Sunteți pe pagina 1din 4

https://www.lumeasatului.

ro/articole-revista/2927-bronhopneumonia-
vierminoasa-o-boala-parazitara-a-rumegatoarelor-si-cabalinelor-favorizata-de-
timpul-ploios.html
https://www.slideshare.net/ecaterinastavinschi9/nematodozele este powerpoint
https://www.slideshare.net/Ajecha/parasitologia-presentation?next_slideshow=1
https://www.slideshare.net/HiteshJaswal/lungworm-infection
http://www.veterinarypharmacon.com/docs/1834-
2017_VD_11(2)_ART.7_ROM.pdf poze si text bun
http://www.fmv.ulisboa.pt/atlas/respiratorio/pages_us/resp101_ing.htm
http://www.tgw1916.net/notedecurs/parazitologie/dictyocaulus.html
Bronhopneumonia parazitară sau verminoasă.

Dictiocauloza (bronhopneumonia vierminoasă) este o parazitoză a apa­ra­tului respirator, cauzată


de viermi geo-helminţi cu corpul filiform care se dezvoltă în arborele traheobronşic.

-evoluează cu tablou lezional polimorf, greu de încadrat în clasificarea morfologică


cu clasică a inflamațiilor.
• Principalele parazitoze cu localizare pulmonară sunt:
Cabaline- strongilozele
Bovine- dictiocauloza
Ovine- dictiocauloza, protostrongiloza, cystocauloza
Suine- metastrongiloza
Câine- filaroidoza, angiostrongiloza
Pisică- aelurostrongiloza, histoplasmoza

• Macroscopic : focare compactizate, inițial roșii-vișinii iar mai târziu


albicioase sau verzui, mai ales în lobii diafragmatici ai pulmonilor.
• Histologic:
-ouă și larve de paraziți;
-infiltrații hemoragice;
-hiperplazii limfohistiocitare;
-proliferări epiteliale bronhiolare;
-desepitelizări bronhiolare;
-hiperplazia fibrelor musculare netede din pereții bronhiolelor și arteriolelor;
-sinciții gigantocelulare.

Bronhopneumonia vierminoasă, numită şi dictiocauloză, este o parazitoză a aparatului respirator care


afectează în special rumegătoarele, dar şi cabalinele.

Boala evoluează cronic, rareori acut şi afectează mai grav tineretul acestor specii.

Ciclul biologic al paraziţilor implică o fază care se dezvoltă în organismul animalelor şi o fază care se
dezvoltă pe sol (geohelminţi). Astfel, viermii adulţi se localizează în bronhii şi trahee, unde se hrănesc cu
mucus, iar la maturitate elimină ouă din care ies larve care, fiind înghițite de către animal, odată cu
mucusul din aparatul respirator, sunt eliminate în mediul exterior, prin fecale. Dezvoltarea acestor larve
se face numai dacă există condiţii favorabile de umiditate, temperatură şi oxigen.

De aceea dictiocauloza are caracter sezonier, fiind foarte răspândită vara, în anii ploioşi.

Infestarea animalelor se face cu larve, în special la păşune, iar cele mai grave şi mai multe cazuri de
îmbolnăviri apar la oi şi capre. Animalele tinere întreţinute necorespunzător sunt cele mai afectate.
Incidența cea mai mare a bolii apare în lunile septembrie-octombrie, la animalele adulte, iar la miel
aceasta poate să apară chiar din luna iunie, în urma infestărilor cu paraziți din lunile aprilie-mai.
Poluarea păşunilor cu larve în ţara noastră începe primăvara, când animalele sunt scoase la păşune.
Astfel, există un cerc vicios, păşunea este o sursă de infestare pentru animale, iar animalele, o sursă de
infestare pentru aceasta. Boala este menţinută de la an la an, în anumite zone, atât de animalele
bolnave, cât şi de cele clinic sănătoase, purtătoare de paraziţi. Infestaţia animalelor se face şi în timpul
adăpatului din bălţi sau a diferitelor acumulări de apă de pe păşuni. Larvele parazitului ajung odată cu
iarba sau apa în intestin, de unde migrează în ganglioni, cord şi ajung în aparatul respirator. Pe tot
parcursul migrării, paraziţii produc leziuni mai mult sau mai puţin grave.

Infestarea animalelor se face cu larve, în special la păşune, iar cele mai grave şi mai
multe cazuri de îmbolnăviri apar la oi şi capre. Animalele tinere întreţinute
necorespunzător sunt cele mai afectate. Incidența cea mai mare a bolii apare în lunile
septembrie-octombrie, la animalele adulte, iar la miel aceasta poate să apară chiar din
luna iunie, în urma infestărilor cu paraziți din lunile aprilie-mai. Poluarea păşunilor cu
larve în ţara noastră începe primăvara, când animalele sunt scoase la păşune. Astfel,
există un cerc vicios, păşunea este o sursă de infestare pentru animale, iar animalele, o
sursă de infestare pentru aceasta. Boala este menţinută de la an la an, în anumite
zone, atât de animalele bolnave, cât şi de cele clinic sănătoase, purtătoare de paraziţi.
Infestaţia animalelor se face şi în timpul adăpatului din bălţi sau a diferitelor acumulări
de apă de pe păşuni. Larvele parazitului ajung odată cu iarba sau apa în intestin, de
unde migrează în ganglioni, cord şi ajung în aparatul respirator. Pe tot parcursul
migrării, paraziţii produc leziuni mai mult sau mai puţin grave.

Simptome
Dictiocauloza se manifestă clinic atunci când viermii au ajuns în stadiul de adult în
aparatul respirator. Tineretul speciilor amintite este cel mai afectat şi prezintă jetaj
abundent (le curge nasul), tuse, respiraţie accelerată, mai ales dimineaţa, la schimbări
bruşte de temperatură sau în urma eforturilor. Animalele afectate nu au poftă de
mâncare, slăbesc foarte mult, iar la viţei pot să apară asfixii şi chiar moartea în timpul
accesului de tuse. Uneori, la 2-3 zile de la infestare, apare şi o fază clinică, digestivă,
manifestată prin diaree urât mirositoare şi sete accentuată.
Diagnosticul se suspicionează pe baza semnelor clinice, coroborate cu aspectele
epizootologice ca: izbucnirea îmbolnăvirilor cu caracter enzootic, în sezoanele de vară,
în anii ploioşi cu manifestări grave mai ales la tineret, întreţinut pe păşuni umede sau în
adăposturi neigienice, cu umezeală. Diagnosticul diferenţial trebuie să se facă faţă de
alte afecţiuni pulmonare sau digestive cu alte cauze. Diagnosticul de certitudine se
confirmă numai prin examen larvoscopic făcut în laborator.
Prognosticul bolii este favorabil sau rezervat în funcţie de vârstă, intensitatea parazitării
şi de starea de întreţinere a animalului. Astfel, prognosticul este rezervat la animalele
tinere cu întreţinere proastă. La animalele adulte prognosticul economic este grav
deoarece randamentul producţiilor scade, iar oile gestante nasc miei mici cu diferite
afecţiuni.

S-ar putea să vă placă și