Hemoragiile si hemostaza provizorie

Hemoragia=pierderea de sange in afara sistemului vascular

Clasificare
 In functie de vasele care au fost sectionate:
- arteriale: în care sângele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tâsneste ritmic,
sincron cu bataile inimii;
- venoase: sângele de culoare rosu închis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se
exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta;
- capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca
sursa principala a hemoragiei;
- mixta
 Dupa locul unde se scurge sangele :
- externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de
sange.
- interne,in care sangele se scurge intr-o cavitate inchisa:
- hemotoraxul – acumularea sangelui in cavitatea pleurala;
- hemoperitoneul – acumularea sangelui in cavitatea peritoneala;
- hemopericardul – acumularea sangelui in cavitatea pericardica
- hemartroza-in cavitatea articulara
 Hemoragia interna exteriorizata - este o hemoragie interna intr-un organ cavitar,
- exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul ,caracterizata prin hemoragie
interna într-un organ cavitar, urmata de eliminarea sângelui la exterior pe cai naturale :
 epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;
 otoragie-hemoragie din urechi
 hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de sânge amestecat cu cheaguri si
eventual resturi alimentare;
În hemoragii puternice poate fi sânge rosu, proaspat, nealterat, sau în sângerari reduse
poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (când sângele stagneaza în stomac).
 melena: exteriorizarea sângelui acumulat în tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este
lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei.
 rectoragie-hemoragie din rect
 hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune
 hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu deschis,aerat
 In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge :
- mica: se pierde o cantitate de sânge pâna la 500 ml
- medie: se pierde 500-1000 ml de sânge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli în
ortostatism;

1
 - mari: cantitea de sânge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele:
paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee;
- cataclismice: pierderi de sânge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient
inconstient;
 Hemoragia intratisulara – in urma careia, prin acumulare locala de sange se produce un
hematom.
 Dupa cauza generatoare a hemoragiei,se diferentiaza:
- Hemoragii traumatice (accidentale sau chirurgicale);
- Hemoragii netraumatice, cand sangerarea are loc in absenta unui traumatism (agresiune
chimica, tulburari trofice etc.).
Simptomatologia pacientilor cu hemoragie depinde de:
- cantitatea de sange pierduta;
- ritmul sangerarii;
- continuarea sau oprirea sangerarii;
- conditia biologica a bolnavului;
- nivelul anterior al hemoglobinei (HB) si al hematocritului (HT)
O sangerare de mica intensitate nu are repercursiuni importante.
Hemoragiile medii si grave sunt insotite insa de tulburari din partea intregului organism,
pacientul acuzand:
- astenie marcanta,
- ameteli,
- lipotimie la trecerea in ortostatism,
- tulburari de vedere si echilibru,
- stare de agitatie si anxietate datorita lipsei de oxigen a creierului.
- se constata paloarea accentuata a tegumentelor si mucoaselor,
- transpiratii reci, polipnee, tahicardie
- tensiunea arteriala are tendinta de scadere,
- sete intensa, limba uscata,
- diureza in cantitate mica (oligurie).
Măsurile de prim ajutor în hemoragiile externe

 Se întinde accidentatul la orizontală, în decubit dorsal, cu capul mai jos decât trunchiul şi
extremităţile (poziţia Trendelenburg) pentru a favoriza circulaţia sanguină la nivel
cerebral.
 Se stabilește tipul hemoragiei (venoasă, arterială, capilară).

 Se efectuează hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau compresie la distanţă,

în funcţie de mărirea hemoragiei şi localizarea ei.

Măsurile de prim ajutor în hemoragiile interne

2
  De cele mai multe ori, se instalează starea de şoc. Semnele de recunoaştere a unei
hemoragii interne au fost enunţate anterior. Dacă este conştient, rănitul se aşază în
decubit dorsal cu picioarele uşor ridicate dacă nu sunt fracturate. Dacă este inconştient, se
aşază în decubit lateral.
 Trebuie prevenită instalarea stării de şoc:
 accidentatul este mişcat cât mai puţin posibil;
 se scoate sau se slăbeşte orice parte a vestimentaţiei care apasă gâtul, toracele sau
mijlocul (cravată, curea);
 se acoperă accidentatul cu o pătură;
 nu se administrează nicio băutură pentru că orice creştere a debitului circulator
accentuează hemoragia;
 nu se lasă accidentatul nesupravegheat;
 obligatoriu, se transportă accidentatul la spital.

Stabilirea indicelui de soc(in vederea aprecierii volumului de sange pierdut)

Indice de soc=raport intre frecventa pulsului si valoarea tensiunii arteriale maxime
70/140=0,5-normovolemic
100/100=1-deficit de 20-30% soc potential
120/80=1,5- deficit 30-35%- soc manifest
140/70=2 deficit50% soc grav
140/60=2,5 deficit peste 50% soc terminal

Hemostaza =oprirea hemoragiei

Hemostaza poate fi :
-spontana
-provizorie
-medicamentoasa
-definitiva
Hemostaza spontană
Hemoragiile mai mici se opresc, de regulă, singure prin hemostaza spontană realizată prin
vasoconstricţie locală însoţită de coagularea sângelui la nivelul leziunii. Realizarea hemostazei
spontane are o importanţă deosebită în hemoragiile organelor cavitare. Se va aplica în regiunea
interesată o pungă cu gheaţă sau comprese reci, cu scopul de a favoriza vasoconstricţia.
Hemostaza provizorie se efectuează în hemoragiile externe, care nu se opresc spontan, are o
durată limitată şi trebuie urmată la scurt timp de hemostaza definitivă.
Hemostaza provizorie se realizează prin apăsarea arterei sau venei lezate, pe o suprafaţă osoasă
subiacentă. Apăsarea poate fi executată la nivelul plăgii prin tamponare, pansamente compresive
sau la nevoie, cu pumnul sau degetele.
Hemostaza definitivă se efectuează în spital în serviciile de chirurgie şi constă în:
 cauterizarea capetelor vasculare secţionate;
 tamponarea plăgilor;
 ligatura vaselor;

3
  pensarea cu pensă hemostatică permanentă.

Hemostaza provizorie , realizabilă, pe mai multe căi:

- compresiune manuală sau digitală,
- pansament compresiv,
- flectarea puternică a extremităţii
- aplicarea garoului,
- pensarea vasului sangerand
o Compresiunea manuală sau digitală
Artera rănită va fi comprimată numai dacă apăsarea se exercită în regiunile în care ea trece în
apropierea unui plan osos. În funcţie de calibrul vasului şi de profunzimea la care se află,
apăsarea va fi executată cu degetul mare, cu celelalte degete ale mâinii sau cu pumnul.
Compresiunea digitală se foloseşte în prima urgenţă până ce s-au procurat materiale necesare
pentru obţinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv,
garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sângerează.
Locurile de elecţie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii:
 când rana se află pe frunte, compresiunea se face pe artera temporală superficială care trece
imediat inaintea urechii

 când rana se află pe creştetul capului, compresiunea se face de o parte şi de alta partea
marginilor rănii

 in rănile din regiunea temporală (părţile laterale ale craniului), compresiune imediat
deasupra şi în spatele pavilionului urechii

 în rănile de la obraz, buze, pe suprafaţa exterioară a nasului; comprimarea arterei

faciale (la mijlocul mandibulei)

4
 în hemoragiile din regiunea gâtului şi a feţei: comprimarea arterei carotide, anterior de
muşchiul sternocleidomastoidian

 pentru hemoragiile din regiunea umărului a articulaţiei umărului sau a axilei se va

comprima artera subclaviculară deasupra claviculei, pe prima coastă (g, h, i);

g h i

 în rănile sângerânde ale braţului, antebraţului: comprimarea arterei humerale – pe faţa

internă a braţului, între muşchii biceps (anterior) şi triceps (posterior). În funcţie de
nivelul la care se află rana, apăsarea se faceîn axilă, pe faţa internă la jumătatea braţului
sau la plica cotului

5
  în rănile sângerânde ale mâinii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget,
pe partea externă a plicii pumnului, şi cu un al doilea deget pe partea internă a aceleeaşi
plici a pumnului, pe artera cubitală

Când rana se află la membrul inferior:

 în sângerarea rănilor din regiunea inghinală comprimarea vasului se face pe pliul

inghinal

 când hemoragia se află la coapsă, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal
de plagă, se face (în funcţie de locul plăgii) în treimea mijlocie a coapsei, pe faţa internă a
acesteia

 dacă rana se află la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faţa
posterioară a coapsei în apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei
poplitee în faţa posterioară a genunchiului

 când sângerarea provine dintr-o rană situată în regiunea pelvisului, comprimarea aortei
abdominale se face prin apăsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este
(teoretic) turtită pe planul osos al coloanei vertebrale lombare

6
Locuri unde se poate face hemostaza arterială provizorie prin comprimare digitală sau
manuală: aorta abdominală;iliacă externă; artera axilară; artera hurnerală; artera
radială; artera ulnară; artera subclaviculară;artera carotidă comună; artera mentonieră;
artera temporală; artera retroauriculară;artera femurală;artera poplitee; artera pedioasă.

7
 o Pansamentul compresiv
-in hemoragiile care interesează vasele mici, hemostaza poate fi făcută cel mai simplu cu ajuturul
pansamentelor compresive
după executarea toaletei plăgii, se acoperă regiunea cu o mare cantitate de comprese sterile, paste
care se înfăşoară strans o faşă.

-in funcţie de locul plăgii, al hemoragiei şi în funcţie de vasul lezat, dacă este posibilă (după
măsura de prim ajutor începută prin compresiune digitală sau manuală, sângerarea fiind astfel
oprită), se va executa toaleta plăgii şi se va aplica pansamentul compresiv.
-pansamentul compresiv este util în hcmoragiile venoase şi capilare de la extremităţi, plăgile
părţilor moi buco-faciale, precum şi în toate plăgile peretelui toracic sau abdominal.
-pentru că aplicarca garoului implică şi riscuri (mai ales când garoul este aplicat incorect), se
recomandă ca hemostaza pentru perioada transportului se fie făcută cu ajutorul pansamentelor
compresive. Acestea au avantajul că nu brutalizează vasul şi în altă regiune deât în zona afectată
de traumatism şi permit irigarea membrului prin vasele care au rămas intacte

o Flectarea puternică a extremităţii

Se utilizează când plaga este localizată în regiunile axilare, inghinale, faţa anterioară a cotului sau
posterioară a genunchiului.
 in plăgile arterei humerale, după ce se introduce în axilă o faşă rulată se flectează
antebraţul pe braţ şi se aplică braţul pe torace. În această poziţie membrul superior se
fixează solid la torace cu o faşă
 pentru hemostaza arterelor antebraţului sau în plăgi ale plicii cotului se aşează un sul în
plica cotului şi se flectează antebraţul pe braţ fixându-se în această poziţie

8
În cazul hemoragiei de la rădăcina coapsei (în regiunea inghinală) se pot utiliza următoarele
metode de hemostază provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza triunghiului Scarpa, care
se fixează cu o faşă, curea etc.

- sau prin aplicarea unui sul în regiunea inghinală, urmată de flectarea şi fixarea coapsei pe
abdomen şi a gambei pe coapsă

Hemostaza provizorie în leziunile arterei poplitee se obţine prin aşezarea sulului în regiunea
poplitee şi flectarea puternică a gambei pe coapsă, cu fixarea ei în această poziţie

Garoul

Aplicarea garoului este o masura extrema, care se aplica numai in caz de hemoragii
arterialemasive, atunci, cand nu este posibila realizarea hemostazei prin alte metode.Garoul este
un cordon elastic, care este folosit pentru realizarea hemostazei in cazul unor hemoragii care nu
pot fi oprite altfel, de obicei in cazul plagilor membrelor. In absenta unuigarou, se poate folosi:
un fular, cordon, curea, cravata, snur, elastic etc.Deoarece, prin aplicarea garoului, se intrerupe
atat scurgerea sangelui din vasul lezat cat sicirculatia intregii portiuni situate distal de garou, ceea
ce poate determina leziuni grave pana lanecroze, garoul ramane o solutie de rezerva. In cazul in

9
care se aplica garoul, acesta nu se aplicadirect pe piele ci peste o bucata de fasa sau alt material
moale si se ataseaza neaparat un bilet pecare se noteaza numele victimei si ora exacta a aplicarii
garoului. La fiecare 15 minute se vaslabi pentru scurt timp garoul, pentru a permite alimentarea
cu sange a membrului

Bibliografie :Urgente medico-chirurgicale-sinteze pentru cadre medii-Lucretia Titirca:Ed.

Medicala

10