Colegiul Economic „Virgil Madgearu”,Ploiești

Proiect pentru susținerea examenului de certificare

a calificării profesionale

Calificarea: Tehnician în activități economice

Tema: Gestiunea stocurilor de mărfuri la SC

Îndrumător, Candidat,

Prof. Damian Dorian Andrei Georgiana Sabina

Clasa a XII-a E3

Ploiești,2019

1
 ARGUMENT
Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat „Gestiunea
stocurilor de mărfuri la SC...” deoarece mi se pare o temă interesant de
cunoscut, dat fiind faptul că în ziua de azi, iau naștere tot mai multe mici
înteprinderi pe piață, dar care nu ajung la capacitatea de a crea profit.

În viziunea unei posibile viitoare angajate în domeniul economic, eu cred

că, un punct de plecare pentru rezolvarea unora dintre problemele
înteprinderii este chiar o mai bună gestiune a mărfurilor.

In acest sens vreau studiez dezvoltarea si gestiunea firmei Kaufland

deoarece este una dintre cele mai de succes firme din Germania, iar acest
succes s-a raspandit in ultimii ani si in Romania. Succesul magazinelor
Kaufland se bazeaza pe o politica de preturi foarte severa si pe o gastiune
satisfacaoare a produselor. La Kaufland m-a atras mereu gama de produse,
calitatea acestora, modul de organizare al magazinului dar si amabilitatea
personalului. In paginile ce urmeaza, va fi prezentata firma, aspecte
teoretice privind stocurile de marfuri, dar si modul in care aceasta isi
desfasoara activitatea.

2
 CAPITOLUL I. PREZENTAREA FIRMEI

1.1.DENUMIRE. LOCALIZARE.OBIECT DE ACTIVITATE

Denumirea societatii: S.C. Kaufland S.C.S.

Numar de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J40/17052/2003

Sediul social: Sediul este stabilit in Bucuresti, Str. Barbu Văcărescu, Nr

120-144, Sector 2

Obiectul de activitate al firmei Kaufland este comert cu amanuntul in

magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare,
bauturi si tutun.

Misiunea firmei: Calitatea constituie o preocupare majora a companiei,

aceasta vizeaza produsele si serviciile pe care le ofera clientilor si
preocuparea legaa de calitatea vieti, ocrotirea si incurajearea protectiei
mediului inconjurator, in semn de apreciere si recunostinta fata de
increderea acordata de clientii si partenerii firmei.

Logo:

Slogan: „Kaufland: ieftin si bun!”

1.2 SCURT ISTORIC

Kaufland este prezent în România din anul 2005, și avut în anul 2011
afaceri de 1,3 miliarde euro la nivel local, fiind cel mai mare lanț de
hipermarketuri, urmat de Carrefour și Metro, după valoarea
vânzărilor.Strategia companiei este diferită de cea a competitorilor săi
direcți: Kaufland este primul lanț de hipermarketuri care a intrat în orașele

3
mici din România, cu 25.000-40.000 de locuitori, în condițiile în care
competitorii săi Carrefour, Real, Auchan și Cora ocolesc localitățile cu
mai puțin de 100.000 de oameni. Numărul mediu de angajați ai unui
hipermarket Kaufland este de 150.
În februarie 2008, KauflandRomâniaavea circa 5.650 de angajați, la sediul
central, încele 31 de magazine, precumși la
sediullogisticsituatînParculIndustrial Ploiești. Înanul 2014,
companiaajunsese a treiaîntopulangajatorilorprivațidinRomânia,
dupăPetromși Dacia, cu un total de 13.500 de salariați.

1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

1.4.FURNIZORI

Furnizorul este o persoanaa fizica sau juridica care ce livreaza

magazinului o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.
Conducerea magazinului Kaufland isi propune sa creeze si sa pastreze o

4
legatura extrem de stransa cu furnizorii, cunoscand imporanta acestora
pentru buna desfasurare a activitatii economice. Majoritatea produselor
(bauturi, congelate, produse nonfood tigari) provin de la depozitul central
aflat la Ploiesti. Produsele sunt ditribuite zilnic de la depozit la toate
filialele din tara. Darorita termenuli de valabilitate redus, painea,
mezelorile , lactatele sunt ditribuite direct de la furnizori.

Furnizori:

 Dulciuri: Heidi, Kandia , Joe

 Bauturi: Cola, Pepsi, Timbark
 Drogherie: Nivea, Colgate, Hankel
 Alimente: Fux, Unilever
 Lactate: Napolact, Parmalant, Danone
 Congelate: Agroalim
 Peste: Macromex

1.5. CLIENTII

Criteriile utlizate de consumatori pentru a aprecia un serviciu sunt

urmatoarele: accesibilitatea, credibilitatea, gradul de cunoastrere,
increderea, siguranta, competenta, comunicarea, amabilitatea,
disponibilitatea si aspectele fizice. Ca elemente de diferentiere fata de
Metro si Carrefour , Kaufland se afirma printr-o calitate inalta a
produselor la preturi destul de reduse, printr-o gama diversificata de
produse si printr-o buna gestionare a acestora.

5
 CAPITOLUL II. ASPECTE TEORETICE
PRIVIND STOCURILE DE MARFURI

2.1 CONTINUTUL SI STRUCTURA STOURILOR

Stocurile reprezintă bunurile materiale destinate consumului de la prima

utilizare obținute din procesul de producție, precum și achiziționate în
vederea vânzării.

Stocurile, sub aspectul gestionarii, se grupeaza in stocuri si productia in

curs de executie, acestea reprezentand elemente de activ. Stocurile pot fi:

 Bunuri achizitionate in scopul revanzarii;

 Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de
inteprindere;
 Materii prime ,materiale consumabile , materiale ce
urmeaza a fi folosite in procesul de productie;
 Costul serviciului pentru care entitatea nu a
recunoscut inca veniturile aferente prestaii serviciilor.

Sub aspectul financiar, stocurile sunt delimitate dupa patru criterii: locul
de creare a gestiunilor, fizic, faza ciclului de exploatare si destinatie.
Conform acestor criterii se evidentiaza urmatoarele stocuri:

 Materii prime care participa direct la fabricarea

produselor, regasind-se in componenta lor integral sau partial, in
stare initiala sau transformata;
 Materiale consumabile sau furniturile cuprind
materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, semintele si
materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care

6
 participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se
regasi, de obicei, in produsul realizat;
 Podusele semifabricate, produsele finite, produsele
reziduale;
 Animalele care nu sunt animale adulte, animale de
in grasat, pasarile si coloniile de albine;
 Productia in curs de fabricatie reprezinta materii
prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produse ne
supuse probelor si receptiei tehnice, precum si lucrarile si serviciile
in curs de executie sau neterminate;
 Marfuri, respectiv bunuri pe care intreprinderea le
cumpara in vederea revanzarii ;
 Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru
protectia marfurilor pe timpul transporturilor si depozitarii sau
pentru prezentarea lor comerciala.

In Romania, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii

nr. 82/1991 este data urmatoarea definitie acestei clase de active
patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de
executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul
unitatii patrimoniale, destinate:
o fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa
prelucrarea lor in procesul de productie;
o fie a fi consumate la prima lor utilizare.

2.2OBIECTIVELE SI FACTORII ORGANIZARII

CONTABILITATII STOCURILOR DE MARFURI

Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie sunt,

in principal legate de realizarea functiilor comerciale ale intreprinderii.

7
Principalele obiective ce revin contabilitatii in acest domeniu sunt:

 Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin

organizarea evidentei pe grupe si feluri de stocuri, precum si a
cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli,
comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura
informatii utile cu privire la stadiul aprovizionarii.
 Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de
depozitare si urmarirea permanenta a miscarii lor. Se asigura prin
organizarea contabilitatii mijloacelor circulante materiale pe
gestiuni, si in cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ si
valoric, inregistrarea exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a
diferentelor constatate la inventariere, sesizarea existentei
stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea
masurilor necesare lichidarii lor.
 Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate
impune un asemenea mod de organizare care sa permita
respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din
depozit, evidenta economiilor sau a materialelor ne utilizate,
precum si a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea in
sectiile de fabricatie.
 Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata
de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea
contabilitatii astfel incat acestea sa poata furniza informatii cu
privire la nivelul si structura cheltuielilor de transport
aprovizionare.
 Inregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a
celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate tertilor.
 Evidenta si urmarirea stocurilor de produse in procesul obtinerii si
livrarii la preturi competitive.
 Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra
patrimoniului si rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de
evaluare.
 Promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii
activitatii la evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor.

Realizarea acestor obiective este conditionata de studierea si luarea in

considerare a factorilor specifici care influenteaza organizarea
contabilitatii activelor circulante materiale printre care:

8
  marimea intreprinderii, ca factor care determina alegerea
metodei de contabilitate sintetica a stocurilor, fie metoda
inventarului permanent, fie metoda inventarului
intermitent.
 structura organizatorica si functionala a gestiunilor de
stocuri, determina circuitul documentelor primare si
evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare a
activitatii de aprovizionare si livrare, depozitare si miscare
a stocurilor de materiale constituie premise de baza a
contabilitatii, intrucat operatiile specifice lor genereaza o
mare diversitate de documente primare de a caror corecta
intocmire si completare depinde gradul de exactitate a
informatiilor furnizate.
 caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante
materiale, in functie de care se face clasificarea acestora; se
stabilesc principalele categorii si conturile sintetice
corespunzatoare lor; se elaboreaza nomenclatorul stocurilor
si pe aceasta baza se organizeaza evidenta operativa si
contabilitatea analitica.
 decalajul ce poate aparea, uneori, in vanzarea si livrarea
stocurilor.
 sursele de provenienta a activelor circulante materiale
aprovizionate ( furnizori, din productie proprie, din
prelucrare la terti ) influenteaza, in principal, conturile
sintetice utilizate si preturile de evaluare.
 modul de evaluare a activelor circulante materiale
influenteaza, in special, modul de inregistrare a acestora in
contabilitatea sintetica, dar si alegerea metodelor de
determinare a preturilor de iesire la stocurile intersarjabile.
 sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale
influenteaza organizarea contabilitatii stocurilor in vederea
calcularii marimii cantitative si valorice a intrarilor,
iesirilor si stocurilor, precum si a cheltuielilor efective de
transport aprovizionare, in functie de care se aleg metodele
de contabilitate analitica a stocurilor.

De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale

trebuie considerati si alti factori, ca: documentele insotitoare la intrarea
stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii
de cele ce apartin tertilor; fazele procesului de aprovizionare, precum si
mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul.

9
2.3. EVALUAREA STOCURILOR DE MARFURI

2.3.1. Preturile de intregistrare folosite la evaluare

In contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:

 valoric, in contabilitatea sintetica;

 cantitativ si valoric, cu unele exceptii, in
contabilitatea analitica
 cantitativ, in evidenta operativa de la locurile de
depozitare.

Preturile folosite la evaluarea activelor circulante inregistrate in

contabilitate se numesc preturi de inregistrare. Ele pot fi diferite in functie
de optiunea unitatilor patrimoniale si de natura stocurilor si pot fi
inregistrare in contabilitate, astfel:

a) Costul de achizitie folosit la inregistrarea intrarilor stocurilor

este format din pretul de facturare al furnizorului, taxele si ambalajele
nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli
incluse in factura furnizorului.Intrucat costul de achizitie, difera de la o
perioada la alta in functie de marimea preturilor de livrare practicate de
furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridica problema
preturilor unitare care trebuie practicate la iesirea stocurilor in cauza de la
locurile de depozitare. In acest scop, Regulamentul de aplicare a Legii
Contabilitatii nr. 82/1995, la art. 67 stabileste posibilitatea alegerii de catre
agentii economici a uneia din urmatoarele metode:

 Cost mediu ponderat;

 Prima intrare-prima iesire;
 Ultima intrare-prima iesire.

b) Pretul standard este un pret prestabilit ce consta in evaluarea

si inregistrarea stocurilor la preturi fixe, stabilite anterior pe baza
preturilor medii ale stocurilor respective realizate in perioada precedenta.
El devine pret de inregistrare in contabilitate cu conditia evidentierii
distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie. Preturile standard
trebuie sa fie actualizate periodic, cel putin o data pe an, in functie de
evolutia preturilor si alti factori.

10
Diferentele de pret pot fi:

Favorabile, cand pretul standard este mai mare decat

costul efectiv si se inscriu in rosu;

Nefavorabile, cand pretul standard este mai mic decat

costul efectiv si se inscriu in negru.

Diferentele de pret stabilite la intrarea bunurilor in patrimoniu se

repartizeaza si se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor
iesite cat si asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K.

Acest coeficient se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la

pret de inregistrare, obtinandu-se, astfel, diferentele de pret aferente
bunurilor iesite. El se inmulteste cu valoarea stocurilor iesite din gestiune
la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile
corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.

La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu

soldurile conturilor de stocuri, evaluate la pret de inregistrare, astfel incat
aceste conturi sa reflecteze valoarea stocurilor la costul de achizitie.

c) Pretul de facturare al furnizorului este pretul indicat in

factura furnizorului. Pretul de facturare devine pret de inregistrare in
contabilitate cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de
costul de achizitie. Diferentele de pret vor fi in toate cazurile nefavorabile,
pentru ca, in fapt, reprezinta cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel
ele vor fi inregistrate distinct in conturile de diferente de pret.

Cheltuielile de transport aprovizionare inregistrate in conturile de diferente

se vor repartiza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si
asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K.

Acest coeficient se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la

preturi de factura, obtinandu-se astfel cheltuielile de transport
aprovizionare aferente bunurilor iesite din gestiune.

La sfarsitul lunii soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu

soldurile conturilor de stocuri la pret de inregistrare, reflectandu-se astfel
valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie.

11
 d) Costurile de productie este format din totalitatea cheltuielilor
ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine pret de
inregistrare in contabilitate. Prezinta dezavantajul ca nu este cunoscut
decat dupa expirarea lunii curente.

2.3.2. Reguli de evaluare a stocurilor

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale,
corespunzatoare starii lor patrimoniale:

A. Evaluarea la intrarea in patrimoniul intreprinderi;

B. Evaluarea la inventariere;

C. Evaluarea la bilant;

D. Evaluarea la iesirea din patrimoniu.

A. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu

Regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor , la

intrarea in patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi
identificata, prin:

1. Costul de achizitie, in cazul bunurilor achizitionate de

la terti, in structura caruia se cuprind urmatoarele elemente:

Pretul de cumparare a bunurilor, din care sunt deduse taxele

recuperabile (TVA), precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc.

Taxe vamale aferente bunurilor importate.

Cheltuieli accesorii de achizitionare – acestea fiind

cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare pana la intrarea
bunurilor intrate in gestiune.

Nu se includ in costul de achizitie cheltuielile financiare aferente finantarii

necesare constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru
plata inainte de scadenta.

12
 2. Costul de productie, in cazul bunurilor si serviciilor
obtinute din activitatea proprie de exploatare, format din:

 Pretul de achizitie a materialelor consumate;

 Cheltuielile directe de fabricatie;
 Cheltuieli indirecte de fabricatie.

3. Valoarea de utilitate, in cazul bunurilor aduse ca:

Aport la capital;

Obtinute cu titlu gratuit;

Din donatii.

Costul de intrare in patrimoniu este denumit si valoare de intrare

sau valoare contabila.

B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor, la

inventar, este evaluarea la valoarea actuala sau de utilitate denumita si
valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc in functie de utilitatea
bunului in intreprindere sau pretul pietei si se identifica, in functie de
destinatia lor, astfel:

Stocurile destinate vanzarii, li se stabilesc valoarea de

inventar sub forma valorii nete de realizare, care este data de pretul de
vanzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane
etc.

Semifabricatele si productia in curs de executie se

evalueaza la valoarea componentelor materiale incorporate la care se
adauga costurile stadiilor de prelucrare.

Materiile prime si materiale consumabile destinate

utilizarii in exploatare se evalueaza la costul lor de inlocuire.

La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei,

potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a
veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor.

13
 C. Evaluarea stocurilor la inchiderea exercitiului prin bilant
contabil

Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabila pusa de acord

cu rezultatele evaluarilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmatoarele
cazuri:

Pentru stocurile la care au rezultat diferente in plus intre

valoarea de inventar si valoarea de intrare, in bilant acestea sunt evaluate
la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se inregistreaza in
contabilitate.

Pentru stocurile la care s-au constatat diferente in minus

intre valoarea de inventar si valoarea lor de intrare, acestea se evalueaza in
bilant la valoarea de inventar. In contabilitate aceste stocuri vor continua
sa fie inregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat
unor deprecieri se inregistreaza prin intermediul conturilor de provizioane.
Daca din valoarea de intrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor
pentru care au fost calculate si inregistrate provizioane, se obtine valoarea
de inventar ca valoare neta ce se inscrie in bilant.

Pe baza celor aratate mai sus se desprinde regula generala de

evaluare si inregistrare a stocurilor, si anume: inregistrarea lor in
contabilitate la valoarea de intrare, stabilita la nivelul costului de achizitie
sau a costului de productie, dupa caz, ca forme a costului istoric. Prin
aceasta se asigura aplicarea principiului realitatii, costurile efective de
achizitie si de productie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor

D. Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu

La iesirea din patrimoniu sau la darea in consum, stocurile sunt evaluate si

se inregistreaza scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare.
Problema fundamentala a inregistrarilor la iesirea stocurilor cumparate sau
fabricate este cea a pretului utilizat pentru evaluarea stocurilor iesite.

1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)

14
 Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre
valoarea totala a stocului initial (Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si
cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate(qi):

CMP = Si + Vi
qs + qi

2. Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO)

Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul

de achizitie al primului lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, stocurile
iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator in
ordine cronologica.

Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in

ordinea intrarii loturilor in gestiune.

3. Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO)

Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat,
iar dupa epuizarea lotului, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului
anterior.

Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in

ordinea inversa intrarii loturilor in gestiune.

4. Metoda costului standard

Potrivit acestei metode, intreprinderile in cadrul contabilitatii

interne de gestiune, pot sa determine costurile si preturile prestabilite
pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. In cazul folosirii
acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile
fixe de inregistrare, cu ajutorul carora se evalueaza si inregistreaza
intrarile si iesirile. Diferentele dintre costul de inregistrare si costurile
efective de achizitie sau de productie se evidentiaza in conturi distincte.

Intre costurile de achizitie si costul standard au fost inregistrate

diferente care au fost evidentiate distinct. Aceste diferente se repartizeaza
la sfarsitul lunii asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocului existent
cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferentelor de pret, aceasta

15
calculandu-se prin inmultirea valorii bunurilor iesite cu coeficientul
calculat.

Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta

stocurilor, evaluarea lor reprezinta o problema a carei rezolvare depinde
de complexitatea structurii stocurilor.

III. CONTABILITATEA STOCURILOR DE

MARFURI

3.1. DOCUMENTE UTILIZATE PENTRU GESTIUNEA

STOCURILOR DE MARFURI

Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei

întrun înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind
astfel calitatea de document justificativ. Ele fac dovada înfăptuirii
operaţiilor şi angajează răspunderi, drepturi şi obligaţii cu privire la
existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale.

Din multitudinea de documente prevăzute in Nomenclatorul privind

modelele registrelor şi formularelor tipizate, comune pe economie pentru
activitatea financiară şi contabilă, în comerţul cu amănuntul se folosesc cel
mai mult următoarele: Avizul de însoţire a mărfii, Factura fiscală,
Chitanţa, Nota de recepţie şi constatare de diferenţe, Bonul de consum,
Fişa de magazie, Raportul de gestiune, Monetarul, Registrul de casă.

3.1.1. Avizul de însoţire a mărfii

Se întocmeşte în trei exemplare de către unităţile care nu au posibilitatea

întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor

16
valori materiale, datorită unor condiţii obiective si cu totul excepţionale,
făcându-se menţiunea "Urmează factura". În cazul transferului de bunuri
între gestiunile aceleiaşi unităţi patrimoniale dispersate teritorial, avizul de
însoţire a mărfii va purta menţiunea "Fără factură". Pe avizul de însoţire a
mărfii, emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi sau
pentru vânzare în regim de consignaţie, se face menţiunea "Pentru
prelucrare la terţi" sau "Pentru vânzare în regim de consignaţie", după caz,
etc.

Serveşte ca:

- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;

- document ce stă la baza întocmirii facturii;

- dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta,

dispersate teritorial, ale aceleiaşi unităţi;

- document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea

primitoare din cadrul aceleiaşi unităţi în cazul transferului.

Se emite, pe măsura livrării, de către compartimentul desfacere, care

semnează pentru întocmire.

În comerţul cu amănuntul, avizul de însoţire se întâlneşte la vânzarea cu

întocmirea ulterioară a facturii, dacă încasarea nu se efectuează pe loc; la
cumpărarea atât de mărfuri, cât şi de materiale consumabile, pentru care
urmează a se primi factura.

3.1.2. Factura fiscala

Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare,

la livrarea produselor şi a mărfurilor, la executarea lucrărilor şi la prestarea

17
serviciilor, de către compartimentul desfacere sau alt compartiment
desemnat pe baza dispoziţiei de livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau
a altor documente tipizate care atesta executarea lucrărilor si prestarea
serviciilor si se semnează de compartimentul emitent.

Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării, datorită unor

condiţii obiective si cu totul excepţionale, produsele si mărfurile livrate
sunt însoţite, pe timpul transportului, de avizul de însoţire a mărfii. În
vederea corelării documentelor de livrare, numărul şi data avizului de
însoţire a mărfii se înscriu în formularul de factură.

Serveşte ca:

- document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a

produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor
prestate;

- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;

- document de încărcare în gestiunea primitorului;

- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a

cumpărătorului.

În comerţul cu amănuntul, factura se întâlneşte la vânzarea de mărfuri,

dacă încasarea nu se efectuează pe loc; la cumpărarea atât de mărfuri, cât
şi de materiale consumabile, obiecte de inventar sau active corporale
precum şi pentru utilităţile magazinului datorate furnizorilor.

3.1.3. Chitanta

Se întocmeşte în doua exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către

casierul unităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei.

18
Serveşte ca:

- document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria

unităţii;

- document justificativ de înregistrare în registrul de casă (cu respectarea

Regulamentului operaţiunilor de casă) şi în contabilitate.

În comerţul cu amănuntul, chitanţa se întâlneşte la încasarea in numerar a

contravalorii facturilor de marfă emise anterior, la încasarea pe loc a
facturii de marfă, daca vânzarea se face cu livrare la sediul clientului, la
depunerea în caseria centrală a disponibilităţilor obţinute din vânzare de
diferite raioane .

3.1.4. Nota de recepţie şi constatare de diferenţe

Este documentul care se întocmeşte de către comisia de recepţie şi de către

gestionar, în două exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare
sau în unitatea cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuării recepţiei. În
situaţia în care la recepţie se constată diferenţe, Nota de recepţie şi constatare
de diferenţe se întocmeşte în trei exemplare de către comisia de recepţie legal
constituită. În cazul când bunurile materiale sosesc în tranşe, se întocmeşte câte
un formular pentru fiecare tranşă, care se anexează apoi la factură sau la avizul
de însoţire a mărfii.

Serveşte ca:

- document pentru recepţia bunurilor aprovizionate;

- document justificativ pentru încărcare în gestiune;

- act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la

recepţie;

19
- document justificativ de înregistrare în contabilitate

În comerţul cu amănuntul, nota de recepţie se întâlneşte la cumpărarea atât de

mărfuri, cât şi de materiale consumabile, obiecte de inventar.

3.1.5. Bonul de consum

Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării

materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care
efectuează lansarea, pe baza programului de producţie şi a consumurilor
normate, sau de alte compartimente ale unităţii, care solicită materiale
pentru a fi consumate. Serveşte ca:

- document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;

- document justificativ de scădere din gestiune;

- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în

contabilitate.

In comerţul cu amănuntul, bonul de consum se foloseşte pentru consumul

materialelor consumabile şi pentru darea în consum a obiectelor de
inventar.

3.1.5. Fişa de magazine

Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material şi se

completează de către:

- compartimentul financiar-contabil la deschiderea fişei (datele din antet)

şi la verificarea înregistrărilor (data şi semnătura de control), în coloana
"Data şi semnătura de control" semnează şi organul de control financiar cu
ocazia verificării gestiunii.

20
- gestionar sau persoana desemnată, care completează coloanele privitoare
la intrări, ieşiri şi stoc. Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare
a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe,
eventual subgrupe sau în ordine alfabetică.

În comerţul cu amănuntul, fişa de magazie este folosită pentru evidenţa

materialelor consumabile şi a obiectelor de inventar, necesare desfăşurării
activităţii magazinului.

3.1.6. Raportul de gestiune

Evidenţa operativă a mărfurilor în cadrul unităţilor de desfacere cu

amănuntul se ţine cu ajutorul Raportului de gestiune, care poate fi zilnic
sau periodic.

Raportul de gestiune zilnic se întocmeşte in două exemplare de către

gestionar pentru fiecare gestiune în parte. După reportarea soldului din
ziua precedentă, în coloana „Mărfuri” se înscriu în ordinea întocmirii lor,
documentele de intrare din ziua respectivă. La sfârşitul zilei se stabileşte
totalul intrărilor plus soldul, după care se înscriu datele privind vânzările şi
alte ieşiri de mărfuri şi se totalizează. La sfârşitulzilei se determină soldul
scriptic de mărfuri. În raportul de gestiune se înscriu atât cumpărările şi
vânzările de mărfuri la preţul de vânzare cu amănuntul, cât şi alte intrări
sau ieşiri de mărfuri care au ca efect modificarea în plus sau în minus a
soldului de mărfuri, cum ar fi: modificările de preţ, transferul între
gestiuni, distrugerea mărfurilor degradate.

3.1.7. Monetarul

Se întocmeşte în 2 exemplare, cu ocazia predării la caseria centrală a

numerarului din vânzare. Casierul semnează pe cele două exemplare ale

21
monetarului, primul restituindu-i-l gestionarului, emite o chitanţă, pe care
apoi o înregistrează în registrul de casă. Exemplarul 1 al monetarului
constituie document justificativ pentru descărcarea gestiunii de mărfurile
vândute. În condiţiile utilizării casei de marcat, Monetarul se întocmeşte
pe baza raportului zilnic emis de aceasta.

3.1.8. Registrul de casă

Se întocmeşte în două exemplare, zilnic, de casierul unităţii sau de altă

persoană împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. La
sfârşitul zilei, rândurile neutilizate din formular se barează.

Serveşte ca:

- document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar,

efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative;

- document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă;

- document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.

3.2 CONTURILE UTILIZATE IN EVIDENTA CONTABILA

A MARFURILOR

Contul 371 „Marfuri”

Continulul economic – tine evidenta existentei si a miscarii marfurilor ;

Functia contabila este de activ.

In debit se inregistreaza valoarea de inregistrare a marfurilor intrate

in patrimoniu (cost de achizitie, pret cu ridicata ) ; valoarea materialelor si
produselor transferate la marfuri ;

22
In credit se inregistreaza valoarea de inregistrare a marfurilor iesite din
patrimoniul unitatii .

Soldul final debitor constituie valoarea stocului de marfuri existent la

valoarea de inregistrare in unitatea patrimoniala.

Contul 357 „ Marfuri aflate la terti”

Continutul economic – tine evidenta marfurilor trimise la terti pentru

prelucrare , depozitare , vanzare in consignatie , aflate in custodie la terti
sau in curs de aprovizionare ;

Functia contabila este de activ.

In debit se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor aflate

sau trimise la terti sau plusul la inventar constatat la aceste marfuri ;

In credit se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor aduse

de la terti , intrate in gestiune precum si a marfurilor aflate la terti dar
constatate lipsa la inventar sau distruse de calamitati .

Soldul final debitor constituie valoarea la pret de inregistrare a marfurilor

aflate la terti .

Contul 378 „Diferente de pret la marfuri”

Continulul economic – tine evidenta adaosului comercial ( marja

comerciantului) aferent marfurilor din unitatile comerciale.

Functia contabila este de cont rectificativ – pasiv

In credit se inregistreaza adaosul comercial aferent intrarilor de marfuri

In debit se inregistreaza adaosul comercial aferent iesirilor de marfuri

Soldul final creditor constituie adaosul comercial aferent marfurilor

aferente in stoc .

Contul 397 „Provizioane pentru deprecierea marfurilor”

23
Continutul economic – tine evidenta constituirii , suplimentarii ,
diminuarii sau anularii provizionului constituit pentru deprecierea
marfurilor .

Functia contabila este de pasiv.

In credit se inregistreaza valoarea provizioanelor constituite si

suplimentate ;

In debit se inregistreaza valoarea provizioanelor diminuate sau anulate ;

Soldul final creditor constituie valoarea provizioanelor constituite la

sfarsitul perioadei .

Conturile de venituri si cheltuieli specifice contabilitatii marfurilor :

607 „Cheltuieli cu marfurile”

6582 „Cheltuieli cu donatii si subventii acordate”

6558 „Alte cheltuieli de exploatare”

667 „Cheltuieli cu sconturi acordate”

6814 „Cheltuieli de exploatere privind deprecierea activelor

circulante”

707 „Venituri din vanzarea marfurilor”

7582 „Venituri din donatii si subventii primite”

767 „Venituri din sconturi obtinute”

7814 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor

circulante”

Conturile de TVA utilizate in contabilitatea circulatiei marfurilor :

24
4426 „TVA deductibila” - tine evidenta TVA deductibila aferenta
cumpararilor si NU se include in valoarea stocului de marfa , dar
constituie o parte din datoria fata de furnizor , este un cont activ .

4427 „TVA colectata” – tine evidenta TVA colectata aferenta

vanzarilor , NU se include in valoarea stocului de marfa , dar
constituie o parte a creantei fata de client , este cont de pasiv .

4428 „TVA neexigibila” – tine evidenta TVA aferenta cumpararilor

fara factura sau ca element al pretului cu amanuntul SE include in
valoarea marfurilor , dar NU face parte din datoria fata de furnizor .

25
 CAPITOLUL IV. MONOGRAFIE CONTABILA
PRIVIND STOCURILE DE MARFURI LA S.C.
KAUFLAND S.C.S.

S.C. Kaufland S.C.S. prezinta la inceputul lunii martie 2019 urmatoarea

situatie initiala:

-capital social sbubscris varsat 5000

-diferente de pret la marfuri 1500

-marfuri 5000

-TVA neexigibila 413

-clienti 1000

-casa in lei 913

-conturi curente la banci 6000

-furnizori 4000

-rezultatul exercitiului(profit) 2000.

In cursul lunii martie au loc urmatoarele operatii economico-financiare:

1. In data de 2 martie se vand marfuri cu incasare in numerar in

valoare de 500 lei. Numerarul obtinut de depune la banca.
2. In dara de 4 martie se cumpara marfuri conform facturii nr.85 de
la S.C. Coca-Cola HBC Romania S.R.L in valoare de 3000 lei,
TVA 9%. Se efectueaza receptia marfurilor stiind ca adaosul
comercial este de 30%.

26
 3. In data de 7 martie se vand marfuri conform facurii nr.5 in valoare
de 1800 lei, TVA 9%. Contravaloarea marfurilor vandute se
incaseaza conform chitantei nr.3.
4. In data de 8 martie se plateste datoria fata de un furnozor in
valoare de 2000 lei conform ordinului de plata.
5. In data de 15 martie se incaseaza creanta fata de clienti in valoare
de 1000 lei conform chitantei nr.7.
6. Conform facturii nr.158 din 20 martie se vand marfuri in valoare
de 1200 lei TVA 9%.
7. In data de 25 martie se vand marfuri conform bonului de consum
in valoare de 500 lei.
8. La sfarsitul lunii se inregistreaza descarcarea gestiunii de marfuri.
9. La sfarsitul lunii se inregistreaza regularizarea TVA-ului.

La sfarsitul lunii se inchid conturile de venituri si cheltuieli. Se

calcueleaza si se inregistreaza impozitul pe venit.

Rezolvare:

1.a.

Inreg 5311 A + D
Vanzare 707 P + C
marfuri 4427 P + C

5311 = % 500
707 458,72
4428 41,28

27
b.

Inreg 5311 A - C
depunere
numerear 581 A + D

581 = 5311 500

c.

Depunere 581 A - C
numerar
la banca 5121 A + D

5121 = 581 500

2.a.

Cumparare 371 A + D
marfuri 401 P + C
4426 A + D

% = 401 3270
371 3000
4426 270

28
b.

Receptionare 371 A + D
marfuri 378 P + C
4428 A/P + C

371 = % 1251
378 900
4428 351

3.a.

Vanzare 4111 A + D
marfuri 707 P + C
4427 A + C

4111 = % 1962
707 1800
4427 162

b.

Incasare 4111 A - C
creanta 5311 A + D

5311 = 4111 1962

4.

Plata 5121 A - C
datorie 401 P - D

401 = 5121 2000

29
5.

Incasare 4111 A - C
creanta 5311 A + D

5311 = 4111 1000

6.

Vanzare 4111 A + D
marfuri 707 P + C
4427 P + C

4111 = % 1308
707 1200
4427 108

7.

Vanzare 5311 A + D
marfuri 707 P + C
4427 P + C

5311 = % 500
707 458,72
4427 41,28

8.

Descarcare 371 A - C
gestiune 607 A + D
de marfuri 378 P - D
4428 P - D

30
 Si378+Rc378
K378
= Si371-Si4428+Rd371-
Rc4428

D 378 C
Si=1500
2) 900
Rc= 900

D 371 C
Si=5000
2)3000
2)1251
Rd=4251
D 4428 C
Si=413
2)351
Rc=351

K378 1500+900 240

= = 0.28
= 500- 413+4251-351 8487

378 = 707 x K378 = 3917,44 x 0.28 = 1096,88

607 = 707 – 378 = 3917,44 – 196,88 = 2820,56

% = 371 4270
607 2820,56
378 1096,86
4428 352,58

31
9.

Regularizarea 4427 P - D
TVA 4426 A - D
4423 P + C

4426 C
2) 270
Rd=270

D 4427 C
1) 41,28
3) 162
6) 108
7) 41,28
Rc=352,58

4427 = % 352,56
4426 270
4423 82,56

10.a.

Inchidere cont 121 A/P + D

de cheltuieli 607 A - C

121 = 607 2820,56

b.

Inchidere cont 121 A/P + C

De venituri 707 P - D

707 = 121 391,44

32
c.

Impozit 698 A + D
pe venit 4418 P + C

698 = 4418 117,52

d.

Inchidere 121 A/P + D

conturi 698 A - C

121 = 698 117,52

D 1012 C D 378 C
Si=5000 Si=150
Rd=0 Rc=0 8)1096,86 2) 900
Tsd=0 TSc= 5000 Rd=1096,86 Rc=900
Sfc=5000 TSd=1096,86 TSc=2400
Sfc=1303,14

D 371 C D 4428 C
Si=5000 Si=412
2) 3000 8)4270 8) 352,58 2) 351
2)1251 Rd=352,58 Rc=351
Rd=4251 Rc=4270 TSd=352,58 TSc=764
TSd=9251 TSc=4270 Sfc=411,42
Sfd=4981

33
D 4111 C D 5311 C
Si=1000 Si=913
3) 1962 3)1962 1) 500 1) 500
6) 1308 5)1000 3)1962 Rc=500
Rd=3270 Rc=2962 5)1000 TSc=500
TSd=4270 TSc=2962 7)500
Sfd=1308 Rd=3962
TSd=4876
Sfd=4375

D 5121 C D 401 C
Si=6000 Si=4000
1) 500 4) 2000 4)2000 2)3270
Rd=500 Rc=2000 Rc=2000 Rc=3270
TSd=6500 TSc=2000 TSd=2000 Tsc=7270
Sfd=4500 Sfc=5270

D 121 C D 707 C
Si=2000 10)3917,44 1) 458,72
10) 2820,56 10) 3917,44 Rd=3917,44 3) 1800
10) 117,52 Rc=3917,44 TSd=3917,44 6) 1200
Rd=2938,08 TSc=5917,44 7)458,72
TSd=2938,08 Sfc=2979,36 TSc=3917,44

D 4427 C D 581 C
9)352,56 1) 41,28 2)500 2)500
Rd=352,56 3)162 Rd=500 Rc=500
TSd=352,56 6)108 TSd=500 TSc=500
7)41,28
Rc=352,56
TSc=352,56

34
D 607 C D 4426 C
8)2820,56 10) 2820,56 2) 270 2)270
Rd=2820,56 Rc=2820,56 Rd=270 Rc=270
TSd=2820,56 TSc=2820.56 TSd=270 TSc=270

D 4423 C D 698 C
9) 82,56 10) 117,52 10) 117,52
Rd=0 Rc=82,56 Rd=117,52 Rc=117,52
TSd=0 TSc=82,56 TSd=117,52 TSc=117,52
Sfc=82,56

D 4418 C
10) 117,52
Rd=0 Rc=117,52
TSd=0 TSc=117,52
Sfc=117,52

35
 Balanta de verificare
Simbolul Denumirea Solduri initiale Rulajele lunii curente Total sume Soldurile finale
conturilor conturilor
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

Capital social
1012 subscris varsat - 5000 - - - 5000 - 5000

Rezultatul
121 exercitiului(profit) - 2000 2938,08 3917,44 2938,08 5917,44 - 2979,36

371 Marfuri 5000 - 4251 4270 9251 4270 4981 -

Diferente de pret la
378 marfuri - 1500 1096,86 900 1096,86 240 - 1303,14

401 Furnizori - 4000 2000 3270 2000 7270 - 5270

4111 Client 1000 - 3270 2962 4270 2962 1308 -

4418 Impozit pe venit - - - 117,52 - 117,52 - 117,52

4423 TVA de plata - - - 82,56 - 82,56 - 82,56

4426 TVA deductibils - - 270 270 270 270 - -

4427 TVA colectata - - 352,56 352,56 352,56 352,56 - -

4428 TVA neexigibila - 413 352,58 351 352,58 764 - 411,42

Conturi curente la
5121 banci 6000 - 500 2000 6500 2000 4500 -

5311 Casa in lei 913 - 3962 500 4876 500 4375 -

581 Viramente interne - - 500 500 500 500 - -

Cheltuieli privind
607 marfurile - - 2820,56 2820,56 2820,56 2820,56 - -

Cheltuieli cu
698 impozitul pe venit - - 117,52 177,52 117,52 117,52 - -

Venituri din
707 vanzarea marfurilor - - 3917,44 3917,44 3917,44 3917,44 - -

Total 12913 12913 26348,6 26348,6 39261,6 39261,6 15164 15164

36
Concluzii

37
Bibliografie :

 www.kaufland.ro
 Vlasiu Alexandreu „Sistemul International in unitatile
de comert interior”, Editura Multimedia, Arad 2003
 Iacob Petr Pantea –Contabilitatea financiara
romaneasca conforma cu Directivele Europene,
Editura Intelvredo , Deva 2007
 www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/contur
i-utilizate-in-contabili164.php
 Caiet clasa a X-a

38