Curriculum educațional

Curriculum-ul este un concept dinamic, deschis, cunoscând creșteri şi îmbogățiri succesive care
au dus la diferite definiții și interpretări. Încă de la apariția sa, din secolul al XVI-lea și până în secolul
XX, a evoluat de la sensul de conținut al învățământului la cel modern care îl consideră un ansamblu de
experiențe de învățare prin care trece elevul pe tot parcursul său școlar.
În sens restrâns, curriculumul cuprinde, deci, un ansamblu de documente școlare, de tip reglator,
în cadrul cărora se consemnează datele esențiale privind procesele educative și experiențele de învățare
pe care școala le oferă elevului. Acest ansamblu de documente poartă denumirea de
curriculum formal sau oficial și include următoarele documente oficiale: documente de politică a
educației, documente de politică școlară, planuri de învățământ, programe școlare.
Sensul larg, modern al curriculumului desemnează ansamblul proceselor educative și al
experiențelor de învățare dobândite de elev, în contexte educaționale școlare și extrașcolare, pe durata
parcursului său educațional.
La începutul mileniului III, alături de conținut, au fost incluse metodologia, obiectivele,
evaluarea şi a alte componente cum ar fi: timpul de învăţare şi mijloacele ce susțin învăţarea.
Deci, componentele curriculumului sunt:
 finalitățile educaționale;
 conținuturile instructiv-educative;
 strategiile de instruire în școală şi în afara școlii;
 strategiile de evaluare a eficienței activităţii educaționale;
 timpul școlar.
În prezent, specialiștii sunt de părere că curriculumul se referă la oferta educațională a școlii şi
reprezintă un sistem de procese educaționale şi experiențe de învăţare directe şi indirecte oferite
educaților şi trăite de aceștia în contexte formale, neformale şi chiar informale.
În ultimii ani am asistat la schimbarea abordării de la curriculum centrat pe disciplină la un
curriculum centrat pe copil, schimbare care plasează copilul în centrul organizării procesului instructiv-
educativ.
Nu se mai pune în valoare achiziția de cunoștințe şi deprinderi, cât potențialul elevilor şi dorința
lor de a se implica în activităţi: de învăţare, de rezolvare de probleme, de experimentare, de observare,
de planificare a unor activităţi, cultivând calități umane precum: voința, perseverența, interesul şi
implicarea în activităţi sociale variate, curiozitatea, atitudinea critică față de informațiile disponibile,
hotărâre în luarea deciziilor.
Situațiile de învăţare planificate vor urmări generarea de experiențe de învățare care converg
către atingerea finalităților educaționale.
1
2