-má. Si md Teodorescu-Sion : llupä luptä.
simt ugor, a$a de uwr a$a de linitit.
O rugdciune pe care o citegte un dascäl iartá-i, Doamne, cä ei.' au murit pentru
abià o aud, $i vorbele ce cad ritmic au tard Si ve§nicd sd fie pomenirea acestor
ceya neinteles in ele, ceva mai presus mucenici, pe care ii jelim cu, totii fe-
de mintea noastrá, ceva àdànc misterios. ricim c'au _murit curati ca"gândul Dom-
Ca miScatQ de un resort, la un semn ne- nului ; iartd-le Doamne toate câte le-au

www.dacoromanica.ro
 No. 1, 1099 LUCEAFARUL 13

sävârsit cu voie sau färä voie, iartä-le, tu Cu vocea ìnecatä in lacrämi preotul ur-
cel pururea iertätor, cu cei care-si ìn- meazä lungul poinelnic ce pare a nu
dreaptä gândul spre Tine, Doamne", ros- aveà sfàrsit si pare el ìnsus inirat de
teste cu vocea ìnecatä bätrânul preot si cele ce vedeà pentru întâiaoarä de când
ochii ìi strälucesc in lacrimi, ca douà pi- pästoreste.
caturi de rouà la soa'rele diminetii. Plan= .5i nu e nimeni câruia sä nu-i dea
sete înäbusite cutremurä multimea asu- lacrämi in Sâmbätá aceasta a mortilor
pra cäreia pluteste cineva neväzut. care-au murit nemângâiati, sträini si ìn-
Apoi tacit si preotul. Pare un sfânt, cu depärtati, singurateci si in chinuri unii,
barba lui albä si träsäturile fetei ce in- risipiti in bucäti altii, morti pe care nici
seamnä suferintele tuturor., o mânä prieteneascä nu le-a inchis o-
Cu mi§cäri ìncete ìsi aseazä ochelarii chii, nici-o vorbä de dragoste nu li-a
dupa urechi, deschide un carnet tinut cu soptit nimeni, mortii care au dus cu ei
grije, întoarce o fi1ä, ìsi drege glasul si dorul celor de-acasä, nevazuti in clipa
începe pomenirea mortilor, oprindn-se o când trupul lor se despärtià de acest
clipä dupa ficcare nume. Din multime pämânt si se fäceà una cu el, când
isbucneste un plânset si toti räspund in- buzele lor arse de sete chemau fiintele
tr'un glas : DUmAezeU sä-1 ierte! Plânset dragi pe care le visau in ceasul acela
dupa plânset ìnsotesc numele celui pentru de sfâsire, de dureri si necurmate pä-
vesnicie plecat dintre noi, cuig lacrämile reri de rau ce-au dus cu dânsii in mor-
din ochii tuturora si se cutremurä bise- mânturi...
rica de multä jale, de vaictele celor ce-si Vasile Savel.
plâng mortii pe care-i poartä in suflete.

Balada crudi de me5teacán

Cruce albá de mesteacán Ce de-o máná nevázutá
Rásáritá printre creste, Slovele-¡i se ,sterg de ploaie ;
Cine te cunoa,ste'n lume, Tot mai mult te bate vremea,
Cruce fárá de poveste? Vânturile te îndoaie...

Peste brafele -fi intinse 4Si ca mâine fulgii iernei

Din poiana fará fiori,
.
Te vor prinde'n a lor salbá
Uneori s'apleacà in nopte .,Si vei dispáreà din lume
Cârdurile de cocori. Cruce de mesteacán albá.

'n tácerea nesfâr,sitá

tisi Sfántul ingropat sub tine
Sub arcadele de brad Cine -1 va mai ,stì de -arum,
Nu s'aude de cat plânsul Cruce alba rátácitá
Cetinilor care cad. Lângá margine de drum?

Cruce albá de mesteacán Brafele -/i de vânturi smulse

Biciutá de furtuni, Se vor pierde pe poteci,
Peste lemnu -ji gol doar luna Numai brazda de fárâná
Pune albele -i cununi. Nu -1 va párásì pe veci.
Artur En4escu Ion Sán Giorgia.
Ostuz, lulle 1917.

www.dacoromanica.ro
 14 LUCEAFARUL No. 1, 1919

Iarna anului 1916. amestecându-si laolaltä dangätul prelung

Inainte era o cetate moartä, un oras de si cadentat, rostogolit cu räsunet in za-
scoli si de biserici, cu sträzile curate si rea crestata de turnttri si copaci, simtiai
aproape pustii pe care le sträbäteau in ci fantoma Capitalei glorioase de odi-
rästimpuri trecätori pasnici ; täcuti, tac- nioarä îsi resfrânge in väzduhuri slava
rrr r+r.-.miaaw
_ ACE
si maiestatea atâtor secole de fast si de _1,71.7-7..e

r y- , "*.
.
vitejie, si färä sä-ti dai seami îti scaldai
t
4.
cugetu=1 in luminä si evlavie, potrivindu-ti
pasii dupa ritmul sugestiv al rugäciunii.

I t'
"

, lg` ti
/
+^'^

:> }
r
.
*
Asà mi-aduc aminte Iasü din anii de
scoalä, când sufletul meu tânir se im-
»ma de reveria monotona a pitorestilor
nr-rarr.-assQyll
..
L ^, {. +y /
r.l
.

. ,V
`. f

Ark 1'5? 1

\ t' ,1

.....

+,
r' E
t: 1
1
.'

.
.y..
..
)
..
.
%

5r
.,,. .. r
:q
1.

Teódorescu-Sion : Recrutul.

si niciòdata gr=ibiti. Nici o miscarc

ticr.; i

'.'
industrialii, ptttin negot si o vieatä su[le-
teascii locali pe cat de distinsà, pe-atât _.
de vanitoasi. Iesenii imi fäceau impresia < ,

uno" nobili jefiiiti de titlurile lor, cu ,.` , ;5 ,,,:

d@stula urá in potriva uzurpatorilor, dar
resemnati si incapabili de luptä. Nu se
räsboiau decât prin cuvinte. Amenintiíri, Teodorescu-Sion: Ob§ervator in baterie (antiaerianä
articole de gazetä, suspinuri, si in urmä
iarisi tacere... amurguri privite din deal dela Copou,
Or1$ul, asezat pe clinä, cu o panorama' dar acum nu-1 mai recunosc.
splendidi invioratä de gradini, înfätisà ßäsboiul i-a risipit täcerea, a amutit
totusi privelistèa trista a unei Capitale. amintirile si i-a tulburat somnolenta. De
detronate, pe-ale crei uliti in zigzag res- când tunurile, chesoanele, automobilele
pirai totdeauna o atmosferä de melan- si convoaiele militare cutremurä asfaltul
colic si it'll parfum de amintiri. Numai murdar, desfundându-1 si ridicând nori
särbätorile, când începeau si cante clo- de praf in vâzduh, orasul acesta nu mai
potele grele a celor optzeci de biserici, respiri si nu mai doarme. Infátisarea-i

www.dacoromanica.ro
 No. 1, 191e LUCEAFARUL 15

sfioasä si tristä de cetate elegiaca, a fost repetä la ficcare ceas, in toate colturile
alungatä de cutezanta cumplitä a tra- si la toate räspântiile, contrastând re-
gediei care se resfrânge färä încetare de voltätor cu fuga elegantä a unui auto-
pe front, näprasnicä si mânioasä, peste mobil dela cartier sau lunecarea gräbitä
intreaga Moldova. Resturile regimentelor a unui docar proaspät vopsit, mânat cu
viteze, färâme eroice din gloria nesta- gratié de un ofiter de intendentä.
tornicä dela Jiu sau dela Neajlov, ofiteri Prin cafenele, prin cantine, restaurante
si soldati, militieni si recruti, dupa o si cârciumi evreiesti, refugiatii roiese. Se
luna de mars istovitor, bätuti de ger si de
nevoi, goniti din urmä si manati in silä,
târäsc pe sträzile înguste si strambe
ale Iasului, care furnicä de desnädäjduiti,
jalea retragerii si spaima dezastrului. Ca-
rele cu bejänii, camioanele sanitare cu
räniti, cärutele cu bolnavi, grupuri räslete
de soldati rataciti de unitatea lor care
nu se stie daca mai exista, sporesc mi-

?tA`:
4 m:,
, , -_

1x.,y
w .MC'
'4e.
á4.r. M r,
AN

Tcodorescu Sion : In urma bateriei.

ingrämädesc la mese cu douä ceasuri

mainte de-a fi gata obisnuita ciorbä de
fasole sau cotidiana iahnie de cartofi, de
teamä ca sä nu ränlânä nemânca(i in
ziva aceea. Dupä acest preludiu al foa-
metei se pot bänuì vremurile care ne
asteaptä. Peste patru sute de mii de oa-
egMMO

Tcodorescu -Sion : Tip_ de tunar. méni s'au înghesuit in acest tàrg särac
si neîncäpätor, si toti vor sä mänânce.
zeria crâncenä a vârtejului obstesc. Dela Localnicii, goniti din iatacurile si saloa-
gara urca spre centru ostaSi schilozi, des- nele lor, blestema pe nepoftitii care le-au
culti, cu figurile supte de boalä, cu buzele sfärâmat linistea, le-au scumpit vieata si
învinetite de foame, trimitând privirile le-au tulburat siesta, si neputându-se ras-
rugätoare împrejur, asteptând ca sä li se buna altfel, le iau chirii mai mari decât
deà fárä sä cerseascä. Unii dintre ei abià pretueste intregul acaret cu mobilä cu
miscându-se, sprijiniti in cârjä sau in tot. Pribegii mâniosi de putina ospita-
arma, par niste stafii, atât de strävezie litate si specula iesenilor, vor sä se com-
si Brava' li-i fäptura..., Si privelistea_'; se penseze zgâriind oglinzile, stergându-Si

www.dacoromanica.ro
 16 LUCEAFARUL No. 1, 1919

noroiul pe covoare, ori scotând ochii por- doliu... Trebuià sä stai câte patru zile
tretelor de familie, asa cä in câteva säp- cu mortul in casa pânä sä-ti vie rândul
tämâni biata gazdä nu-si mai recunoaste la dric. Inmormântärile începeau disde-
mult läudata-i gospodärie. Pretinsa riva- dimineatä si duran pânä noaptea târziu,
litate dintre Moldoveni si Munteni ià acum ,numai asà adânc intristatii" aveau pu-
o formä väditä, preschimbându-se in dus- tinta sä impace faptul redus cu legea
manie. La judecätorii §i tribunale pro- cre6tineascä. In unele zile aglomeratia"
cesele curg cu duimul. pe tärmul Styxului era asa de mare, incât
rudele' si prietenii se vedeau siliti
Pe valea Bahluiului sau pe dealurile ducä inortul scump" la groapä într'o
dimprejur, soldatii isi sapa, pe un ger. cärulä de piatä împodobitä cu câteva
amarnic, bordeie de adäpost, iar altii lävicere, sau purtând sicriul pe umeri.
clädesc bärätci de izolare pentru exan- .,Si funebrul spectacol : continua acelas,
tematici. zi dupa zi, in cat ajunsese banal pentru
.

Tifosul negru bântue cu furie. Spitalele privitori, primejduind nädejdea in refa-

din oras nu mai încap de bolnavi, care cerea ostirii noastre si alungànd din su-
zac cate doi într'un pat, molipsindu-se lletele multora credin(a in -izbândä.;
unii dela altii, de oarecé neulind un triaj
amänuntit sunt amestecati laolaltá ofti- In acest rästimp, printr'un contrast iz-
cosii cu tificii, ränitii cu éxantematicii. bilor ìntre nenorocire §i nepäsare, pe
Cu toate cä pädurile sunt la câtiva chi- barierele orasului, in chiuituri si cantari
lometri numai, nu sunt cärute ca sä aducä zgomotoase so-seau Rusii, voinici, îmbu-
lemne pentru încälzirea sälilor de clinicä, jorati, .cu pasul .greu §i rar al omului
nu se ajung alimentele pentru ìntremarea care nu aleargä nici la moarte, dar nici la
suferinzilor. victorie, bälängänindu-si mâin}le in aer
Mortalitatea e späimântätoare. Ca- si spintecând'väzduhul cu ritmul unui
mioane incärcate cu cadavre unele in mars sälbatec in fanfarä sau suieräturile
racle albe nestrujite, altele trântite dea- unui cor täränesc care te fäceà sä luneci
supra, invelite numai in cearsafuri, cu gandul la stepele patriarlïale ale Volgei.
nesc pe drumul eternitätii. Nu se mai Mai ales in noptile sticloase ale lui
gäseste scândurä pentru sicriuri. Ianuariè, pe vifor sau pe senin, îi auzeai
I.a comenduire sosesc necontenit ca- tropäind in cadentä pe zäpada cristalinä,
mioanelè cu bolnavii care n'au loc in sfidând asprimea gerului täios cu accen-
spitale si care trebuesc tofu§ adäpostiti tele barbare §i fierbinti ale unui 'cantee
undeva... Intr'o zi am .väzut asteptând in de vitejie. De alminteri aliatii" nostri
gangul fostului otel Buch o cärutä in n'aveau nimic eroic in afarä dé muzicä...
care erau trântiti unii peste . altii sapte Si Rusii veneau, veneau mereu, ca un
soldati. Doi dintre ei muriserä pe drum, fluviu färä stävilar in curgere, revär-
alti doi i§i dädeau duhul, iar ceilalti, sându-se valuri-valuri asupra Moldovei
teapeni de ger, se väicäreau de moarte. libere §i särace, pe care- Tarul fägäduise
Trecätorii cu inima sfâsiátä si. cu 'siroaie solemn de asta data s'o ocroteascä de
de lacrimi pe obraz; se opreau in loc invazie.
ca sä le deà bani, care însä nu le puteau Dar muscalii. înainte de-a luà frontul
fi de nid un folos. in primire, au socotit cä datoria lor e
Moartea incepuse in arma sä secere sä ocroteascä putinele noastre depozite
printre doctori si surorile de caritate. In de grille si de alimenté Furiosi cä nu
populatie jertfele nu erau mai puline. Pe i-am întàmpinat in cale cu rachiu, au
toate sträzile vedeai un prapur negru strâns loath apa de colonies din prä-
toate familiile erau covârsite de un välii si au sorbit-o, apoi au cerut spirt

www.dacoromanica.ro
, 'I\
* ACADEZCEI
\ROMA-/
aJ Teodorescu-Sion : LA MARÄSESTI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 No. 1, 1919 LUCEAFARUL

denaturat pe care 1-au filtrat de anilinä al steagului ros. 'foti strigau ráspublicä",
prin pâìie fierbinte, scoasä atunci din fie chiar si sub un... Tar nou...
cuptor, si 1-au bäut ca pe o votcä su- ...De räsboiu nici nu mai erà vorba,
perioarä. Atunci am priceput de ce sol- dupa cum disciplina ostäseascä erà acum
datii rusi veneau întotdeauna neînarmati. numai o amintire. In betia lor dupä fraze
Munitiile si armele le adúceau carutele umilate pe care nu le pricepeau, fratii"
din urmä. rusi descoperiserä o dragoste deosebitä
Fireste, cä nimeni nu se ìndoià de vir- pentru noi, si voiau, in generozitatea lor
tutile räsboinice ale muscalului, dar nici slavä, sä ne däruiascä si nouä oräs-
unul in schimh nu bänuise ìnsusirile publicä", sä ne facä fericiti cu deasila,
lor deosebite pentru negustorie. Fiecare nimicind organizatia noasträ burghezä si
soldat purtà in spinare un mic bazar, pe stârpind pe burjui".
care si-1 instala de obicei in piatä. Vindeà Agitatiile bolseviste ìncepuserä sä se
tutun, zahär, ciorapi, cisme, mäsline, cä- ìntrevadä pe alocuri, odata cu fraterni-
ciuli, ata, ceai, cutii de conserve, säpun, zärile de pe front. Primejdia ruseascä
unt, icoane într'un cuvant tot ce pof- din spate erà acum mai mare decât pri-
.

testi... Pentru o liträ de spirt era in stare mejdia germana din fata. Amândouä, por-
sä se descalce pe loc, chiar dacä nevoia nind din acelas isvor, ne înläturau gloria
îl silià in urmä sä fure cismele unui desrobirii si ne amenintau libertatea.
tovarás". Când îsi isprävià târgul, plecà Dar armata noasträ care reinviase cu
in patrie ca sä se aprovizioneze din nou, cele dintâi raze ale soarelui de prima-
sau devasta prävälia vreunui biet evreu vara, refäcutä, pregätitä.si însetatä de bi-
ale cärui märfuri i le vânduse tot el. ruintä, erà la postul de onoare. Ea a ri-
Frontul ii erà mai putin pläçut decât sipit repede amândouä primejdiile, ìn-
orasul si deaceea il vizità rar sau de loc. vingând si pe nemti si pe muscali de-o
In primävarä, isbucnind revolutia, ar- -potrivä. Märäsestii nu insemneazä numai
matele rusesti s'au preschimbat in niste înfrângerea lui Mackensen, dar si desar-
turme färä pastor, având însä fiecare mä- marea muscalilor, stârpirea bolsevismului
garul in frunte sub chipul unui purtätor si ocuparea Basarabiei.
Corneliu Moldovanu.

Em. Damian : In patrulà.

www.dacoromanica.ro
 ií1 LUCEAFAl4UL No. 1, 1919

Ingropare
Martie... Burnità a ploaie; frig si uine- lele pämântul, întorcând brazdä, lângä
zealä ; sträzile toate noroioase. cerul în- braidä,'- saut lângä saut.
väluit in nouri fumurii, par'cd-sta sä caza Burnità mereu si bratele släbite ale sol-
din înältimi. datilor, de-o muncä ce päreà cä nu mai
Cimitirul pustiu altädatä, forfotià de are sfârsit, nu stau in odihnä, decât in
soldati cu casmale si târnacoape ; päreà clipa in care degetele lor groase ce tre-
murau, suceau o ligare... Täcuti, färä sä
cante, färä sä fluere si färä sä vorbeascä
ìntre ei, cum se obisnueste in timpul

-M
-,,,,.
", ".,_,_ .
,...
_

;;'
: ., w;t:;,,.-.r
y:
;
v
.w-
;
.
muncii, säpau, sapau înainte,..
Dejur - îinprejur, pädurea de cruci,
care se incurcau unele cu altele, îm-
pestrità locul cu linii ; si cum linistea
.Y..wa\u..: _-- __.." -.r lia

1,1y,,6<i

(r. , ,'f f
s

l. `
..
.
f
M
4

r
"17'.wrr.r,
qn

®,y....-....._. ..,-.
Teodorescu-Sion : In refacere.

un santier unde bratele multimii se strä-

duiau sä deà nona vie* uzinei mari, pe
portile cäreia vor intrà mule de munci-
tori, ca albinele ïntr'un stup, pentru a
dà lumii noui surse de câstig, de vieatä Teodorescu-Sion : La cheson, Schimb de pozitie.
fericitä.
$anturi lungi färä de sfArsit, late si plutià pe undeva in aproape, päreà cä
adânci cât un stat de om, se durau in mortii toti, läsase vecinicia sì iesise la
pämântul clisos in care un strain ar fi mundi.
înteles cä se va asezà, piatra lângä piaträ, Printre cräcile uscate si räsfirate ale
zidind temelia trainicä ce nu se va pomilor, vântul si ploaia se Infräteau
surpa niciodatä, a casei care trebuià sä ìntr'un sfârâit usor ce-1 fäceau picurii de
dea vie* la milioane de oameni, caci apä lovind in coaja uscata a pomilor,
uzina trebuià sä fie mare, mare cat toatä sgomot surd aseinuitor candelei ce-si sfar-
suflarea româneascä sä încapä in ea... seste uleiul, în clipa in care sâmburele
loviau târnäcoapele,' si sapau casma- de luminä creste si descreste, ca ochiul

www.dacoromanica.ro
 No. 1, 1910 LUCEAFARUI, 19

de buhä ce dormiteazä pe urechia do- minteasezate ca lemnele in stânjen,

potului, sub bolta turlei. ale exantematicilor.
Pretutindeni pämântul erà musuroae, Travi de mâini, de cap sau de picioare,
de par'cä toate cârtitele din lume scur- trup cu trup, au fost dati jos ; cate
mau tärâna. unul, tot asà, de cap vi de picioar, pusi
Cruci de piaträ albä, cruci de piaträ pe un brancard de pânzä la capetele cä-
neagrä, cruci de lemn, toate laolaltä, ruia se gäseau alti doi din cei cu halatele
in tot cuprinsul cât puteà vedea ochiul albe, murdare de noroiu si de pete sau
in ceata deasä, päreau o lume necäjitä scursori de sänge...
ce-si ridicà bratele in slavä, cersind mân- Unu, doi, trei..." si dupa ce legänau
gâierea care nu stà sä vie; linistea tur- in läturi, de (loud ori pàtul, aruncau in
buratä. largul vantului hoiturile celor multi ce
Biserica mica, pustie, cu usile larg des-trebuiau sä cimentaze temelia mare a
chise, ìsi topià vârful turlei in ceatä de uzinei unde toatä suflarea româneascä
par'cä se pierdeà in adâncul necunoscut trebuià sä träiascä laolaltä...
al slavei. $i-atunci oamenii ceia in halatele lor
Un oräcäit sgomòtos, si uruitul greoiu lungi, päreau ca patru zidari, priceputi
al unui camion-automobil, huià, ca într'o sau nepriceputi, ce asezau cärämidä lângä
tainitä, $trecurândn-se pe aleele ìntorto- cärämidä, umplând golul säpat de mâinile
chiate, strâmte sau largi, sältându-si celor täcuti si tristi.
prin hopuri härabaia mare acoperitä cu Mai departe casmalele vi târnacoápele
pânzä, încetinindu-si mersul, ca o broa- säpau, säpau la santul lung ce nu se niai
scä testoasä uriasä ce se târà in adâncul isprävià, lat si adânc de un stat de om.
pämântului ; räbufnì putin si se opri làngä Cu fata in sus, cu fata in jos, pe o
santul lung al sutelor de muncitori... laturä sau pe alta, mortii se ìnsirau until
Patru oameni înfäsurati in mantale lângä altul, iar deasupra lor, un popä
lungi albe, murdare, si de noroiu, si de bätrân ca vecinicia, cädelnità ìngânâud
pete sau scursori de sänge, gräbiti, ca cei o rugäciune stearsä, tinut de o mànä de
cu treburi multe, îvi legarä in josul mâ- un soldat, sä nu cadä pe povàrnisul lu-
necii, mantalei, ca niste cercuri de gumä necos al päniântului proaspät säpat.
sau de piele, ca douä brätäri cäzute de Pe trupurile gòale de vesminte ale
pe brat. In jurul gâtului, pânä sub bärbie exantematicilor, cadeau bulgärii de O-
si pe ceafä, un alt cerc ce le strângeà mani. îngreuiati de ploaia ce se cernià
gulerul halatului'pe sub care nici vântul märuntä deasä, ca $i cum un räzboiu
n'ar mai fi putut intrà. imens, din slavä p"anä in pämânt îvi
Coviltirul de pânzä ce acoperiit camio- teseà firele subtiri, neväzute, ale veci-
nul, a fost dat la o parte, läsând sä se niciei.
vazä trupurile omenesti goale de ves- C. Ardeleanu.

www.dacoromanica.ro
'?0 LUCEAFAFtUL No. 1, 1919

$tii tu ce este vieata?

tu ce este vieata ? Nu, nu ,stii,
,,Stii
Cäci nu ti-ar mai pâreâ anii pustii...
A ! vieata e un cântec de izbândä,
O dezrobire 'naltä 'ncântâtoare,
Din mult întunecata-ne osândâ
A 'ntâei clipe'n vremi râtäcitoare.
tu ce esfe vieata ? E mai mult
Ca 'ntâia licârire ce s'a smult
Din apele intâiului cristal ;
E focul ce -a picat Dumnezeirea
S'alunge intunerecul fatal,
E facia 'n veci nestinsä, e Iubirea.

tu ce este vieata ? E lucirea

,,Stii
Ce-o smulge caldul soare 'n räsârirea
Din negrele adâncuri de ocean ;
Biruitorul Inger al blândetei
Strivind, sub pagi-i gingagi, pe Satan ;
E cel dintâi fior al diminetei.
Ah ! ochii 'n care farmecul gi teama
Te 'mbie cu chemarea unei ape !
Când sufletul s'apleacä si s'adape
, Ca pasärea 'ntr'o linâ coborâre
Spre ochii plini de tainä ai iubitei,
E in necunoscut o hotârâre
Eroici, de care nu-ti dai searna ;

Simti *doar neintelesul ei deliciu...

E fericirea unui sacrificiu
De-a duce crucea vietei mai departe ;
E dorul ca prin orice suferintä
Tot renäscând din moarte peste moarte,
Sä 'dälti cândva, un steag de biruintä !
D. Nanu.

Tcodar'escu-Sion: La mitralierii.

www.dacoromanica.ro
 ?eodorescu-Sion : tNCHINARtr

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 No. 1, 1919 LUCEAFARUL 21

Cronica
Noi urmärim altceva.
Literaturá. Stäm In fata unei.noi datorii, unei datorii tot
asa de grele ca si cea din cursul räsboiului.
Scriitorii qi rhsboiul. Incord/rile si suferintele grele ne-au dat Ro-
Nu vrem.s/ ridicäm acuze Impotriva nimänui mania intregita. Aceast/ Românie trebue or-
si nu voim sä musträm pe nici unul dintre cei ganizatä, trebue închegatä sufleteste, trebuie
ce au päeätuit. Sanctiunile pentru scriitorii rä- curätit/ de toatä polomida r/masä pe urina do-
taciti le va rosti constiinta lor proprie si con- minatiunilor sträine. Lumina culturii românesli,
sliinta publicului cäruia se vor adresa. Dacä räspâr,ditä pânä in cele mai ferite colturi,credem
aceastä constiintä lipseste si scriitorilor si pu- cä e singurul mijloc de a realizà aceastä operá.
blicului, orice represiune nu-i poate scäpà nici Cei ce nu si-au fAcut pânä acum datoria, dad
pc ei si nici pe noi de ei. s'ar podi constit, recunoscându-si greselile sä-
De astä datä vom stärui, in câteva cuvinte, vârsite si asternându-se pe muncä intinsä, poate
asupra atitudinii scriitorilor in fata întregirii ar reusi s/-si rascumpere p/catele trecutului.
neamului si in fata räsboiului. Conditia esential/ a reintoarcerii lor in rân-
Dela inceput spunem cä problema moralit/tii durilé celor curati e insä spovedania si po-
scriitorului,-ca a oricärui alt factor social, nu c/irea. Constiinta oricärui päcätos se poale
ne este indiferentä si nu o putem despärti de manful, dad isi märturiseste greselile. Firea
opera lui artisticä si de activitatea lui publicä. poporului nostru e iertätoar7e si poate i-ar iertà
Nu ne intereseazä, fireste, märuntele metehne si pe ei.
omenesti, ci constructia sulleteascä, caracterul O märturisire si o revenire la cäile dreptilor,
scriitorului si atitudinea lui eticä-socialä. poate le-ar purificà sulletul, poate le-ar lnfluenta
Scriitorul fiind expresia superioarä a con- caracterul si ar adäugà talentului lor si strä-
stiintei colective, purtätorul de cuvant al aspi- iucirea integritätii morale. Poate ar reusi sá
ratiilor obstesti si percursorul inspirat al idea- devin/ fiinte armoniase si sä munceascä, adu-
lelor nationale si sociale, atät In fata problemei cànd prinosul creatiunii sufletului lor, pe altarul
intregirii neamului cat si a räsboiuiui ar lì de jertfä al neamului, impotriva c/ruia au pä-
trebuit sä aibä o singur/ atitudine : sá lupte c/tuit.
din räsputeri si deschis pentru infäptuirea vi- Câti vor ave indr/zneala sä o facii Y
srilor neimplinite". T. Codru.
In vreme de räsboiu,-scriitorul, ca ori care
cetätean, devine un ostas, un luptätor sub fla-
murile tärii si ale neamului. Arte plastice.
Dacä nu poate luptä cu arma, luptä cu con-
deiul, cu graiul. Datoria lui rämàne una sin- N o t e.
gurä : sä lupte!
Constiinta lui, care vibreazä, pânä in cele Aperceptia frwnosului rämäne tot asa de va-
mai täinuite fibre, la sfortärile ce le face fünta riabilä casi aceea a uràtului, a contrastului
poporului întreg pentru a face un nou pas spre pentru aceea artistul e chemat sä ne redeä, In
progres, nu-1 poate lasà indiferent, cäci indife- plastic/, ceace in natur/ nu tr/este decàt nuinai
reuta insemneaz/c/ nu are rädäcini in pämi:ntul pentru el. De aci sí varietatea felului de a con-
tärii, cä sufletul lui nu face parte din sufletul cepe frumosul,.si, in deosebi, al vedeà in cadrul
neamuiui, ceeace oonstitue o monstruozitate. unei pânze sau in blocul unei marmure.
Iatä de ce la scrittori nu se admite dezer- Natura, care e un isvor nesecat de motive,
tiunea in asemenea imprejuräri epocale. de unde adunä elementele, are si ca
Dad ne aducem, insä, aminte de neulralitate, capriciul de a nu tì aceeas totdeauna si de a nu
in care scriitorii aveau datoria sä lupte pentru se izolà in p/rtile ei frutnoase de cele urate ;
pregätirea sufleteascä a norodului, pregätire tot pentru aceasta, nu loti call mânuesc o pensulä,
asa de important/ ca si cea armatä, si dad ur- sau främintá lutul în värful degetelor, au pu-
märim activitatea acelorasi scriitori in cursul tinta sä ne fad sä intelegem frumosul. Acolo
räsboiului, pe Iângä pildele de adevärat eroism, uncle ei nu reusesc, decât in parte, sä-si des-
si de datorie implinitä, intâlnim si cazuri triste, välue stângäciilc datorate lipsei de preg/tire
rusinoase... si neputintei de a interpreta motivul, in naturá
Nuf vrem s/ pomenim nume, fündc/ scopul poate sä fie inspirator al uuor lucr/ri de va-
nostra nu e sä pedepsim. loare. In afar/ de culoare sau scanteerile mar-

www.dacoromanica.ro
 22 LUCEAFARUL
murei, hotirâtoare este intuifia artistului, care
cauta cu pasiune desivârsirea.
Putini au anteles la noi mai cu seamä im-
portanta lucrului acesta. In majoritatea caza -
rilor, aproape cum a esit din scoala, dupa
asà zisul,, aprenlisage ", ficcare cauta sä se fixeze,
sä rämânä acelasi, bizuindu -se pe oarecare ta-
lent, desväluit de profesori sau de aprecieri
ale prietenilor. In felut acesta ramane In urmi
de arta, care evolueaza, tinzând sä atingä mar -
ginile perfectiunei.
Asó se explica seria nesfàrsita a artistilor bla-
zati cari nase la donazeci de ani, marcando -si
tünta cu douä -crei tablouri ca la treizeci de
ani, ca artisti, sa moara de spleen si sä con-
tinue a tral ca genii necunoscute, dispretuind
multimea ,idioati" si visând recunostinta pos -
teritätii.
Muncä si evolutie ! lata ce trebue sä obsedeze
pe toti artistü, citi numai cautand, veciute
cäutànd, arta !si ponte desvälui tainele cele
mari, slujitorilor ei.
Tot in aceasta ordine de idei, ne putem in-
trebà : de ce artistii nostri, printre cari se pot
numärà destule elemente de valoare, nu in-
cearcä sa impämânleneascä arta, care pana acum,
nu e alt ceva decât un import al sträinätätii ?...
Dupa cum mai loti stiu sä ne vorbeascä si sä
stabileascä caracterul unei pânze ca facand
parte din cutare scoali: Ilamandä, spaniolä,
olandezä sau italiana suntem In drept a as-
teptà sä ne recunoastem insusi sufletul nostru
in pânzele indigene, ca fäcând parte din pro -
dusul solului nostru, al acestei Romänii care
abià astazi inchegatä, in toate complexitatee.ei
däinueste de trii de ani, cu obiceiurile, cu cre-
dinta si näzuintele ei, una si aceeas.
$i credem ea aceasta, n'ar lì nici un motiv
de scadere, arta putând sä culmineze, in orice
parte a lumii si In mijlocul oricärui popor, cu
singura çonditie.: sä lie arid.
E bine ca premenindu -ne sulleteste, sä ne
märim si sfera de gândire ca, prin noi în,+ine,
sä facem un pas inainte, in lumea aceasta, pe
drumul ce duce spre desivarsire, caci numai
astfel un neam -poate sä-$i marcheze existenta
sa in randul celorlalte natii imbätrânite inaintea
noastri in fata cärora ne -am obisnuit, de mult,
a aduce prinìosuri de admiratie. ,.
hand pe rand, vont cerceti in coloanele acestei
reviste, färä de patirai si fini de uri, miscareà
noastri artistici din punct de vedere românesc
si estetic.
Vom analiza nu operile ocazionalc ale antis-
tilor, ci creatiunile lor studiate si adâncite.
Vom stiruì mai ales asupra curentelor din
miscareá noastri artistici.
C. A.
www.dacoromanica.ro
No. 1, 1919
Muzicá.
Cántecul românesc.
Am strâns tus -trei häturile cailor. Popa oflä
adânc ;iii sterse cu dreapta ochii. Maiorul ma
apnea de brat si soptì. repede :
Ce frumos !...
Glasul dulce al osteanului se scurgeà pòtolit
ça o api lini printre copacii ingälbeniti; ça
o mângâiere dureroasi peste sufletele noastre
parasite !
Maicä, mäiculita mea,
Dora -mi -i de casa ta;
Ratacit, far' de- adipost
Nu -i Ion cine -a mai fost,
Nu mai sunt, cum am mai fost...
tacù Ion, soldatul neväzut si nestiut, eroul
anonim si compozitoruI -poet discret, din cine
stie ce post blindat.
Ne urmaräm drumul tacon, dar cu dorurile
mai potin inäbnsite, cu gândurile mai patin lu-
iristate, par'cä...
Canteen'. Alata mângàere pentru soldatii lup-
tätori, atâte atinare si pentrn noi, ciirturaríi,
impristiati printre ei; si singura îndulcire a
eroilor räuiti, pentru cari, la Iasi, Enescu, îm-
prästiind arti din generoasa -i personalitate,
adunà fonduri peste fonduri, urmat si ejutat
de un pâlc de muzicanti.
Cat despre partea muzicei noastre de com-
pozitie din timpul risboiulni, nu putem aveà
acum efecte evidente ; mai târziu va rlisäri, de-
sigur, cineva care, din complexul de inältäri si
suferinte sufletesti din vremurile de vitejie si
de bäjenie, sä ne deli acea vibranti si masiva
muzicä româneascä, pe care o asteptäm cu totii,
pânä astazi deabiù întrezäriti.
Pate cä acum si mai ales de acum încolo,
vor ciutin si pitrundä niai adânc In sufletul
poporului, mäcär unii dintre atei cari cred cä
lac muzicä româneascä. Sä pätrundä, sä ana-
lizeze devi si si sintetizeze apoi, ceeace trebue
exteriorizat ; dar aceasta munti selectionatä,
vine inconstient, fini indoialä, in capul celui
ce se crede chemat. Cum poti cere aceasta
unuia sau altuia, cäruia, imbacsit de regoli de
stil si gramaticä tnuzicalä, obsedat de moder-
nism, chinuit totdeodati st de avantagioasa dar
vizionara muzicä româneascä pe care o cauti
zadarnic pe Podul Mogosoaei, in mahalale ori
in vreo camera de hotel , i se näzare cä o gi-
seste in capul sau ori In slovele allora si care in
realitate nn se gäseste decat acolo unde trebue
in plaiurile tärii s i :n lumina capului tau ?
 No. 1, 1919 LUCEAFARUL
Dar ce complexä pare chestiunea aceasta a
muzicei românesti. Ce titlu de studii, de care
s'au lovit atâtia si totusi, cum o simt destui,
dacä-nu tosi, cum o pipäie si cum nu si-o pot
apropià, decât càtiva, numärati pe degete.
Analiza ne-ar lämurl putin. De ce in Ardeal
e o muzicä romäneascä superioarä celei din
Regat? Specificäm româneascä", cäci muzicä
fäcutä de roinâni se gäseste in abundentä in
editurile Degen sau Feder si se aude, un alt gen,
se 'ntelege, si pe la concertele simfonice chiar.
Cultura säteanului si a oräsanului e supe-
rioarä in Ardeal. Nu mai analizäm cauzele si
conditiile; se stiu. láspiratia ardeleanului n'ar
fi superioarä acelei oltenesti sau moldovenesti,
ci numai specificä. Dar cultura, sä se repete, e
superioarä.
Aceste douä elemente : inspiratie si culturä,
una inäscutä, alta câstigatä, transmise ereditar,
s'au intensificat reciproc si in decursul nu a
multor zecimi de ani, au si dat roade : au fost
capabile sä ileà nastere la talente de èompozitie
ardelenesti reale.
Sä ne transpunem dincoace, unde inspiratia
tot atât de fecundä, cel putin, n'a fost ajutatä
de cultura muzicalä. Inspirátia a rämas la tail.
Si cultura dela oras a rämas färä inspiratia
dela 'aril culturä aridä. l:lementele desmem-
brate, independente au rämas sterpe.
Rezultatul e ciar; avem compozitori eu carte
si, dureros de zis, eu atât numai. Si avem atàla
inspiratie täräneascä...
Apropierca de popor e sfânta conditie a pro-
gresului inuzicei noastre nationale. Cultivarea
muzicei poporale deci, trebue sä fie telul unui
compozitor care vreà sä fie compozitor roman.
Si reciproc, cultivarea muzicalä a poporului
trebue sä fie obiectul celor ce se intituleazä
muzicanti si patrioti.
Si aceasta e altä datorie, din care profesorul
Kiriac si-a fäcut un rost In vieatä, atat de anteles
si atilt de patriotic.
Cultivarea muzicalä a täranului prin elemen-
tele de culturä dela sat : í:nvätätor, preot, este
baza progresului cäntecului románesc. Aci in-
tervine insä un nou punct : eultivarea muzicalä
a invätätorului si a preotului. Prin cine ? Pro-
fesorii buni Bunt pe degete li acestia, si de
atatia invätätori, mai ales, avem nevoe !
Iatä de ce chestiunea se va invârti intr'un
cerc vicios o bucati de vreme, pânä când se
va rupe odatä. Si de atunci incolo abià, se vor
observà roadele adeväratei si efectivei munci.
Ion V. Borgovan.
www.dacoromanica.ro
2g
Teatru.
Despre teatru repertoriu.
Un petic de pânzä niai mutt sau mai putin
coloratä, o clipä de Intuneric si de nesfâr$itä
neräbdare, sgomotul, usor al pAnzei care se fu-
riseazä tot mai mult pânä ce piere in anältimi
si lumea teatrului se iveste, lume minunatä, lume
fäuritoare de vise si de-atâta cugetare. Si Cu
toate acestea e alcätuitä acolo unde o vedein
numai din inseläçiune. O lume cläditä pe min-
ciunä si totusi cßnd peticul de pânzä, mai
ìnult sau mai putin coloratä, se alterne intre
noi si ea, visul träit eu cei de dincolo, visul
intrezärit, däinueste'n suflet vreme multä ; lumea
noasträ nu ni-1 ponte sterge. Se lasä peticùl
cela de pânzä ca o pleoapä peste ochiul ìn care
puteam citi pânä'n adâne de suflet. Sunt in-
tâmpläri pe líingä care trecem in lumea de toate
zilele färä sä le bägäm in seamä sau, dacä ne
opresc o clipä'n loe, e ca sä le.uitäm at mai
jute, dar pe datä ce sunt transpuse in lumea
factice a teatrului ne prinde sufletesle, ne tine
locului incordati, înfrigurati, râzánd si plângând
cu cei de pe scenä, totul päráiidu-ni-se nou, non
de tot. Pe puterea aceasta märitoare ca o lupä
a atâtor si-atâtor probleme diavieata omenirei,
probleme care altfel ne-ar scäpà ori numai
le-am întrezäri, se bizuie imensa valoare edu-
cativä a teatrului. Prohlemele si chestiunile des-
bätute pe scull se adreseazä maselor prin
î:nsäsi fetal lui de-a fi. Si muzica si pictura si
sculptura ca si arhitectura pot fi gustate in
intimitatea unei odäi, la noi acasä, dar teatrul
nu. Se citesc piesele de teatru si acasä dar tot-
deauna cu nostalgia scenei, parcä-ti lipselte ceva.
Iar de o citesti dupä ce ai väzut-o e de cele
mai multe ori ca sä-ti lämuresti vre-un pasaj
pe care nu 1-ai auzit bine, si-atâta.
Impresia prìmitä la reprozentare e atâta de
puternicä, i:ncât intre carte si ochi se interpune
la fiece rand viziunea pe care ai avut-o pe
scenä.
Si dintru ï.nceput teatrul a oglindit toatç nä-
zuintele si toate luptele omenirei, näzuinti si
lupte and mai puternice and mai sarbäde po-
trivit continutului sufletesc al epocei In care
aveau loc. Iati peridându-se dealungul vremi-
lor lupta intre om si soartä, luptä aprigä si
infricosetoare, bräzdatä de gemetele unui Pro-
meteu si de piânsetele sfâsietoare ale unei An-
tigone, WI In misterele din lumea medievalä
lupta intre bine si räu, luptä intre Dumnezeu
si diavol. Si cu vremea, conflictul dramatic se
prezintä nu Intre om si soartä ca putere din
afarä, putere transcedentä, ci intre om si soartä
ca putere imanentä, ca putere pe care o pästräm
chiar In noi. Apare lupta Intre morala indivi-
 24 LUCEAFARUL
dualä $i cea socialä, luptä Sndârjitä, intensa pe
care tot teatrul e cel care o zugrävegte $i o
redit mai violent ca oricare.
in lumen noasträ de azi conflictul coboarä
Sn sufletul individului, conflict fntre individ $i
el fnsä$i, futre felul cum pricepe el vieata $i
felul cum poate sä o realizeze.
O perfecta oglindirc a intregei vieti a ome-
nirei cu toate patimelc $i tonte visurile ei, dar
par'cä mai puternice, mai Sntärite, par'cií mai
la 'ntelesul tuturora, mai aproape de sufletul
nostru. De cele mai multe ori nu numai lämu-
rindu-ne vireo idee vagä, dar lämurindu -ne pe
noi fnsä$i, scormonindu -ne In suflet ca sä scoatä
la ivealä tendinti care dormitau $i n'a$teptau
decfit un sema ca sä ne cotropeascit toatit finta.
Si sand puterea 4i rolul teatrului sunt atât de
imense, nu se poate decât cu cea mai mare in-
grijire alege piescle ce se pot si ce trebuesc
reprezentate pe scena teatrului nostru.
Din nenorocire noi n'am avut lini$tea istoricì
necesarä inflorirei unei literaturi dramatice a$
ca sä ne dispensäm de.ajutorul teatrului altor
natiuui.
De- altminteri o dispensare fntr'o anumitä mä-
surä se impune; ficcare popor rezolvànd anu-
initä laturä a problemei care agita omenirea la
un moment dat, intr'atât fniru cât fi e dat ca
bogätie sufleteascä. Si numai de bogiítie sufle-
teascä nu avem sä ne pang= : dovadä poczia
popularä atâta de bogatä, dovadä pictura in
chip de tesäturi $i scoarte, dovadä elementele
noi pe care le 'ntâlnim in architectura biseri-
ceascä a noasträ. Dar o inflorire pe tärâm tea-
tral nu am avut.
Si iatä cum, la un teatro intitulat national,
trebuie sä recurgem la ajutoare din afarä, zic
la ajutoare, nu la umpluturi.O nuantä desigur,
dar totugi o nuantä. Nu avem bogätie de lite -
raturä dramaticä, cu atât mai mutt trebuie sä
avem Insä grije ca materialul strein, de ajutor,
sä tntregeascä $i sit implineascä lipsurile ca-
racterului nostru national. Si, sit fie oare atât
de greu înjghebarea unei repertoriu, nu de
eruditie teatralit, dar de adevitratä educatie so-
cialit ? Oare piesele clasice din toate vremurile
sit fie fntr'adevär demodate pentru noi $i sä
ni se para naive ? Nu ne oferä oare nici un
ajutor literatura dramaticä de'.fruute acelorlalte
natiuni ? Trebue gäsit ajutorul In mice piesit
ultra - moderna adese ori numai simple ilustratii
ale vreunei nevroze oarecare ? Care public cere
astfel de piese ? Majoritatea ? Nu. Publicul cel
mare care umple teatrul, e format din pitturi
bine diferentiate ca grad de cultura, lucru care
trebue tinut In seamä, in orice caz acest mare
Director : Octavian C. Tásläuanu
www.dacoromanica.ro
Á'o. 1, 1919
public e totu$i capabil sä se tncälzeascä la
multe lucruri cari an Snfruntat pulberea tini-
pului ,yi 'n care sunt redate adeväruri care
agitä omenirea din vremuri. Fire$te in ftitâiul loe
trebuesc primite piesele române$ti intru cat
coriíspund cerintelor uoastre nationale, nu imi-
tatü färä valoare altminteri putem sit ne a-
dresäm direct originalelor. Capo d'operile au
cusurul sä fie foarte rare $i sä depindä foarte
putin de vointa celuia carear dori sä le pro-
duel. Sä primim tncercärile chiar slabe . ca
technicä, dar cu continut sufletesc bogat. Alt-
minteri se face un serviciu urât $i publicului
$i autorilor. Si ca ultim cuvânt, repertoriul e
pentru public $i nu pentru actori, dimpotrivä
actorii sunt pentru el. Si toate astea sunt asa
de limpezi, asa de luminoase, cä te miri de ce
repel toriile noastre sunt atâta de sarbede?
D. C.
Insemnári.
Revista Luceafärul". A tnceput sä aparñ in
vara anului 1902, la Budapesta, publicatä de un
grup de studenti visätori. Mediul strAin $i In-
toarcerea tntemeielorilor acasä au silit-o sä se
mute $i ea, In toamna anului 1906, la Sibiu,
cèntrul intelectual al Ardealului, unde a apärut
pânä la isbucnirea räsboiului european, când
redactorul ei a plecat pe câmpul de.luptä din
Galitia.
Treisprezece ani împliniti, Luceafärul" a fost
una dintre cele mai apreciate reviste, tn jurul
cäreia s'au grupat pe làngit scriitorii ardeleni
si cei din România ,si cet din Bucovina, fntru-
pând astfel unitatea nationalä pentru care a
luptat färä preget $i con$tient. Aceastä revistä
a reprezentat consecuent ideia unirii. Ultimul
et numär, tutors dela po$tä In ziva mobiliziirii
armatei austro-ungare, e Inchinat armatei ro-
mane $i fntregirii neamului.
Revista Luceafärul" de alci incolo va apäre:i
in Bucure$ti, capitala tuturor Românilor, wide
lipsa miei astfel de reviste este simtitä.
Programul Luceafärului" ritmâne neschimbat.
In artit $i literaturit va reprezenta, ca $i In trecut,
conceptia nationalä. Va cäutà sä fie o revistä,
in care sit se reoglindeascä sufletul românesc,
creatiunea artistica originalä a fiintei noastre
etnice. Va urmärl chiar $i mi$carea literarä
i artistica din sträinätate din acest punct de
vedere.
Credem cä epoca imitatiunilor ieftine $i a
importatiunilor din sträintate trebue inlocuit:i
cu o productie nationalä. Dela popoarele din
apus sä invätäm $i sä imitäm. in primal rind
tendinta de a fi, In toate manifestärile vietii,
originali, de a ne inspirà in creatiunile supe-
Hoare din bogätia tezaurului etmc.
Greutätile tpceputului $i in special cele tehnice
ne impiedecä sä ne infittt$itm asa cum am lì
dorit $i asa cum ne impuneau principiile de
cari suntem citläuziti. Speräm, tnsä, cä, in curând,
vom reu$i sä tnvingem piedecile $i sä ajungm
a face chiar mai mult decât putem fägädui.
K ,A.r ..».1D
 www.dacoromanica.ro
)) ALLERT
I
`3AER
BUCURESTI