Sunteți pe pagina 1din 3

Stresul.

Tehnici de prevenire a stresului


Pentru adulți, copilăria pare o perioadă lipsită de griji. Cu toate acestea, școala sau grupul de
prieteni al copiilor poate crea uneori presiuni de care copilul să se simtă copleșit, deci, să devină
stresat.

Stresul este, în esență, răspunsul corpului nostru la orice formă de posibilă amenințare. Din
punct de vedere fiziologic, când o posibilă amenințare este percepută, sistemul nervos răspunde prin
eliberarea hormonilor stresului (precum adrenalină și cortizolul), care activează starea de urgență a
corpului. Inima îţi bate mai tare, mușchii se încordează, presiunea arterială crește, respirația se
intensifică și simțurile devin mai ascuțite. Astfel, corpul are mai multă energie și rezistență, are un
timp de răspuns mai scurt.

Așadar, stresul nu este cu necesitate negativ. Ceea ce îl face să fie benefic sau distructiv este
percepția personală asupra unui eveniment. Reacția persoanei la stimuli determină polaritatea.

Stresul este pozitiv atunci când te poate motiva să câștigi. Dar aici am discuta despre ceea ce
se numește ”eustres” în comunitatea oamenilor de știință. Aceștia spun că eustresul este acel tip de
stres pozitiv care te propulsează un pas înainte, fiind de fapt generat de expunerea la o provocare ce
este percepută a nu fi nici foarte grea, dar nici foarte ușoară. Este valabil doar atunci când situațiile
stresante sunt văzute ca provocări cărora le poți face față și nu acelea în care te simți copleșit.

Stresul, însă, este negativ când persoana se simte amenințată și simte că nu are control asupra
unei anumite situații. Aceste sentimente duc la o reacție puternică ce afectează atât creierul, cât și
corpul în moduri ce pot fi distructive la nivel psihic și fizic.

Când ne gândim la stres, ne gândim la solicitări și cerințe. Ca să vorbim de stres, nu e suficient


să ne uităm la solicitările care vin înspre copil, ci și la capacitatea lui de a face față solicitărilor.

Ce anume îl poate stresa pe copil e mai puţin relevant, fiindcă aşa cum pe noi adulţii ne
stresează diverse lucruri, aşa şi pe copii îi pot stresa anumite lucruri. Pentru un copil, faptul de a
merge la o petrecere poate fi un lucru foarte stresant, pentru altul e prilej de bucurie maximă.
Fiecare copil e diferit şi drept urmare se va stresa în legătură cu lucruri diferite. Ceea ce-l protejează
pe copil de efectele nocive ale stresului e sprijinul, grija, înţelegerea şi exemplul pe care noi, părinţii
și profesorii, îl oferim. Cum îi ajutăm şi îi susţinem – e o chestiune legată de vârsta copilului.
Astfel:

- bebeluşii nu-şi pot regla singuri răspunsul la evenimente stresante, aşa că se bazează aproape
în întregime pe adult pentru a-l ajuta să se calmeze. Asta e şi unul dintre motivele pentru care nu ar
trebui să-i lăsăm să plângă, ci să-i luăm în braţe pentru a-i ajuta să se calmeze. A-i lua în braţe şi a-i
calma îi ajută să–şi dezvolte mecanisme pe care mai târziu le vor putea folosi pentru a se calma
singuri.

- la copiii ceva mai mari se pune altfel problema, fiindcă le putem vorbi. Aşa că … să vorbim,
să-l ajutăm să înţeleagă prin ce trece, să-l ajutăm să spună în cuvinte ce simte şi să-l ascultăm fără a-
l judeca sau a-l certa sunt puncte esențiale ce pot influența calitativ efectele stresului. Dacă ştim că
urmează anumite situaţii stresante inevitabile cum ar fi mutările, schimbarea şcolii, intrarea de la
grădiniţă, la şcoală, controalele medicale, petrecerile şi chiar şi vacanţele e util realizarea unui un
plan care să îl ajute să facă faţă oricăror situaţii ar putea apărea. Sau îl putem atrage în jocuri, jocuri
de rol, ca el să înţeleagă cum e să comunici sentimente, ce înseamnă să te supui regulilor, să
cooperezi, să fii parte a unui grup – toate acestea fiind de mare ajutor în gestionarea stresului pe
viitor.

Pe măsură ce copiii învață să facă față frustrărilor, să depășească obstacole și să înfrunte


provocări, aceștia se vor „familiariza” cu un anumit nivel de stres. Acest nivel de stres este sigur și
gestionabil, mai ales în situația în care copilul are acasă susținerea unui mediu sănătos de
dezvoltare.

În cazul unui copil, stresul apare atunci când acesta este incapabil să se adapteze la nou sau este
copleșit de situații sau de responsabilități. Chiar si un copil foarte mic poate resimți stresul la nivel
emoțional, comportamental sau fizic. Ca urmare, el poate sa devină mai agresiv, să se izoleze mai
mult, să își schimbe rutina de mâncare și de somn, să se plângă mereu că are un disconfort fizic sau
să refuze să se despartă de părinți.

De cele mai multe ori, copiii nu inițiază discuții în care să spună ce îi deranjează sau ce ii
neliniștește, motiv pentru care, un prim pas din procesul de rezolvare a problemelor este inițierea
discuției de către adult. Nu este tocmai ușor pentru părinți să accepte că al lor copil poate fi stresat
și, mai ales, să știe cum să acționeze.

Cheia pentru a ajuta copiii să gestioneze stresul este să îi învățăm să rezolve problemele, sa îi
încurajăm să își facă un plan și să știe când să spună „da” sau „nu” unor activități sau angajamente.
Aceasta, desigur, nu înseamnă ca adulții să ușureze totul pentru copii, ci trebuie lăsați să încerce pe
cont propriu.

Iată și câteva sugestii despre cum putem ajuta copiii să gestioneze stresul cu succes, sugestii
care sunt absolut necesare să fie știute și aplicate, atât de părinți, cât și de profesori:

1 . Încetați să transformați copiii în genii


Unul dintre cele mai mari surse de stres pentru copii este încercarea părinților de a-i face să
aibă performanțe deosebite. Copiii mai au nevoie și de timp de recreere. Creierul și organele lor au
nevoie de timp pentru a se odihni. Și s-ar putea să nu realizeze singuri când au nevoie de acest timp,
așa că e important să știm noi când copilul este extenuat de goana după performanță.

2. Acordați timp pentru joacă


Lyons a subliniat importanța jocului fără presiune. Copii mai mici vor face acest lucru în mod
natural, dar copiii mai mari pot uita cum să se joace pur și simplu.

3. Transformați somnul într-o prioritate


Somnul este vital pentru orice, de la minimizarea stresului la creșterea stării de spirit, pentru
îmbunătățirea performanței școlare, etc. În cazul în care copilul nu doarme suficient, acesta este un
alt semnal ce va arăta că este suprasolicitat.

4 . Învățați copiii să asculte de corpul lor


Încurajați-i să asculte ceea ce corpurile lor le spun. În timp ce este normal pentru stomacul unui
copil să se simtă nervos în prima zi de școala , a părăsi clasa pentru că îl doare stomacul sau a se
trezi din somn în mod repetat cu o durere de cap este un semn că e suprasolicitat.

5 . Gestionați-v propriul stres


„Stresul este foarte contagios”, a spus Lyons. Când părinții sunt stresați, copiii sunt stresați.
Dacă trăiți o viață în care lucrurile vin mereu unele după altele, copilul dumneavoastră va trăi
același stres.

6 . Pregătiți copiii să facă față greșelilor


Pentru copii, o mulțime de stres vine din teama de a face greșeli. Amintiți-le că ei nu ar trebui
să știe cum să facă totul sau să facă totul bine . Ajutați copilul să îți dea seama de următorii pași
după o decizie proastă sau greșeală. Ajutați-i să își dea seama cum să rezolve o problema/situație cu
factor ridicat de stres, să se împace cu ideea, să învețe lecția și apoi să meargă mai departe.