Protectia Mediului Cls IX

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Anexa nr. 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009
CURRICULUM
pentru clasa a IX-a
Liceu– filiera tehnologică
Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ
BUCUREŞTI
2009
AUTORI:
Ing . Ersilia Coşbuc - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar „RADU CERNĂTESCU” , Iaşi
Ing. Mariana Frăţilă - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar “OLTCHIM”, Râmnicu Vâlcea
Ing. Cristina Neacşu - prof. grad didactic I

Colegiul Tehnic “LAZAR EDELEANU ”, Ploieşti
Ing. Ana Rus - prof. grad didactic I

Colegiul Tehnic “LAZAR EDELEANU ”, Ploieşti
Ing. Doina Vasiliu - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar de Chimie “ COSTIN NENIŢESCU “,
Bucureşti
Ing. Marcela Vieru Socaciu - prof. grad didactic I

Grupul Şcolar de Chimie Industrială “ TERAPIA” ,
Cluj
CONSULTANT :
Paula Posea – Expert curriculum CNDIPT- MECI

II. PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CULTURA DE SPECIALITATE,
PREGĂTIRE PRACTICĂ SĂPTĂMÂNALĂ ŞI STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
PLAN DE INVĂŢĂMÂNT
clasa a IX –a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul pregătirii de bază: CHIMIE INDUSTRIALĂ
Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală
Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore
Modul I. Materii prime şi materiale în industria chimică

Total ore/ an : 108
din care: Laborator tehnologic 36
Instruire practică -
Modul II. Operaţii de pregătire a materiilor prime în industria chimică
Total ore/ an : 108
Instruire practică 36
Modul III. Sănătatea şi securitatea muncii
Total ore /an: 36
din care: Laborator tehnologic -
Modul IV. Măsurări şi calcule tehnice
Total ore/ an : 72
Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală
Modul V. CDL* _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Total ore/an: 90
Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an
TOTAL GENERAL 414 ore/an

Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele-şcoală.
* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de

învăţământ cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de
competenţe cheie “Rezolvarea de probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă” din
standardul de pregătire profesională.
III. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ
CURRICULUMUL
 Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie
 Comunicare şi numeraţie – nivel 1

 Igiena şi securitatea muncii- nivel 1
 Igiena şi securitatea muncii- nivel 2
 Rezolvarea de probleme - nivel 1
 Organizarea locului de muncă - nivel 1
 Unităţi de competenţă tehnică generală
 Materii prime naturale anorganice în industria chimică- nivel 1

 Materii prime naturale organice în industria chimică- nivel 1
 Transportul materialelor – nivel 1
 Amestecarea materialelor– nivel 1
 Depozitarea si manipularea materialelor– nivel 1
 Utilaje pentru transportul fluidelor– nivel 2
 Măsurarea mărimilor tehnice – nivel 1
M1. MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ
Total ore pe an: 108 din care 36 ore laborator tehnologic
36 săptămâni: (2+1) = 3 ore/săptămână
1. Notă introductivă
Modulul MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ prin

conţinuturile pe care le propune oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice
domeniului, atât pentru nivelul 2 de calificare cât şi pentru pregătirea ulterioară prin
învăţământul preuniversitar.
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională şi asigură
dobândirea competenţelor descrise în standard.
Standardul de Pregătire Profesională cuprinde unităţi de competenţă care definesc calificarea
şi este documentul care stă la baza Sistemului naţional de calificări profesionale. Unităţile de
competenţă pe baza cărora a fost construit modulul Materii prime şi materiale în industria
chimică sunt Materii prime naturale anorganice în industria chimică şi Materii prime
naturale organice în industria chimică .
Materiile prime folosite în industria chimică includ totalitatea substanţelor naturale de origine
minerală şi organică necesare obţinerii diferitelor produse chimice. Denumirea de materie
primă este extinsă adesea şi asupra unor produşi intermediari obţinuţi din materii prime
naturale.
Modulul Materii prime şi materiale în industria chimică face parte din cultura de
specialitate pentru pregătirea de bază în domeniul chimie industrială , clasa a IX-a liceu
tehnologic şi are alocate un număr de ore conform planului de învăţământ :
Total ore/an 108

din care: laborator tehnologic 36
instruire practică -
Parcurgerea modulului se recomandă să se desfăşoare de-a lungul întregului an şcolar, 2

ore/săptămână. Activităţile desfăşurate prin laborator tehnologic se vor efectua de către
ingineri de specialitate, cu clasa împărţită pe grupe, cu efective de elevi conform legislaţiei în
vigoare.
Pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ se recomandă ca acelaşi profesor
să predea atât orele de instruire teoretică, cât şi orele de instruire în laboratorul tehnologic.
Conţinuturile propuse a fi parcurse vizează formarea la elevi de cunoştinţe, deprinderi,
aptitudini şi atitudini care să le permită să-şi desfăşoare activitatea în diverse ocupaţii
corespunzătoare calificărilor din domeniul ,,Chimie industrială” şi constituie baza privind
cunoştinţele despre materiile prime naturale în industria chimică. Conţinuturile se vor adapta
la nivelul de pregătire al colectivului de elevi, dar şi atingerii competenţelor din SPP.
Deşi pregătirea prin nivelul doi de calificare urmăreşte ca absolvenţii, viitori angajaţi
să fie capabili să efectueze sarcini previzibile sub supraveghere, este necesar ca pentru
domeniul Chimie industrială aceştia să posede cunoştinţe de bază despre: caracterizarea
materiilor prime, descrierea sumară a procedeelor de tratare şi prelucrare a materiilor prime
_____________________________________________________________________________________
Liceu tehnologic Clasa a IX-a
Nivel 2 – Domeniul : CHIMIE INDUSTRIALĂ
naturale, utilizările materiilor prime naturale şi de gospodărirea raţională a resurselor
naturale.
2. Unitatea/unităţile de competenţe/rezultate ale învăţării la care se referă modulul
 MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

 MATERII PRIME NATURALE ORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ
din Standardul de Pregătire Profesională, nivel 1 .
Rezultatele învăţării la care se referă modulul:
1. Caracterizează materii prime naturale din industria chimică

2. Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime naturale din industria
chimică
3. Enumeră utilizările materiilor prime naturale din industria chimică
4. Pregăteşte probele de materii prime pentru determinări fizico-chimice
5. Prepară soluţii apoase de concentraţii procentuale
_____________________________________________________________________________________
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare :
DENUMIREA MODULULUI : MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1 : Caracterizează materii prime naturale din industria chimică
 Materii prime şi materiale pentru industria Definirea materiilor prime şi a materialelor în
chimică industria chimică
- Materii prime naturale anorganice: Enumerarea materiilor prime şi
minereuri, apă, aer Recunoaşterea materiilor prime şi materialelor materialelor auxiliare din industria
- Materii prime naturale organice: lemn, auxiliare folosite în industria chimică chimică
cărbune, ţiţei, gaze naturale
- Materiale auxiliare : apă, abur
Realizarea schemelor de clasificare a materiilor Clasificarea materiilor prime şi
 Criterii de clasificare: după - origine; stare de prime şi materialelor după origine, stare de materialelor auxiliare din industria
agregare; compoziţie; întrebuinţări agregare, compoziţie, întrebuinţări chimică
 Proprietăţi ale materiilor prime : Caracterizarea materiilor prime şi materialelor Descrierea proprietăţilor materiilor prime
- minereuri: compoziţie, conţinut în auxiliare după proprietăţi şi materialelor auxiliare din industria
substanţe utile Identificarea proprietăţilor materiilor prime şi chimică
- apa : gust, miros, temperatură, culoare, materialelor auxiliare folosite în industria
turbiditate, pH, compoziţia naturală a chimică
apei Determinarea proprietăţilor materiilor prime şi
- aer: compoziţia aerului materialelor auxiliare din industria chimică
- lemn : compoziţie, umiditate, densitate
- cărbune : compoziţie, umiditate,
conţinut de cenuşă
- ţiţei : aspect, culoare, densitate,
viscozitate
- gaze naturale : compoziţie
Rezultatul învăţării 2 : Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime naturale din industria chimică
_______________________________________________________________________________
 Procedee de prelucrare a minereurilor : Descrierea fluxului tehnologic Enumerarea procedeelor de prelucrare
concentrarea prin flotaţie a materiilor prime
 Procedee de tratare a apei : purificarea apei
(sedimentare, decantare, limpezire cu Identificarea fazelor în desfăşurarea procesului Identificarea fazelor corespunzătoare
coagulanţi, filtrare); dedurizarea apei , tehnologic procedeelor de tratare şi prelucrare a
demineralizarea apei materiilor prime
 Procedee de prelucrare a lemnului: distilarea
uscată Identificarea utilajelor prin simboluri Reprezentarea prin simboluri
 Procedee de prelucrare a cărbunilor : convenţionale convenţionale a utilajelor din schema
cocsificarea tehnologică
 Procedee de prelucrare a ţiţeiului: distilare Explicarea transformărilor care au loc în
atmosferică şi distilare în vid ( principiul desfăşurarea proceselor tehnologice de Prezentarea fluxului tehnologic
proceselor, scheme bloc, produse obţinute) prelucrare a materiilor prime corespunzător fiecărui procedeu
 Identificare utilaje : prin simboluri
convenţionale din schema tehnologică Însuşirea limbajului de specialitate Prezentarea schemelor bloc de prelucrare
 Flux tehnologic : circulaţia materialelor, a lemnului, cărbunilor,
parametri tehnologici ţiţeiului
Rezultatul învăţării 3 : Enumeră utilizările materiilor prime naturale din industria chimică
 Domenii de utilizare :industrie, agricultură, Identificarea domeniilor de utilizare a materiilor Precizarea domeniilor de utilizare
transporturi, casnic prime şi materialelor auxiliare pentru materiile prime şi materialele
 Utilizări : auxiliare
- minereuri (calcar, pirită, bauxită, sare Asocierea materiilor prime cu domeniile
gemă), metale, compuşi anorganici de utilizare : industrie, agricultură, transporturi, Identificarea a minim 3 utilizari pentru
- apa : mediu de reacţie, reactant, solvent, casnic fiecare
agent termic, alimentaţie, irigaţii materie
- aer: materie primă pentru oxigen,azot, prima
agent de transport
- lemn: combustibil, fabricarea celulozei
- cărbuni : combustibil, cocs
- ţiţei : carburanţi, lubrifianţi
- gaze naturale : gaz de sinteză
Rezultatul învăţării 4 : Pregăteşte probele de materii prime pentru determinări fizico-chimice
Definirea operaţiilor de bază în
_______________________________________________________________________________
 Pregătirea probelor de materii prime în Definirea operaţiilor de bază în laborator laborator necesare pregătirii probelor de
laborator - operaţii de bază (definirea operaţiei, (mărunţire, încălzire-răcire, dizolvare, materii prime
ustensile, mod de lucru, factori care precipitare, decantare, filtrare, uscare, Pregătirea ustensilelor necesare
influenţează operaţia) evaporare, calcinare) determinărilor din laborator pentru
 Mărunţirea Identificarea şi alegerea ustensilelor de laborator pregătirea probelor de materii prime
 Încălzirea şi răcirea necesare determinărilor din laborator pentru Efectuarea în laborator a operaţiilor de
 Dizolvarea, precipitarea pregătirea probelor de materii prime bază pentru pregătirea probelor
 Decantarea, filtrarea Executarea operaţiilor de bază în laborator Enumerarea factorilor care influenţează
 Uscarea, evaporarea, calcinarea operaţiile de bază în laborator necesare
pregătirii probelor de materii prime
Rezultatul învăţării 5: Prepară soluţii apoase de concentraţii procentuale
Definirea amestecurilor omogene şi eterogene Alegerea metodei de preparare conform
Exprimarea concentraţiilor soluţiilor cerinţelor de lucru
Efectuarea calculelor pentru prepararea Executarea calculului necesar preparării
soluţiilor de concentraţie procentuală soluţiilor de concentraţii procentuale
 Soluţii . Identificarea şi alegerea ustensilelor de laborator Pregătirea ustensilelor necesare preparării
 Concentraţia procentuală a soluţiilor pentru prepararea soluţiilor conform cerinţelor de lucru
 Instrumente şi aparatură de laborator utilizate la Pregătirea ustensilelor de laborator pentru Măsurarea cantităţilor necesare utilizând
prepararea soluţiilor procentuale prepararea soluţiilor ustensilele adecvate
 Prepararea propriu-zisă a soluţiilor procentuale Măsurarea cantităţilor de substanţă necesare Amestecarea componenţilor conform
 Etichetarea şi depozitarea soluţiilor pentru prepararea soluţiilor reţetei în vederea obţinerii soluţiilor de
Amestecarea componenţilor concentraţii procentuale
Depozitarea şi etichetarea soluţiilor preparate Etichetarea soluţiilor in conformitate cu
normele in vigoare
Depozitarea soluţiilor în condiţii proprii
de conservare şi securitate
_______________________________________________________________________________
4. Conţinutul formării
Conţinutul formării este suportul ştiinţific al cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor

care sprijină elevul în dobândirea rezultatelor aşteptate.
Temele şi subtemele cuprinse în conţinuturile formării pot fi abordate teoretic şi
practic, sau pot fi defalcate în lucrări de laborator tehnologic .
Recomandări de parcurgere a conţinuturilor în ordine logică :
Conţinuturi Activităţi de învăţare propuse
Noţiuni introductive Activităţi teoretice de însuşire a

1.Generalităţi . Materie primă, produs finit, noţiunilor de materie primă, produs
materiale auxiliare. Flux tehnologic, schemă finit, flux tehnologic, schemă
tehnologică , simboluri convenţionale ale utilajelor. tehnologică, simboluri
2.Utilizarea raţională a materiilor prime şi auxiliare. convenţionale ale utilajelor .
Materii prime naturale anorganice şi organice Activităţi teoretice de caracterizare a

1. Minereurile materiilor prime naturale anorganice
1.1. Stare naturală (roci şi tipuri de roci; minerale şi şi organice
minereuri)
1.2. Clasificarea minereurilor după compoziţie Activităţi practice în laboratorul
1.3. Procedee de prelucrare a minereurilor: tehnologic
concentrarea prin flotaţie
1.4. Utilizări Lecţie vizită la agentul economic
2. Apa
2.1. Clasificare, utilizări
2.2. Purificarea apei (sedimentare, decantare,
limpezire cu coagulanţi, filtrare)
2.3. Proprietăţile apei
2.4. Dedurizarea apei Activităţi teoretice despre minereuri,
2.5. Demineralizarea apei apă, aer, lemn, cărbuni, ţiţei, gaze
3. Aerul naturale
3.1. Compoziţia aerului
3.2. Utilizări ale oxigenului şi azotului Activităţi practice în laboratorul
4. Lemnul tehnologic
4.1. Proprietăţi : compoziţie, umiditate, densitate
4.2. Prelucrarea lemnului : distilarea uscată
4.3. Utilizările lemnului
5. Cărbunii
5.1. Origine, clasificare
5.2. Proprietăţi: umiditate, conţinut de cenuşă
5.3. Prelucrarea cărbunilor : cocsificarea
5.4. Utilizări : combustibili, cocs
6.Ţiţeiul
6.1. Origine, proprietăţi : aspect, culoare,densitate, Documentarea cu ajutorul
viscozitate Internetului
6.2. Prelucrarea ţiţeiului : distilarea atmosferică şi
distilarea în vid
_______________________________________________________________________________
6.3. Utilizări : carburanţi, lubrifianţi Completarea fişelor de evaluare
7. Gazele naturale
7.1. Origine, proprietăţi, compoziţie . Utilizarea auxiliarelor curriculare
7.2. Utilizarile gazelor naturale existente
Pregătirea probelor de materii prime pentru Activităţi practice în laboratorul

determinări fizico-chimice (definirea operaţiei, ustensile, tehnologic
mod de lucru, factori care influenţează operaţia)
1.Mărunţirea
2. Încălzirea şi răcirea Documentarea cu ajutorul
3. Dizolvarea Internetului
4. Precipitarea
5. Decantarea
6. Filtrarea Completarea fişelor de evaluare
7. Uscarea
8. Calcinarea Utilizarea auxiliarelor curriculare
9. Evaporarea existente
Prepararea soluţiilor Activităţi practice în laboratorul

1. Amestec omogen , amestec eterogen tehnologic
2. Concentraţia soluţiilor
2.1. Concentraţia procentuală
2.2. Prepararea soluţiilor de concentraţie Completarea fişelor de evaluare
procentuală
2.3. Diluarea şi concentrarea soluţiilor
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
a. pentru orele de pregătire teoretică: fişe de lucru,fişe de documentare, folii,

videoproiector, PC, laptop, CD-uri, machete, auxiliare curriculare, planşe etc.
b. pentru orele de pregătire practică: laborator tehnologic dotat corespunzător
atingerii rezultatelor învăţării la care se referă prezentul modul.
6. Sugestii metodologice
Pentru atingerea rezultatelor învăţării la care se referă prezentul modul se vor

utiliza metode de predare-învăţare cu caracter interactiv, centrate pe elev şi care
să stimuleze participarea activă şi directă a elevilor în timpul procesului de
predare/ învăţare.
Metodele pentru implicarea activă a elevilor sunt recomandate luând în
considerare gradul de relevanţă faţă de modul: formarea practică, simulare, jocuri de
roluri, vizite pe teren, proiecte, instruire, dezbateri.
Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale
elevilor, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
elevilor.
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o dotare materială
conform standardelor în vigoare.
Conceperea instruirii şi realizarea acesteia se face ţinând cont de:
_______________________________________________________________________________
- specificul activităţii (oră de curs, laborator tehnologic, vizite de
documentare la agenţi economici);
- specificul clasei (nivelul de cunoştinţe al elevilor);
- complexitatea demersului (lecţie de comunicare şi dobândire de noi
cunoştinţe, lecţie de formare de deprinderi, lecţie pentru dezvoltarea
abilităţilor);
- dotarea cu echipamente tehnologice a laboratorului tehnologic din
şcoală.
Prin lecţie profesorul trebuie să echilibreze funcţiile cunoscute ale metodelor de
instruire, care sunt:
- funcţia cognitivă (de cunoaştere);
- funcţia normativă (cantitativă);
- funcţia de formare (a deprinderilor de lucru);
- funcţia instrumentală (de utilizare a echipamentelor de
instruire).
Sugestii pentru lucrările de laborator la modulul Materii prime şi materiale în
industria chimică:
a) Determinarea proprietăţilor fizice ale compuşilor anorganici: aspect, densitate,
solubilitate
b) Determinarea caracteristicilor organoleptice ale apei potabile – gust, miros
c) Determinarea caracteristicilor fizice ale apei – temperatură, culoare
d) Determinarea pH-ului apei cu hârtie indicatoare de pH
e) Pregătirea materiilor prime în laborator - (mărunţire, dizolvare, precipitare,
decantare, filtrare, încălzire-răcire, evaporare, uscare)
f) Analiza lemnului : umiditate, densitate
g) Analiza cărbunilor: umiditate, cenuşă
h) Analiza ţiţeiului: densitate, vâscozitate
i) Prepararea soluţiilor de concentraţii procentuale (din substanţă solidă, prin
dizolvare şi diluare)
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de evaluare şi cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea se realizează în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare
continuă a rezultatelor învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în
funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare (probe orale, scrise şi
practice).
Evaluarea finală se realizează printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la
sfârşitul procesului de predare/ învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor
de realizare a cunoştinţelor, şi deprinderilor. Instrumentele de evaluare finală sunt
proiectate în funcţie de conţinutul modulului.
Exemple de evaluare:
Rezultatul învăţării 1 : Caracterizează materii prime naturale din industria

chimică
Enumerarea materiilor prime şi materialelor auxiliare din industria chimică
_______________________________________________________________________________
a. Se dă următoarea listă de compuşi : sare gemă, apă, azotat de amoniu, aer, dioxid
de siliciu, gaze naturale, minereu de sulf, ţiţei, bauxită, oţel, acid sulfuric, acid acetic,
oxid de plumb, cărbuni, carbonat de sodiu, celuloză, acetat de etil
Nr. crt. Activitate

Identificaţi din listă materii prime naturale
1
anorganice în industria chimică ............................
Identificaţi din listă materii prime naturale
2
organice în industria chimică ............................
b. Selectaţi din lista dată materiile prime naturale organice şi înscrieţi-le în tabel după
starea lor de agregare: cărbune, mase plastice, lemn, oţet, ţiţei, dioxid de carbon, gaze
naturale
Activitate
Nr. crt.
Stare gazoasă Stare lichidă Stare solidă
1
………….. …………….. …………….
Clasificarea materiilor prime şi materialelor auxiliare din industria chimică
a. Aveţi la dispoziţie compuşii : gheaţă, amoniac soluţie, sodă cristalizată , pirită,

dolomit, apă, aer, gips, piatră vânată ,sare amară, sare gemă
Nr. crt. Activitate

Precizaţi care din substanţele enumerate sunt
1
materii prime naturale anorganice în stare solidă ...................................
2
materii prime naturale anorganice în stare lichidă ...................................
3
materii prime naturale anorganice în stare gazoasă ...................................
b. Sunt indicate în coloana A .Tipuri de ape în natură în funcţie de condiţiile de

formare , iar în coloana B. Forme naturale ale apei. Stabiliţi asocierile corecte dintre
cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
A. Tipuri de apă în natură B. Forme naturale ale apei.
1. ape de suprafaţă a. nori
2. ape subterane b. oceane
3. ape meteorice c. fântâni cu extragerea apei prin pompare
4. ape reziduale
c. Componentul aerului, esenţial vieţii omului, este:

a. oxigenul
b. dioxidul de carbon
_______________________________________________________________________________
c. azotul
d. argonul
Descrierea proprietăţilor materiilor prime şi materialelor auxiliare din industria

chimică
a. Grupaţi următoarele proprietăţi ale apei : gust, culoare, pH, miros, temperatură,
turbiditate, culoare, reactant, solvent
 Proprietăţi organoleptice …………………………………..
 Proprietăţi fizice …………………………………………...
 Proprietăţi chimice …………………………………………
b.Sunteţi pus în situaţia de a determina proprietăţile materiilor prime din industria

chimică.
Nr. crt. Activitate

Precizaţi dacă apele dure au un conţinut ridicat / scăzut în
1
săruri de calciu şi magneziu
Precizaţi pentru care substaţe apa poate fi dizolvant :
2
sare, sulf, calcar, nisip
Rezultatul învăţării 2 : Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor

prime naturale din industria chimică
1. Denumiţi utilajul cu simbolul convenţional prezentat mai jos :
………………… …………………….
………………….
……………………
2.Având la dispoziţie schema instalaţiei de distilare a ţiţeiului la presiune atmosferică:

a. Caracterizaţi materia primă (ţiţeiul)după proprietăţi, compoziţie chimică;
b. Identificaţi părţile componente corespunzătoare reperelor 1,2,3;
c. Indicaţi produsele care se obţin din acest proces precizând şi utilizările
acestora;
_______________________________________________________________________________
Nr. crt. Activitate
Proprietăţi:
a.
Compoziţia chimică:
1.................................................
b. 2................................................
3................................................
-
-
c.
-
-
3. Pentru ecuaţiile următoarelor reacţii chimice:

Ca(HCO3)2 + HCl  CaCl2 +H2O + …(1)…
Mg(HCO3)2 + …(2)…  MgCl2 +H2O + …(3)…
a. Completaţi ecuaţiile reacţiilor chimice cu reactanţii şi produşii de reacţie
corespunzători .
b. Stabiliţi coeficienţii stoechiometrici pentru aceste reacţii chimice.
c. Precizaţi procesul în care se desfăşoară aceste reacţii chimice.
4. Parţile componente ale unui filtru rapid sunt:
_______________________________________________________________________________
1=................................
2=................................
3=................................
4=................................
5=................................
Rezultatul învăţării 3 : Enumeră utilizările materiilor prime naturale din

industria chimică
a. Precizaţi pentru fiecare minereu substanţa utilă pe care o conţine şi cel puţin pentru
3 dintre ele , întrebuinţările acestora :
calca
r bauxit
ă
minereuri
sare gemă
dolomi
pirită t
Rezultatul învăţării 4 : Pregăteşte probele de materii prime pentru determinări

fizico-chimice
1. Precizaţi denumirea ustensilelor de laborator din imaginile de mai jos şi operaţia

pentru care se folosesc .
a)-…………. b)-…………. c)-………… d) -…………

-…………. -………….. -………… -………….
_______________________________________________________________________________
e) -……… f) -…........... g) -………… h)- …………
-…….. … -………… -………… -…………
Rezultatul învăţării 5: Prepară soluţii apoase de concentraţii procentuale
a.Preparţi o soluţie de clorură de sodiu amestecând 4,5 g clorură de sodiu cu 145,5 g

apă distilată (145,5 ml apă distilată) şi calculaţi concentraţia procentuală a soluţiei
obţinute. Alegeţi din lista următoare, ustensilele de laborator necesare : balanţă
tehnică, sticlă de ceas, spatulă, pipetă, capsulă de porţelan, piseta cu apă distilată,
cilindru gradat de 250 ml, pahar Berzelius, pahar Erlenmeyer de 300ml, etuvă, sticlă
de reactiv de 250 ml, etichete.
b. Cantitatea de substanţă dizolvată în 400 cm3 apă pentru a obţine o soluţie de

concentraţie 20% , este :
a. 200 g ;
b. 100 g;
c. 10 g .
8. Bibliografia
Bertalan, L., Neacşu, C.,
Editura Oscar Print,
Manole, L., Cosma, O., Pregătire de bază în chimie
1. Bucureşti 2000
Patrulescu, C., Rus, A. industrială – manual de teorie
Lixandru, R.
Miriţescu ,M.,
Pregătire de bază în chimie
Neacşu, C., Manole, L., Editura Oscar Print,
2. industrială – manual de
Petrăreanu M, Bucureşti 2000
practică
Spătărelu ,G.
Tehnologia fabricării şi Editura Didactică şi
3. Teodorescu, Mioara prelucrării produselor Pedagogică, Bucureşti,
chimice 1995
Tehnologia fabricării şi Editura Didactică şi
4. Niculescu, I. şi colaboratorii prelucrării produselor Pedagogică, Bucureşti,
chimice 1991
Tehnologia Chimică Organică
Ileana Aurelia Dan, Angela Editura Didactică şi
– manual pentru licee de
5. Lupu, Felicia Geană, A. Pedagogică, Bucureşti,
chimie industrială, clasa a
Tîrnovan 1981
XI-a şi şcoli profesionale
Tehnologie chimică-manual Editura Didactică şi
6. Dulcă, A.,Vidraşcu, A. pentru licee de chimie Pedagogică, Bucureşti,
industrială, clasa a X-a 1981
Editura Didactică şi
Tehnologie chimică
7. Pincovschi , E., Mihai, M. Pedagogigă,Bucureşti,
anorganică
1980
Îndrumătorul laborantului Editura Tehnică,
8. Pincovschi, E.
chimist Bucureşti,1975
_______________________________________________________________________________
Modulul II: OPERAŢII DE PREGĂTIRE A MATERIILOR PRIME ÎN INDUSTRIA
CHIMICĂ
Modulul Operaţii de pregătire a materiilor prime în industria chimică face parte din cultura
de specialitate pentru pregătirea de bază în domeniul chimie industrială , clasa a IX-a liceu
tehnologic şi are alocate 108 ore conform planului de învăţământ:
Modul II. Operaţii de pregătire a materiilor prime în industria chimică

Total ore/ an : 108
Instruire practică 36
Orele de teorie ale modulului se desfăşoară pe parcursul întregului an şcolar, 1,5

ore/săptămână.
Orele de laborator tehnologic se vor efectua de către inginer de specialitate, cu clasa
împărţită pe grupe, cu efective de elevi conform legislaţiei în vigoare.
Orele de instruire practică se vor efectua de către maistrul de specialitate, cu clasa împărţită
pe grupe, cu efective de elevi conform legislaţiei în vigoare.
Pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ se recomandă ca acelaşi profesor să
predea atât orele de instruire teoretică, cât şi orele de instruire în laboratorul tehnologic.
Modulul Operaţii de pregătire a materiilor prime în industria chimică reuneşte unităţi de
competenţe tehnice generale din standardele de pregătire de nivel 1 şi 2 din domeniul chimie
industrială.
Prin parcurgerea pregătirii profesionale în domeniul chimie industrială se urmăreşte
formarea la elevi de cunoştinţe, deprinderi, aptitudini şi atitudini care să le permită obţinerea
unei calificări in domeniu.
2. Unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul Operaţii de

pregătire a materiilor prime în industria chimică:
 TRANSPORTUL MATERIALELOR – nivel 1

 AMESTECAREA MATERIALELOR– nivel 1
 DEPOZITAREA SI MANIPULAREA MATERIALELOR– nivel 1
 UTILAJE PENTRU TRANSPORTUL FLUIDELOR– nivel 2

1. Identifică utilajele necesare operaţiilor de pregătire a materiilor prime şi materialelor
pentru industria chimică
2. Descrie principiul de funcţionare a utilajelor necesare operaţiilor de pregătire a
materiilor prime şi materialelor din industria chimică
3. Prezintă noţiuni generale de exploatare şi întreţinere a utilajelor din industria chimică
4. Aplică normele de sănătate şi securitate în muncă şi apărare împotriva incendiilor
specifice utilajelor necesare operaţiilor de pregătire a materiilor prime şi materialelor
_____________________________________________________________________________________
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:
Denumirea Modulului: OPERAŢII DE PREGĂTIRE A MATERIILOR PRIME ÎN INDUSTRIA

CHIMICĂ
Rezultatul Învăţării 1: Identifică utilajele necesare operaţiilor de pregătire a materiilor prime
 Operaţii mecanice de pregătire a

materiilor prime solide:
Transportul materialelor solide:  Definirea operaţiilor de Recunoasterea utilajelor
bandă transportoare, transportor pregătire a materiilor prime pentru operaţii de pregătire a
elicoidal, elevator din industria chimică. materiilor prime
Dozarea materialelor solide: dozator
rotativ celular
Depozitarea materialelor: silozuri,  Asocierea operaţiei de Recunoasterea elementelor
halde, magazii, buncare pregătire a materiilor prime componente ale acestor
 Operaţii hidrodinamice de cu utilajul corespunzător . utilaje
pregătire a materiilor prime
fluide:
Transportul lichidelor:  Prezentarea elementelor Precizarea circuitului de
- Conducte şi armături componente ale utilajelor materiale (intrări-ieşiri)
-Dispozitive fără elemente mobile: pentru operaţiile de caracteristic fiecărui utilaj
sifon, montejus; pregătire a materiilor prime
- Pompă cu piston cu simplu efect ; din industria chimică
- Pompă centrifugă monoetajată.
Transportul şi comprimarea gazelor:
 Descrierea circuitului de
- compresor cu piston, compresor
materiale în utilajele pentru
centrifugal, suflantă
operaţiile de pregătire a
Amestecarea materialelor:
materiilor prime din
- agitatoare mecanice (cu elice,
industria chimică
ancoră, cu palete),
- amestecătoare prin barbotare,
- malaxoare cu cilindri
Rezultatul Învăţării 2: Descrie principiul de funcţionare a utilajelor necesare operaţiilor de

pregătire a materiilor prime din industria chimică
- Principiile de funcţionare ale  Explicarea principiului
utilajelor pentru operaţiile de de funcţionare a Descrierea principiului de
pregătire a materiilor prime din utilajelor pentru funcţionare a utilajelor de
industria chimică: operaţiile de pregătire a pregătire a materiilor prime
- Parametri funcţionali ai utilajelor materiilor prime din
pentru operaţiile de pregătire a industria chimică
materiilor prime din industria chimică:
 Enumerarea parametrilor Asocierea parametrilor
funcţionali caracteristici funcţionali cu utilajele
utilajelor corespunzătoare acestora
 Determinarea unor
_____________________________________________________________________________________
parametri funcţionali ai
utilajelor pentru
operaţiile de pregătire a
materiilor prime din
industria chimică (de
exemplu: grad de
încărcare a unei benzi
transportoare, presiune
de aspiraţie, presiune de
refulare, debit , raport de
comprimare etc.)
Rezultatul Învăţării 3: Prezintă noţiuni generale de exploatare şi întreţinere a utilajelor din

industria chimică
 Definirea noţiunilor de: exploatare, Enumerarea normelor de
Noţiuni generale de
întreţinere, reparaţii ale utilajelor exploatare şi întreţinere
exploatare:
corespunzătoare utilajelor din
- pornire
 Identificarea incidentelor industria chimică.
- supravegherea
funcţionale care pot să
funcţionării
apară în timpul funcţionării Precizarea incidentelor
- oprire normală
utilajelor din industria chimică. funcţionale care pot să apară în
- oprire forţată
timpul funcţionării utilajelor din
Uzură şi tipuri de uzură
 Prezentarea cauzelor care conduc industria chimică;
Noţiuni de întreţinere şi
la apariţia incidentelor funcţionale
reparaţii
Explicarea rolului lucrărilor de
Incidente funcţionale
 Identificarea modalităţilor de întreţinere curentă a utilajelor
Cauze şi modalităţi de
prevenire a incidentelor funcţionale din industria chimică.
prevenire a incidentelor
funcţionale
Rezultatul Învăţării 4: Aplică normele de sănătate şi securitate în muncă şi apărare împotriva

incendiilor specifice utilajelor pentru industria chimică
Utilizarea echipamentului de protecţia
Norme de securitate şi Aplicarea procedurilor de muncii adecvat lucrului la utilajele
sănătate în muncă şi apărare sănătate şi securitate a muncii si pentru operaţiile de pregătire a
împotriva apărarea împotriva incendiilor materiilor prime din industria chimică.
incendiilor specifice specifice utilajelor pentru
utilajelor pentru efectuarea operaţiile de pregătire a Indicarea riscului care poate apărea în
operaţiilor de pregătire a materiilor prime din industria cazul nerespectării normelor de sănătate
materiilor prime din chimică şi securitate în muncă în timpul
industria chimică exploatării utilajelor pentru operaţiile
de pregătire a materiilor prime din
industria chimică
_____________________________________________________________________________________
Activităţi de
Conţinuturi tematice
învăţare propuse
I. Noţiuni introductive:
a. Proces tehnologic, operaţii unitare, utilaje tip
b. Uzura utilajelor în industria chimică (definiţie,
clasificare, măsuri de protecţie şi prevenire)
c. Noţiuni generale de exploatare :pornire, supravegherea
funcţionării, oprire
d. Noţiuni generale de întreţinere:curentă (etanşare, Activitate practică
ungere, curăţare) şi planificată (revizie tehnică, în laboratorul
reparaţii curente şi capitale) tehnologic/atelier
e. Incidente funcţionale
- perturbări funcţionale: neetanşeităţi, zgomote Lecţie vizită la
şi vibraţii anormale; agentul economic
- defecţiuni;
- avarii.
f. Cauze şi modalităţi de prevenire a incidentelor Documentarea
funcţionale cu ajutorul
II. Operaţii mecanice de pregătire a materiilor prime solide: Internetului,
 Transportul materialelor solide:definiţie,
transportoare (bandă transportoare, transportor
elicoidal, elevator) Completarea
fişelor de
 Dozarea materialelor solide: definiţie, scop, dozator evaluare
rotativ celular
 Depozitarea materialelor:condiţii de depozitare în Utilizarea
funcţie de natura materialului solid, tipuri de auxiliarelor
depozite(silozuri, halde, magazii, buncare) curriculare
existente
_____________________________________________________________________________________
III. Operaţii hidrodinamice de pregătire a materiilor prime
fluide:
 Conducte şi armături:
- elementele conductelor,
- standardizarea conductelor,
Activitate practică
- piese de legătură,
în laboratorul
- armături de reglare şi distribuţie, armături de sens unic, tehnologic/atelier
armături de siguranţă.
 Transportul lichidelor: Lecţie vizită la

- parametrii funcţionali: debit, presiune de aspiraţie, agentul economic
presiune de refulare
- tipuri de pompe:
dispozitive fără elemente mobile: sifonul, Montejus, Documentarea
pompă cu piston cu simplu efect cu ajutorul
pompă centrifugă monoetajată Internetului,
pompă rotativă cu roţi dinţate;
 Transportul şi comprimarea gazelor: Completarea

- raport de comprimare, fişelor de
- tipuri de compresoare (compresor cu piston, compresor evaluare
centrifugal, suflantă)
 Amestecarea materialelor: metode de amestecare, Utilizarea

tipuri de amestecătoare: auxiliarelor
- amestecătoare prin barbotare, curriculare
- agitatoare mecanice ( cu elice, ancoră, cu palete) existente
- malaxoare cu cilindri
a. pentru orele de pregătire teoretică: fişe de documentare, folii, videoproiector, reproiector,

CD, machete, vizite de lucru, auxiliare curriculare, planşe etc.
b. pentru orele de pregătire practică: instalaţii de laborator tehnologic, atelier tehnologic dotat
cu: utilaje pentru operaţii mecanice (transport, dozare), utilaje pentru transportul fluidelor
(pompe, compresoare),utilaje pentru amestecare; machete
6. Sugestii metodologice:

- specificul activităţii (oră de curs, laborator, instruire practică în atelierul tehologic,
vizite de documentare la agenţii economici);
- complexitatea demersului (lecţie de comunicare şi dobândire de noi cunoştinţe, lecţie de
formare de deprinderi, lecţie pentru dezvoltarea abilităţilor);
- dotarea cu echipamente tehnologice a laboratorului/atelirului tehnologic din şcoală.
Prin lecţie profesorul trebuie să echilibreze funcţiile cunoscute ale metodelor de instruire, care
sunt:
- funcţia cognitivă (de cunoaştere);
- funcţia normativă (cantitativă);
- funcţia de formare (a deprinderilor de lucru);
_____________________________________________________________________________________
- funcţia instrumentală (de utilizare a echipamentelor de instruire).
Sugestii pentru lucrările de pregătire practică: laborator tehnologic şi instruire practică
Determinarea gradului de încărcare la transportoare;
Calcularea raportului de comprimare la compresoare;
Exploatarea şi întreţinerea utilajelor pentru operaţiile de pregătire a materiilor prime, din dotarea
laboratoarelor/atelierelor tehnologice proprii
Identificarea incidentelor funcţionale care pot să apară în funcţionarea utilajelor pentru operaţiile
de pregătire a materiilor prime ;
Determinarea cauzelor care pot conduce la apariţia incidentelor funcţionale în funcţionarea unor
utilaje pentru operaţiile de pregătire a materiilor prime şi identificarea metodelor de remediere;
Sugestiile metodologice sunt exemple pentru strategiile didactice care trebuie să fie adoptate şi
indică totodată buna practică. Metodele de predare/ învăţare trebuie să fie centrate pe elev, să
stimuleze participarea activă şi directă a elevilor în timpul procesului de predare/ învăţare.
Metodele pentru implicarea activă a elevilor sunt recomandate luând în considerare gradul de
relevanţă faţă de modul; formarea practică, simulare, jocuri de roluri, vizite pe teren, proiecte,
instruire, dezbateri.
7. Sugestii cu privire la evaluare:
Evaluarea se realizează în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a

rezultatelor învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului
şi de metoda de evaluare (probe orale, scrise şi practice).
Evaluarea finală se realizează printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul
procesului de predare/ învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Instrumentele de evaluare finală sunt proiectate în funcţie
de conţinutul modulului.
_____________________________________________________________________________________
Exemple de evaluare:
A. Operaţii mecanice de pregătire a materiilor prime solide
a. Rezultatul Învăţării 1: Identifică utilajele necesare operaţiilor de pregătire a materiilor

prime pentru industria chimică
1. Completaţi fişa de mai jos:
Nr.c Reprezentare utilaj Denumire Părţi componente

rt utilaj
1.............................
2.............................
1 3............................
4.............................
5.............................
6.............................
7.............................
B .Rezultatul Învăţării 2: Descrie principiul de funcţionare a utilajelor necesare operaţiilor de

2.În coloana A sunt utilaje pentru pregătirea materiilor prime solide, iar în coloana B sunt redate
principiile de funcţionare ale acestor utilaje. Scrieţi pe lucrare asocierile corecte dintre literele
din coloana A şi cifrele corespunzătoare din coloana B:
A. Utilaje pentru pregătirea materiilor B. Principiile de funcţionare
prime solide
1. filtrul lent a. transportul materilelor pe verticală
2. banda transportoare b. transportul materilelor pe orizontală
3. elevatorul c. măsurarea debitelor de material solid
4. dozatorul celular
3. Completaţi tabelul de mai jos:

Parametrul funcţional Definirea parametrului funcţional Utilajele specifice
acestui parametru
Înălţimea de transport
Gradul de încărcare
_____________________________________________________________________________________
B. Operaţii hidrodinamice de pregătire a materiilor prime fluide
a. Rezultatul Învăţării 1: Identifică utilajele necesare operaţiilor de pregătire a materiilor
prime pentru industria chimică
1. Completaţi fişa de mai jos:

Nr. Reprezentare utilaj Denumire Părţi componente
crt utilaj
1.............................
2.............................
1 3............................
4.............................
5.............................
6.............................
7............................
8............................
9............................
10..........................
4 1 6 8
1.............................
2.............................
2 3............................
4.............................
5.............................
6.............................
3 2 5 7
7.............................
8.............................
B .Rezultatul Învăţării 2: Descrie principiul de funcţionare a utilajelor necesare operaţiilor de

3. Completaţi tabelul de mai jos:

Denumirea utilajului Principiul de funcţionare
Montejusul
Pompa cu piston
- acţiunea forţei centrifuge asupra lichidului de pompat
8. Bibliografia
1. Mihailescu Ana Exploatarea şi întreţinerea utilajelor Editura Didactică şi Pedagogică,

Francisca şi instalaţiilor din industria chimică şi Bucureşti, 1977
de rafinării
2. Floarea Octavian Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi Editura Didactică şi Pedagogică,
şi Jinescu instalaţiilor din industria chimică şi Bucureşti 1980.
Valeriu de rafinării
3. Bratu E. A Operatii unitare în ingineria chimică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1984
vol I şi II
4. Brenner C., Dan Instruire practică în laboratorul tehnologic
Editura
şi Didactică şi Pedagogică,
_____________________________________________________________________________________
A.I., Bumbu S. instalaţii pilot Bucureşti 1983
5 Stan C., Crăciun Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi Editura Didactică şi Pedagogică,
I, Hasci Z, instalaţiilor din industria chimică Bucureşti 1986
_____________________________________________________________________________________
MODULUL III: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII
Modulul Sănătatea şi securitatea muncii face parte din cultura de specialitate pentru domeniile
de pregătire de bază, clasa a IX-a liceu tehnologic şi are alocat un număr de 36 ore conform
planului de învăţământ. Acest modul reuneşte unităţile de competenţe cheie Igiena şi securitatea
muncii din standardele de pregătire de nivel 1 şi 2 de calificare şi ca urmare vizează competenţe
general valabile în orice domeniu de pregătire de bază. Aspectele specifice privitoare la
securitatea şi sănătatea în muncă pentru calificările din domeniul Chimie industrială, vor fi
precizate la modulele de specialitate parcurse prin stagiile de pregătire practică.
2. Unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul sunt:

 IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII- nivel 1
 IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII- nivel 2
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
DENUMIREA MODULULUI: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

Rezultatul învăţării 1: Numeşte factorii de risc, bolile profesionale la locul de muncă şi ia
măsuri pentru reducerea factorilor de risc
1. Factori de risc: agenţi 1. Observarea existenţei 1. Enumerarea factorilor de
patogeni, substanţe toxice, factorilor de risc. risc în funcţie de specificul
substanţe explosive, factori de 2. Raportarea prezenţei locului de muncă.
climat (temperatură, factorilor de risc sau a 2. Recunoaşterea riscului
umiditate, curenţi de aer), situaţiilor de muncă care practicării unei calificări
vibraţii, zgomote, radiaţii, prezintă pericol pentru 3. Asocierea factorilor de risc
etc. securitatea şi sănătatea cu bolile profesionale în
2. Risc de îmbolnăvire, muncitorilor din domeniul funcţie de specificul locului de
risc de accidentare, risc de chimie industrială muncă.
invaliditate 3. Raportarea deficienţelor 4. Descrierea consecinţelor
3. Boli profesionale: boli sistemelor de protecţie riscurilor identificate.
ale căilor respiratorii, boli ale
pielii, afecţiuni ale diferitelor
organe de simţ, boli interne
Rezultatul învăţării 2: Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la
locul de muncă, apărarea împotriva incendiilor
1. Termeni şi definiţii specifice 1. Însuşirea şi respectarea 1. Utilizarea termenilor şi
2. Politica de sănătate şi legislaţiei din domeniul expresiilor specifice
securitate a muncii- Legea securităţii şi sănătăţii în domeniului.
securităţii şi sănătăţii în muncă muncă şi a măsurilor de 2. Identificarea persoanelor
3. Responsabilităţi generale şi aplicare a acestora. responsabile cu sănătatea şi
specifice: ale angajatorilor, 2. Utilizarea corectă a securitatea la locul de muncă
angajaţilor etc. echipamentului individual 3. Definirea regulilor specifice
4. Mijloace de protecţie: de protecţie privitoare la sănătatea şi
echipamente de protecţie securitatea muncii descrise de
specifice locului de muncă reglementările de la locul de
muncă
4. Descrierea echipamentelor
_____________________________________________________________________________________
de protecţie specifice locului
de muncă
Rezultatul învăţării 3: Aplică regulile de sănătate şi igienă individuală la locul de muncă
1. Reguli de igienă : igiena 1. Aplicarea regulilor de 1. Adoptarea regulilor de
corporală, igiena vestimentaţiei, igienă individuală la locul de igienă individuală la locul de
igiena alimentaţiei muncă muncă
2. Materiale de întreţinere a 2. Utilizarea materialelor de 2. Folosirea materialelor de
igienei: materiale igienico igienă individuală la locul de igienă individuală la locul de
sanitare, produse cosmetice, muncă muncă
alimente de protecţie 3. Evaluarea consecinţelor
3. Consecinţe ale nerespectării nerespectării regulilor de
regulilor de igienă: intoxicaţii, igienă individuală la locul de
toxiinfecţii alimentare, boli muncă
parazitare, dermatoze, etc.
Rezultatul învăţării 4: Acordă primul ajutor în caz de accident
1.Manifestări de alterare a stării 1. Anunţarea imediată a 1.Recunoaşterea manifestărilor
de sănătate produse în caz de situaţiilor de accident şi a în caz de accident.
accident: stări de ameţeală, incidentelor. 2. Utilizarea materialelor din
leşin, stop cardio respirator, trusa de prim ajutor.
stări de greaţă, hemoragii,etc. 3. Aplicarea masurilor de prim
2.Trusa de prim ajutor ajutor.
3.Măsuri de prim ajutor
_____________________________________________________________________________________
Activităţi de învăţare
propuse
1. Noţiuni generale de securitate şi sănătate în muncă Documentarea cu ajutorul
Internetului
1.1.Termeni şi definiţii specifice -
1.2. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006 Completarea de
1.3. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor formulare de instructaj de
1.4. Pregătirea şi instruirea personalului protecţia a muncii
1.5.Tipuri de instructaje de protecţie a muncii
1.6.Drepturi şi obligaţii ale angajatorului şi angajatului Prezentare de
1.7.Mijloace de protecţie: echipamente de protecţie specifice echipamente de protecţie
locului de muncă utilizate în domeniul
chimie industrială
2. Accidente de muncă şi boli profesionale Filme pe teme de securitate
2.1.Accidente de muncă . Clasificarea accidentelor de muncă. şi sănătate în muncă
2.2.Cauzele producerii accidentelor de muncă;
- nerespectarea instrucţiunilor de lucru Studii de caz
- apariţia accidentală a substanţelor explosive, caustice,
toxice, inflamabile, pulberi industriale la locul de muncă Completarea fişelor de
2.3.Măsuri de prevenire a accidentelor evaluare
2.4.Declararea şi cercetarea accidentelor de muncă
2.5.Măsuri de prim ajutor în caz de accident
2.6.Boli profesionale : boli ale căilor respiratorii, boli ale pielii,
afecţiuni ale diferitelor organe de simţ, boli interne
2.7.Cauzele producerii bolilor profesionale: condiţii speciale de
muncă, agenţi patogeni, agenţi chimici, vibraţii, zgomote, radiaţii
etc.
3. Apărarea împotriva incendiilor Aplicaţii privind folosirea
3.1 Mijloace de stingere a incendiilor (hidranţi, stingătoare de stingătoarelor de incendiu
incendiu)
3.2.Indicatoare şi panouri avertizoare
4. Microclimatul la locul de muncă

4.1. Factori de climat ( temperatură, umiditate, ventilaţie, Studii de caz pe teme
luminozitate, cromatică) ergonomice
4.2.Principii ergonomice în organizarea locului de muncă
5. Igiena muncii
5.1.Reguli de igienă : igiena corporală, igiena vestimentaţiei, igiena Studii de caz
alimentaţiei Referate cu tematică de
5.2.Materiale de întreţinere a igienei: materiale igienico sanitare, igiena muncii
produse cosmetice, alimente de protecţie
5.3.Consecinţe ale nerespectării regulilor de igienă: intoxicaţii,
toxiinfecţii alimentare, boli parazitare, dermatoze, etc.
_____________________________________________________________________________________
În cadrul instruirii prin modulul Sănătatea şi securitatea muncii se pot utiliza fişe de
documentare, folii, videoproiector, CD, panouri avertizoare, echipamente de protecţie utilizate în
domeniul chimiei industrială, formulare de instructaje de protecţia muncii, stingătoare de
incendii etc.
Timpul alocat pentru studierea modulului este de 36 ore de pregătire teoretică, urmând a
se extinde printr-o formare specifică fiecărui loc de muncă pe parcursul stagiului de practică ce
se va desfăşura la agentul economic după finalizarea clasei a X-a.
În elaborarea curriculum-ului pentru modulul Sănătatea şi securitatea muncii s-a pornit
de la unităţile de competenţe cheie Igiena şi securitatea muncii din standardele de pregătire
profesională de la nivelul 1 şi 2.
Dobândirea rezultatelor învăţării se va realiza prin activităţi de pregătire teoretică
precum: expunerea, explicaţia şi conversaţia, dar mai cu seamă se vor utiliza metode de predare
activ- participative precum: simularea, studiul de caz, jocul de rol, exerciţiul. Un accent deosebit
se va pune pe motivarea învăţării prin metoda descoperirii precum şi pe documentare şi căutarea
informaţiilor utilizând cele mai moderne surse.
Se recomandă ca instruirea să se desfăşoare în cabinete de protecţia muncii special
amenajate şi dotate cu materiale documentare şi instrumente moderne de predare precum:
videoproiector, filme tematice, colecţii de legi şi normative privind securitatea şi siguranţa
muncii, reviste de specialitate etc.
Metodele de predare/ învăţare trebuie să fie centrate pe elev, să stimuleze participarea
activă şi directă a elevilor în timpul procesului de predare/ învăţare.
Metodele pentru implicarea activă a elevilor sunt recomandate luând în considerare
gradul de relevanţă faţă de modul; formarea practică, simulare, jocuri de roluri, aplicaţii în caz de
alarmă de incendiu, vizită la un punct de lucru pentru intervenţie în caz de incendiu, dezbateri.,
studii de caz, problematizarea etc.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea iniţială se va face pentru a verifica dacă elevul deţine cunoştinţele şi

abilităţile necesare parcurgerii cu succes a programului de formare propus în prezentul
curriculum.
Evaluarea formativă se va realiza utilizând ca instrumente de evaluare fişe cuprinzînd:
întrebări cu răspuns adevărat / fals, întrebări cu alegere multiplă, afirmaţii pereche, întrebări cu
răspuns scurt, întrebări cu răspuns limitat, întrebări structurate, prezentări, studii de caz, etc.
Evaluarea finală a modulului sau evaluarea sumativă verifică dacă au fost dobândite
toate rezultatele învăţării asociate modulului. Evaluarea va cuprinde şi activităţi practice în care
se va urmări dacă elevul este capabil să lucreze în echipă, şă rezolve o problemă, să facă o
prezentare să scrie un raport. Funcţie de specificul modulului, această evaluare poate fi făcută
printr-un portofoliu sau miniproiect/proiect.
Profesorul va explica întotdeauna ce se aşteaptă de la evaluarea sumativă şi vor discuta şi
agrea cu elevii criteriile de evaluare pentru o încheiere cu succes a modulului. Profesorul îi va
încuraja pe elevi să se autoevalueze sau să se evalueze unul pe celălalt.
_____________________________________________________________________________________
Instrumente de evaluare recomandate:
Pentru a promova modulul, elevii trebuie să demonstreze că pot întruni toate criteriile
asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la îndeplinire exerciţii practice, proiecte, teme de lucru
şi/sau probleme care constituie evaluarea modulului.
8. Bibliografia
 Legea Nr.319 / 2006 a Securităţii şi sănătăţii în muncă

 Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
 H.G. Nr. 493 / 2006 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot
 Vintilă M.,Lixandru P., Chiţu I. L. Rus A., Ionescu I. – Protecţia şi igiena muncii,
manual pentru clasa a X-a - Editura Crepuscul, Ploieşti, 2002
 Reviste de specialitate: RISC SI SECURITATE IN MUNCA - Revista de informare in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, editata de Institutul National de Cercetare Dezvoltare
pentru Protectia Muncii
 Redactia: Bd. Ghencea nr. 35A, Sector 6, 061695, Bucuresti, tel./fax. (021) 315.78.22, e-
mail: cis_inpm@rnc.ro Cuprinsul ultimului numar.
 REVISTA ROMANA DE MEDICINA MUNCII- publicatie a Societatii Romane de
Medicina Muncii , acreditata de catre Colegiul Medicilor din Romania, revista de informare in
domeniul medicinei muncii; Editura MEDMUN; Redactia: Str.Pictor Negulici nr.9, sector 1,
Bucuresti, cod:71289, tel/fax: 2 30 93 42 Cuprinsul numerelor din anul 2002 (1/2002 si 2/2002);
Curpinsul numerelor din anul 2003 (1/2003)
 CALITATEA VIETII - Revista de politici sociale editata de Institutul de Cercetare a
Calitatii Vietii; Redactia: Calea 13 Septembrie nr. 13, Sectorul 5, Bucuresti, cod 76117, tel.
(021) 411.48.00, fax. (021) 411.48.05, e-mail: iccv@iccv.ro,
 Adresa web: http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit.html
_____________________________________________________________________________________
Modulul IV. MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE
Modulul IV Măsurări şi calcule tehnice face parte din cultura de specialitate pentru pregătirea
de bază în domeniul chimie industrială , clasa a IX-a liceu tehnologic şi are alocate 72 ore
conform planului de învăţământ:
Total ore/ an : 72
Orele de teorie ale modulului se desfăşoară pe parcursul întregului an şcolar 1,5 oră/săptămână.
Orele de laborator tehnologic se vor efectua de către inginer de specialitate, cu clasa
împărţită pe grupe, cu efective de elevi conform legislaţiei în vigoare.
Pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ se recomandă ca acelaşi profesor să
predea atât orele de instruire teoretică, cât şi orele de instruire în laboratorul tehnologic.
Modulul Măsurări şi calcule tehnice se constituie pe unitatea de competenţă Măsurarea
mărimilor tehnice, la care sunt agregate competenţe din unitatea Comunicare şi numeraţie, din
standardul de pregătire de nivel 1 pentru domeniul chimie industrială.
Prin parcurgerea pregătirii profesionale în domeniul chimie industrială se urmăreşte
formarea la elevi de cunoştinţe, deprinderi, aptitudini şi atitudini care să le permită obţinerea
unei calificări în domeniu.
2. Unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul Măsurări şi

calcule tehnice
 MĂSURAREA MĂRIMILOR TEHNICE – nivel 1

 COMUNICARE SI NUMERATIE – nivel 1
1. Identifică instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice

2. Execută, cu instrumente simple , controlul fazelor de fabricaţie
3. Verifică parametrii tehnologici cu echipamente AMC
4. Realizează calcule simple
5. Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:
Denumirea Modulului: MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE

Rezultatul Învăţării 1: Identifică instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice
Mărimi fizice: lungime, volum,
masă, temperatură, timp, densitate Definirea mărimilor fizice
Unităţi de măsură: şi a unităţilor de măsură
corespunzatoare mărimilor fizice corespunzătoare
- unităţi de măsură în SI: m, m 3, kg,
grade Kelvin, s, kg/m3
- unităţi de măsură tolerate: ţol, Alegerea instrumentului - Corelarea instrumentelor de
litru, grade Celsius corespunzator mărimii de măsură cu mărimile fizice
_____________________________________________________________________________________
Instrumente: şubler, ruletă, riglă, măsurat corespunzătoare
balanţă tehnică, cântar, vas gradat în
unităţi de volum, termometru cu Descrierea principiului de
mercur, cronometru, densimetre măsurare -Enunţarea principiului de
(areometru, picnometru) măsurare pentru fiecare
Principiul de măsurare: directă, instrument de măsurare
prin comparare cu mărimi etalon
Rezultatul Învăţării 2: Execută, cu instrumente simple , controlul fazelor de fabricaţie
Pregătire :
- luarea probelor Pregătirea măsurării Identificarea instrumentelor
- verificarea integrităţii de măsură necesare pentru a
instrumentului Efectuarea măsurării măsura mărimile fizice
mărimilor fizice
Măsurare: citirea şi înregistrarea Executarea corectă a
valorilor Întreţinerea instrumentelor operaţiilor pentru realizarea
în vederea utilizării măsurării mărimilor fizice
Intreţinere: curăţire, ambalare, acestora în condiţii optime
depozitare Efectuarea operaţiilor de
întreţinere a instrumentelor
de măsură
Rezultatul Învăţării 3: Verifică parametrii tehnologici cu echipamente AMC
Parametri tehnologici: Definirea parametrilor Prezentarea parametrilor
temperatura, nivel, presiune, debit tehnologici tehnologici dintr-o instalaţie
tehnologică
Echipamente AMC: termocuplu Recunoaşterea
bimetalic, sticlă de nivel, echipamentului AMC Asocierea unităţilor de
manometru cu coloana de lichid, corespunzător măsură cu parametrii
manometru cu membrană, parametrilor tehnologici tehnologici
rotametru
Citirea parametrilor Corelarea echipamentelor
indicaţi de echipamentele AMC cu parametrii
AMC tehnologici
Efectuarea de citiri ale

parametrilor tehnologici
Rezultatul Învăţării 4: Realizează calcule simple
Calcule tehnice simple :
- calculul suprafeţei unui obiect Aplicarea metodelor de Efectuarea de transformări
(suprafaţă plană, tronson de calcul indicate într-o ale unităţilor de măsură
conductă) aplicaţie dată
- calculul volumului unui corp Realizarea corectă a
(depozite paralelipipedice, calculelor corespunzătoare
rezervoare cilindrice) aplicaţiilor date
- calculul debitului masic şi
volumetric Operarea cu transformări în
calcule Aprecierea corectă a
Transformări ale unităţilor de rezultatelor obţinute în urma
măsură pentru mărimile efectuării calculelor tehnice
fizice: lungime, suprafaţă,
volum, masă, densitate,
_____________________________________________________________________________________
timp, temperatură, Estimarea şi verificarea
presiune, debit rezultatelor obţinute prin
calcule
Estimare şi verificare: aprecierea
rezultatelor obţinute prin calcule
realizate în urmă măsurătorilor
efectuate
Rezultatul Învăţării 5: Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
Citirea diagramelor şi luarea
datelor (densitate-concentraţie, Citirea graficelor şi a Folosirea corectă a graficelor
solubilitate-temperatură) diagramelor simple şi a diagramelor pentru
preluarea datelor
Reprezentare grafică: Identificarea mărimilor
- variaţia debitului în functie de necesare întocmirii Determinarea, prin citire
deschiderea robinetului. graficelor şi diagramelor directă sau prin calcul, a
pentru o mărimilor necesare pentru
- variaţia densităţii unei soluţii în operaţie simplă întocmirea de grafice sau
funcţie de concentraţia diagrame
acesteia.
Trasarea graficelor si Reprezentarea grafică a
diagramelor simple dependenţei unei mărimi faţă
corespunzătoare sarcinii de altă mărime
4.Conţinutul formării
Activităţi de învăţare
propuse
1.Mărimi fizice şi unităţi de măsură Aplicaţii numerice
- mărimi fizice : lungime, volum, masă, timp, temperatură, Activitate practică în sala
densitate, presiune, debit masic, debit volumetric de clasă/laboratorul
- Sistemul Internaţional de unităţi de măsură tehnologic
- unităţi de măsură tolerate pentru volum, diametrul conductei,
presiune
- transformări ale unităţilor de măsură dintr-un sistem de măsură în
altul
3. Elemente de calcul tehnic
2.1. Relaţii de calcul pentru mărimi fizice utilizate în tehnică Aplicaţii de calcul tehnic
(suprafaţă, volum, debit masic, debit volumetric, densitate,
presiune) Activitate practică în sala
2.2. Utilizarea tabelelor în aplicaţii tehnice de clasă/laboratorul
- luarea datelor din tabele tehnologic
- întocmirea de tabele prin introducerea anumitor date
2.2. Utilizarea graficelor în aplicaţii tehnice
- luarea datelor din grafice
- întocmirea de grafice
2.3. Utilizarea diagramelor în aplicaţii tehnice
3.Măsurarea mărimilor fizice
3.1. Măsurarea lungimii Activităţi teoretice de
_____________________________________________________________________________________
3.2. Măsurarea volumului caracterizare a mărimilor
3.3.Măsurarea temperaturii fizice
3.4. Măsurarea timpului
3.5.Măsurarea masei Activitate practică în
3.6.Măsurarea densităţii laboratorul tehnologic
3.7.Determinarea densităţii prin calcul
Pentru fiecare mărime se vor prezenta : instrumente de măsură, Aplicaţii de calcul tehnic
principiul de măsurare, metode de măsurare a mărimii, noţiuni de
întreţinere a instrumentelor/echipamentelor de măsurare
4. Măsurarea parametrilor tehnologici (caracterizarea Activitate practică în
parametrilor tehnologici, folosirea echipamentului AMC) laboratorul tehnologic
4.1. temperatura
4.2. nivelul Lecţii vizită la agenţii
4.3. presiunea economici de profil
4.4. debitul
a. pentru orele de pregătire teoretică: fişe de documentare, folii, videoproiector, CD, machete,
auxiliare curriculare etc.
b. pentru orele de pregătire practică: fişe de lucru, machete de utilaje, instrumente de măsură,
instalaţii de apă, instalaţii tehnologice prevăzute cu AMC-uri etc.

- specificul activităţii (oră de curs, laborator tehnologic);
- complexitatea demersului (lecţie de comunicare şi dobândire de noi cunoştinţe, lecţie
de formare de deprinderi, lecţie pentru dezvoltarea abilităţilor);
- dotarea cu echipamente tehnologice a laboratorului tehnologic din şcoală.
Prin lecţie profesorul trebuie să echilibreze funcţiile cunoscute ale metodelor de instruire, care
sunt: funcţia cognitivă (de cunoaştere); funcţia normativă (cantitativă);funcţia de formare (a
deprinderilor de lucru);funcţia instrumentală (de utilizare a echipamentelor de instruire).
Pentru realizarea competentelor impuse prin Standardul de Pregãtire Profesionalã , prin
parcurgerea conţinuturilor din acest curriculum sunt sugerate în continuare exemple de lucrãri
de laborator cu caracter aplicativ:
Lucrări de laborator pentru modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE
1. Mărimi fizice şi unităţi de măsură

 calcularea volumului sălii de laborator
 efectuarea de transformări din unităţi de măsură tolerate (volum, diametrul
conductei, presiune) în unităţi de măsură în Sistemul Internaţional
2. Elemente de calcul tehnic
 Citirea şi luarea datelor din tabele, grafice şi diagrame.
 Întocmirea de tabele, grafice folosind datele experimentale
_____________________________________________________________________________________
3. Măsurarea mărimilor fizice
 Măsurarea dimensiunilor geometrice ale utilajelor (lungime, diametru, grosime)
folosind instrumente de măsură specifice (ruletă, riglă, şubler).
 Măsurarea volumului, temperaturii şi timpului folosind instrumente de măsură
specifice (cilindru gradat, termometru, cronometru).
 Determinarea, prin calcul, a volumului de lichid dintr-un utilaj cunoscând nivelul de
lichid şi dimensiunile geometrice ale utilajului.
 Măsurarea masei la balanţa tehnică, la cântarul electronic. Compararea rezultatelor
obţinute prin cântărirea aceluiaşi obiect la diferite balanţe.
 Măsurarea densităţii (cu areometrul şi cu picnometrul)
 Determinarea, prin calcul, a densităţii în funcţie de masa şi volumul determinate
experimental
4. Măsurarea parametrilor tehnologici
 Măsurarea temperaturii, nivelului şi presiunii cu echipament AMA (termocuplu,
sticlă de nivel, manometrul cu mercur, manometrul cu apă, manometrul cu
membrană)
 Măsurarea debitului cu debitmetrul
 Determinarea, prin calcul, a debitului de lichid la diferite deschideri ale robinetului
Sugestiile metodologice sunt exemple pentru strategiile didactice care trebuie să fie aplicate şi
indică totodată exemple de bună practică. Metodele de predare/ învăţare trebuie să fie centrate pe
elev, să stimuleze participarea activă şi directă a elevilor în timpul procesului de predare/
învăţare.
Metodele pentru implicarea activă a elevilor sunt recomandate luând în considerare gradul de
relevanţă faţă de modul: formarea practică, simulare, jocuri de roluri, vizite pe teren, proiecte,
instruire, dezbateri.
7. Sugestii cu privire la evaluare:
Evaluarea se realizează în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a

rezultatelor învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului
şi de metoda de evaluare (probe orale, scrise şi practice).
Evaluarea finală se realizează printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul
procesului de predare/ învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Instrumentele de evaluare finală sunt proiectate în funcţie
de conţinutul modulului.
Nivelul de performanţă se apreciează:

la orele de teorie prin:
teste ce conţin itemi cu răspunsuri la alegere, adevărat/fals, tip eseu, tip pereche
1. teste sumative
la orele de instruire practică prin:
realizarea lucrãrilor de laborator în conformitate cu datele din referate;
întocmirea corectã a fişelor de lucru;
prezentarea lucrãrilor efectuate;
rezolvarea problemelor care pot să apară în timpul efectuării lucrărilor practice;
comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru.(lucrul în echipã, asumarea
responsabilitãtii, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru)
_____________________________________________________________________________________
Se pot utiliza în derularea modulului, atât la orele de teorie cât şi la instruire practică, tipuri de
instrumente de evaluare cum ar fi fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare în timpul
parcurgerii modulului.
Exemplu evaluare:
Rezultatul învăţării 1. Identifică instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice
1.Completaţi coloana B a tabelul de mai jos cu unităţile de măsură corespunzătoare mărimilor

fizice prezentate în coloana A .
Mărimi fizice Unităţi de măsură
Coloana A Coloana B
1. Densitate
2. Masă
3. Lungime
4. Temperatură
5. Timp
6. Volum
2.Efectuaţi corelaţia, în coloana C, între mărimile fizice prezentate în coloana A şi

instrumentele de măsură prezentate în coloana B
Instrument de Corelare
Mărimi fizice măsură mărime fizică – instrument de măsură
Coloana A Coloana B Coloana C
1. Densitate a. termometru
2. Masă b. şubler
3. Lungime c. cilindru gradat
4. Temperatură d. densimetru
5. Timp e. ruletă
6. Volum f. balanţă tehnică
g. cronometru
h. manometru
3.Precizaţi principiul de măsurare pentru instrumentele de măsură precizate în coloana A

Principiul de
Nr. Instrumente de măsură măsurare
Coloana A Coloana B
1. Balanţă analitică
2. Densimetru
3. Ruletă
4. Şubler
5. Termometru
_____________________________________________________________________________________
Rezultatul învăţării 2. Execută, cu instrumente simple , controlul fazelor de fabricaţie
Efectuaţi măsurarea dimensiunilor masei de lucru/sălii de clasă/tablei de scris etc. şi completaţi
tabelul ce mai jos:
Nr. Caracteristica geometrică Instrumentele

Masa de Sala de Tabla de folosite
lucru clasă scris
1. Lungime, m
2. Laţime, m
3. Grosime, m
4. Inălţime, m
Rezultatul Învăţării 3. Verifică parametrii tehnologici cu echipamente AMC

Citiţi la debitmetru debitul de lichid ce curge printr-o conductă la diferite deschideri ale
robinetului şi prezentaţi rezultatele completând următorul tabel
Deschiderea robinetului Debitul volumetric
l/min m3/s
¼ deschis
½ deschis
¾ deschis
Complet deschis
Rezultatul Învăţării 4. Realizează calcule simple

Completaţi schema de mai jos, folosind datele obţinute la măsurările anterioare:
Aria,
m2 Lungimea, m
Lăţimea, m
Tabla
Tabladede Formula de calcul
scris
scris
Aria, m2
Volumul, m3
Lungimea, m
Lăţimea, m
Sala de Inălţimea,m
clasă Formula de calcul
Volumul, m3
Rezultatul Învăţării 5. Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

Reprezentaţi grafic dependenţa dintre variaţia debitului la diferite deschideri ale robinetului,
folosind datele preluate anterior
Gv, l/min
_____________________________________________________________________________________
Liceu tehnologic Clasa a IX-a 0 Deschiderea robinetului
8. Bibliografia
1 Teodorescu Mioara, Tehnica măsurării mărimilor Editura Didactică şi

Vlădescu Luminiţa fizico-chimice şi aparatură de Pedagogică, R. A. Bucureşti,
laborator 1994
2. Rus A., Bertalan L., Pregătire de bază în chimie Editura Oscar Print Bucureşti,
Neacsu C., Manole L, industrială Anul I şcoală 2000
Lixandru R., Patrulescu profesională, Manual de teorie
C., Stănescu D. etc.
_____________________________________________________________________________________

Protectia Mediului Cls IX

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protectia Mediului Cls IX

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Anexa nr. 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009

pentru clasa a IX-a

Liceu– filiera tehnologică

Domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ

Ing . Ersilia Coşbuc - prof. grad didactic I

Ing. Mariana Frăţilă - prof. grad didactic I

Ing. Cristina Neacşu - prof. grad didactic I

Ing. Ana Rus - prof. grad didactic I

Ing. Doina Vasiliu - prof. grad didactic I

Ing. Marcela Vieru Socaciu - prof. grad didactic I

Paula Posea – Expert curriculum CNDIPT- MECI

Domeniul pregătirii de bază: CHIMIE INDUSTRIALĂ

Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală

Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore

Modul I. Materii prime şi materiale în industria chimică

Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an

TOTAL GENERAL 414 ore/an

* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de

III. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE

 Comunicare şi numeraţie – nivel 1

 Unităţi de competenţă tehnică generală

 Materii prime naturale anorganice în industria chimică- nivel 1

Modulul MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ prin

Total ore/an 108

Parcurgerea modulului se recomandă să se desfăşoare de-a lungul întregului an şcolar, 2

 MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Rezultatele învăţării la care se referă modulul:

1. Caracterizează materii prime naturale din industria chimică

DENUMIREA MODULULUI : MATERII PRIME ŞI MATERIALE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Conţinutul formării este suportul ştiinţific al cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor

Recomandări de parcurgere a conţinuturilor în ordine logică :

Conţinuturi Activităţi de învăţare propuse

Noţiuni introductive Activităţi teoretice de însuşire a

Materii prime naturale anorganice şi organice Activităţi teoretice de caracterizare a

Pregătirea probelor de materii prime pentru Activităţi practice în laboratorul

Prepararea soluţiilor Activităţi practice în laboratorul

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

a. pentru orele de pregătire teoretică: fişe de lucru,fişe de documentare, folii,

Pentru atingerea rezultatelor învăţării la care se referă prezentul modul se vor

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de evaluare şi cu tipul probelor de

Rezultatul învăţării 1 : Caracterizează materii prime naturale din industria

Enumerarea materiilor prime şi materialelor auxiliare din industria chimică

Nr. crt. Activitate

Clasificarea materiilor prime şi materialelor auxiliare din industria chimică

a. Aveţi la dispoziţie compuşii : gheaţă, amoniac soluţie, sodă cristalizată , pirită,

Nr. crt. Activitate

b. Sunt indicate în coloana A .Tipuri de ape în natură în funcţie de condiţiile de

c. Componentul aerului, esenţial vieţii omului, este:

Descrierea proprietăţilor materiilor prime şi materialelor auxiliare din industria

b.Sunteţi pus în situaţia de a determina proprietăţile materiilor prime din industria

Nr. crt. Activitate

Rezultatul învăţării 2 : Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor

1. Denumiţi utilajul cu simbolul convenţional prezentat mai jos :

2.Având la dispoziţie schema instalaţiei de distilare a ţiţeiului la presiune atmosferică:

3. Pentru ecuaţiile următoarelor reacţii chimice:

4. Parţile componente ale unui filtru rapid sunt:

Rezultatul învăţării 3 : Enumeră utilizările materiilor prime naturale din

Rezultatul învăţării 4 : Pregăteşte probele de materii prime pentru determinări

1. Precizaţi denumirea ustensilelor de laborator din imaginile de mai jos şi operaţia

a)-…………. b)-…………. c)-………… d) -…………

Rezultatul învăţării 5: Prepară soluţii apoase de concentraţii procentuale

a.Preparţi o soluţie de clorură de sodiu amestecând 4,5 g clorură de sodiu cu 145,5 g