(Rectangle comment user

15.07.2009 11:21:33
blank)
Pof.dr.ing. Gavril� CALEFARIU

(Rectangle comment user

17.11.2010 15:53:21
blank)
2008 � 2009
REPROGRAFIA UNIVERSIT��II �TRANSILVANIA� DIN BRA�OV
2
CUPRINS

1. GENERALIT��I 4

2. DETERMINAREA TIPULUI DE PRODUC�IE 7

2.1. Analiza structurii planului de produc�ie . 7

2.2. Analiza structurii produselor utiliz�nd diagrame de str uctur� 8

2.3. Alegerea preliminar� a tehnologiei de fabrica�ie 9

2.4. Stabilirea tipologiei produc�iei 10

2.4.1. Metoda coeficientului de sincronizare 10

2.4.2. Metoda indicilor globali 12

2.5. Stabilirea schemei generale de fabrica�ie ( prelucrare �i montaj) 16

2.6. Determinarea nivelului de automatizare 17

2.7. Alegerea utilajelor tehnologice 19

2.8. Alegerea tehnologilor de fabrica�ie 22

3. SISTEME DE FABRICA�IE DESTINATE PRODUC�EI DE MAS� 28

3.1. Utilaje tehnologice spe ciale �i specializate. ma�ini-unelte agregat 29

3.2. Linii de fabrica�ie (tehnologice) �n flux 32

3.2.1. Linii de fabrica�ie rigide f�r� stocatoare 34

3.2.2. Linii de fabrica�ie rigide cu stocatoare 36

3.3. Rela�ia dintre frecven�a blocajel or �i fiabilitate 40

3.4. Aplica�ie 41

4. SISTEME DE FABRICA�IE DESTINATE PRODUC�EI DE SERIE 42

4.1. Structura sistemelor de fabrica�ie destinate produc�iei de serie 45

4.2. Echilibrarea liniilor de fabrica�ie �n flux 49

5. SISTEME DE FABRICA�IE DESTINATE PRODUC�EI INDIVIDUALE 52

5.1. Indicatori de evaluare a flexibilit�ii 53

5.2. Componentele unui SFF 54

5.3. Tehnologia de grup �i SFF 55

5.4. Proiectarea SFF 56

5.4.1. Reguli de structurare a SFF 61

 5.4.2. Ordonarea utilajelor tehnologice �n SFF 63

5.5 Aplica�ie 64

6. SISTEME DE ASAMBLARE 68

6.1. Tipuri de sisteme de asamblare 69

6.2. Proiectarea liniilor de asamblare 70

7. DETERMINAREA CAPACIT��II DE PRODUC�IE 72

7.1. Introducere 72

7.2. Calculul capacit�ii de produc�ie 73

7.2.1. Fabrica�ia unui singur produs, cu posturi dispuse �n paralel 73

7.2.2. Fabrica�ia unui singur produs, cu posturi dispuse �n paralel -serie 75

7.2.3. Metoda coeficientului fondului de timp 77

7.2.4. Metoda grupului principal de echipamente 77

BIBLIOGRAFIE 80

3
1. GENERALIT��I
Sistemul de ma�ini-unelte este ansamblul (totalitatea) ma�inilor-unelte,
utilajelor tehnologice �i de control, legate �ntre ele printr-o logistic�
industrial�
proprie, destinat execut�rii unuia sau mai multor procese tehnologice.

Procesul tehnologic este o succesiune ordonat� de prelucr�ri sau ansambl�ri.

Prelucr�rile pot fi:

-continue, nu necesit� sta�ionarea semifabricatului �n postul de lucru iar

mi�c�rile de avans se suprapun cu mi�c�rile de transport;

-discontinue, cele care necesit� sta�ionarea semifabricatului �n postul de

lucru, iar mi�c�rile de avans se efectueaz� �n timpul procesului de a�chiere �n
timp ce cea de transport / transfer se efectueaz� �n afara procesului de a�chiere.

Prelucr�rile discontinue pot fi:

-succesive, specifice sistemelor serie;

-simultane, specifice sistemelor paralel;

-simultan-succesive, specifice sistemelor serie-paralel sau paralel serie.

Dou� prelucr�ri distincte se numesc dependente dac� exist� o ordine strict� a
execu�iei lor. Execu�ia lor este obligatoriu de tip serial. �n caz contrar ele sunt

independente, iar execu�ia poate fi de tip serial sau paralel.

Opera�ia este reuniunea prelucr�rilor efectuate asupra unui semifabricat �ntr-un

subspa�iu determinat. Acest subspa�iu este aferent unui loc de munc� �i se
nume�te pozi�ie de lucru, dac� este inclus �n spa�iul unei ma�ini-unelte, sau post
de lucru dac� el apar�ine unui sistem de ma�ini.

Opera�iile tehnologice se realizeaz� prin intermediul ciclurilor de lucru, care

cuprind at�t mi�c�rile de generare c�t �i pe cele auxiliare.

Din punct de vedere al elasticit�ii ciclului de lucru, ma�inile unelte pot fi:

-cu ciclu rigid, c�nd modificarea ordinii prelucr�rilor �i a valorilor

parametrilor regimurilor de a�chiere necesit� schimb�ri cinematice �i
constructive ale ma�inii (strungurile automate mecanice, ma�inile-unelte
agregate, liniile automate cu transfer);

-cu ciclu elastic, c�nd modificarea ciclului de lucru se poate face f�r�
modific�ri cinematice sau constructive ale ma�inii (ma�inile-unelte CNC).

Din punct de vedere al gradului de universalitate, ma�inile-unelte pot fi:

-universale, orientate pe proces, care permit prelucrarea mai multor

familii de repere;

-specializate, orientate pe produs, care prelucreaz� c�teva tipodimensiuni

dintr-o familie de repere;

4
-speciale, orientate pe reper, care prelucreaz� o singur� tipodimensiune
de pies�. Acestea sunt cele mai simple din punct de vedere constructiv, foarte
productive �i sunt evident cu ciclu rigid.
speciale, orientate pe reper, care prelucreaz� o singur� tipodimensiune
de pies�. Acestea sunt cele mai simple din punct de vedere constructiv, foarte
productive �i sunt evident cu ciclu rigid.

O categorie important� de mi�c�ri (activit�i) este reprezentat� de adaptarea

(reglarea) ma�inii, �i �n final a sistemului, la schimbarea reperului. Durata �i
costurile acestor activit�i diferen�iaz� �n mod esen�ial sistemele de fabrica�ie.
Corelat cu gradul de universalitate al echipamentelor de fabrica�ie, sistemele
de fabrica�ie pot fi:

-orientate pe proces, numite �i Sisteme Flexibile de Fabrica�ie (SFF),

care sunt constituite din grupe de ma�ini de acela�i tip, care pot executa procese
tehnologice de complexitate ridicat�. Sunt eficiente pentru produc�ia de unicate,
serie mic� �i mijlocie;

-orientate pe produs, destinate fabrica�iei a unui num�r relativ mic de

repere (patru, cinci), �n produc�ia de serie mare �i de mas�, organizat� �n flux
rigid, pentru volume mari de produc�ie;

-orientate pe obiect (reper),care se utilizeaz� �n fabrica�ia produselor

(reperelor) ori foarte mari (asamblarea, montajul �n industria aeronautic�,
naval�, asamblarea ma�inilor unelte etc), ori a celor mici �i foarte mici
(�uruburi,
fitinguri, arbori prelucra�i pe strungurile automate mecanice etc). Pentru
obiectele de talie mare poate fi vorba de produc�ie de unicate sau serie mic�,
pentru cele de talie mic� este vorba de serie mare �i de mas�.

-orientate pe proiect, la realizarea de prototipuri (rapid prototyping), sau

�n situa�iile �n care fabrica�ia (sau o parte a acesteia) se realizeaz� pe
amplasamentul beneficiarului.

Din cele de mai sus, se constat� c� tipul produc�iei are o influen�� major� at�t
asupra echipamentelor c�t �i asupra sistemelor de fabrica�ie.
Din punct de vedere al tipologiei sale produc�ia poate fi:

-produc�ie individual� (unicat) PI: foarte diversificat�, discontinu�,

imprevizibil�, nerepetabil� �i instabil�;

-produc�ie de serie PS (�n func�ie de m�rime poate fi de serie mic�, de

serie mijlocie sau de serie mare): destul de diversificat�, repetabil� periodic,
discontinu�, par�ial previzibil� �i stabil�;

-produc�ie de mas� PM: pu�in diversificat�, se desf�oar� �n flux aproape

continuu, complet previzibil� �i stabil�.
Principalii indicatori calitativi de evaluare a tipului de produc�ie sunt
prezenta�i
mai jos.

1. Stabilitatea produc�iei:
- PI: instabil�, imprevizibil�, nerepetabil�;
- PS: par�ial instabil�, previzibil�, repetabil� pe loturi;
- PM: stabil� pe 3-5 ani, previzibil�, repetabil� �n serii mari.
2. Clien�ii:
- PI: cunoscu�i prin comenzi ferme;
- PS: cunoscu�i prin pia�a de desfacere;
- PM: necunoscu�i (neidentifica�i foarte clar pe segmente de pia��).
5
3. Tehnologie:
- PI: fi�� tehnologic� aproximativ�;
- PS: fi�� tehnologic� precis�;
- PM: plan de opera�ii
4. Dotare cu utilaje:
- PI: utilaje universale clasice �i CNC, centre de prelucrare;
-PS: ma�ini specializate, ma�ini-unelte CNC, centre de prelucrare,
sisteme flexibile de fabrica�ie SFF;
-PM: ma�ini semirigide �i rigide, ma�ini-unelte agregate, linii automate
cu transfer.

5. Dotare cu SDV-uri:
- PI: SDV-uri universale �i foarte diverse;
-PS: SDV-uri cu specificitate �i diversitate adecvat�, verificatoare
orientate pe proces;

- PM: SDV-uri speciale.

6. Nivelul de calificare a operatorilor:
- PI: mediu �i �nalt;
- PS: foarte �nalt, policalificare;
- PM: redus, specializare pe activit�i simple.
7. Asigurarea mentenan�ei:
-PI: cu nivel de calificare mediu, echip� mic� omogen�, se accept�
sta�ion�ri pe durate mai lungi;
-PS: cu nivel de calificare foarte ridicat, echip� eterogen�, interven�ii
prompte pentru repara�ii �n timp redus;
-PM: cu nivel de calificare foarte ridicat, echip� mare eterogen�,
interven�ii prompte pentru repara�ii �n timp foarte scurt.

8. Controlul fabrica�iei:
- PI: manual, final la recep�ia bucat� cu bucat� a pieselor;
- PS: manual, automat �i statistic, pe faze (�n flux) �i final la recep�ie;
- PM: automat �n flux, statistic la recep�ie.
9. Lansarea produc�iei:
- PI: pe bucat�;
- PS: pe lot de fabrica�ie;
- PM: pe serie de fabrica�ie.
10. Conducerea operativ� a produc�iei:
-PI: monitorizare cu periferice dispuse �n atelier prin care se face
colectare periodic� a informa�iei;

- PM: monitorizare cu supervizare continu� prin re�ea de calculatoare;

- PM: dispecerizare clasic�, discontinu�.periodic�.
11. Continuitatea produc�iei:
- PI: discontinu� pe repere sau subansamble;
-PS: discontinu� pe loturi cu periodicitate prestabilit�;
- PM: continu�.
6
2. DETERMINAREA TIPULUI DE PRODUC�IE
2.1. ANALIZA STRUCTURII PLANULUI DE PRODUC�IE.
�n termenii cei mai cuprinz�tori, �ntreprinderea industrial� (�i sistemul de
fabrica�ie aferent) poate fi privit� ca un sistem de produc�ie-stocuri cu stadii
multiple. Produsul final se ob�ine prin asamblarea mai multor componente:
ansambluri, subansambluri �i piese individuale. Componentele fiec�rui produs
parcurg o succesiune de procese tehnologice pentru a fi transformate din starea
de materii prime, materiale, semifabricate �n piese finite, care se monteaz� �n
produsul care se livreaz� beneficiarului.

Fiecare etap� de transformare reprezint� un stadiu (etap�) al procesului de

fabrica�ie.
Pe l�ng� fabrica�ia propriu-zis�, de regul�, fiecare stadiu cuprinde �i o zon� de
stocare. Stocarea este necesar� deoarece durata ciclurilor de fabrica�ie �i
cantit�ile care fabric� din fiecare tip de reper sunt diferite.
Stocarea este parte component� a solu�iei care se d� la urm�toarea �ntrebare:
c�nd �i c�t s� se produc� din fiecare unitate de produs, �n condi�ii de eficien��
�i
cu respectarea termenelor de livrare.

Decizia de a proiecta �i a investi �ntr-un sistem de produc�ie este una strategic�.

�n termeni asem�n�tori se pune �i problema extinderii de activitate. Dezvoltarea

unui proiect nou ca �i extinderea sau modernizarea unui sistem existent sunt
legate de urm�toarele decizii majore, care vizeaz� viitorul pe termen lung al
noului obiectiv economic �i care �in de planificarea strategic�:

- strategiile de marketing;
- asimilarea de produse noi;
- utilizarea noilor tehnologii;
- volumul investi�iilor;
-metodele de organizare (planificare) a produc�iei;
- stabilirea nivelului de specializare a acesteia;
- recrutarea �i preg�tirea resurselor umane.
Ea are ca obiectiv ob�inerea resurselor �i este atributul e�alonului cel mai �nalt
al
conducerii.
�n afar� de planificarea strategic�, proiectul de sistem trebuie s� vizeze
aspectele func�ionale, de exploatare a sistemului, ceea ce impune luarea �n
considerare a detaliilor legate de planificarea tactic�, pe cele legate de
planificare operativ� (programarea produc�iei), pe cele de ordonan�are precum
�i problematica monitoriz�rii.

Planificarea tactic� se refer� la perioade medii (de obicei un an), divizate �n

perioade mai scurte (trimestre, luni). Informa�iile sunt agregate (centralizate) pe

grupe de produse, �i con�in planurile de produc�ie trimestriale �i lunare, ale

7
�ntreprinderii, sec�iilor �i atelierelor. Deciziile sunt luate de e�alonul mijlociu
al
organiza�iei, care are ca obiectiv utilizarea eficient� a resurselor.
lor. Deciziile sunt luate de e�alonul mijlociu al
organiza�iei, care are ca obiectiv utilizarea eficient� a resurselor.

Planificarea operativ� detaliaz� p�n� la nivel de executant direct sarcinile ce

decurg din planul tactic, defalcat pe unit�i scurte de timp (s�pt�m�ni, zile, ore).

Informa�iile sunt detaliate p�n� la nivelul fiec�rui produs, subansamblu, pies�

component�. Se stabile�te momentul lans�rii �n fabrica�ie a fiec�rui lot, are �n
vedere urm�rirea produc�iei �i evolu�ia stocurilor. Sunt implica�i conduc�torii
locurilor de munc�, av�nd ca obiective execu�ia cerin�elor formulate prin
planificarea tactic�.

Din cele de mai sus, rezult� c� introducerea �n fabrica�ie a unui nou produs este

o decizie strategic�, reorganizarea sec�iilor de fabrica�ie pentru preluarea noului

produs este o decizie tactic�, iar �ntocmirea documenta�iei detaliate este o

decizie operativ�. Structura planului de produc�ie este stabilit� prin planificarea

strategic� (poart� denumirea de plan agregat) �i detaliat� prin cea oper ativ�.
Trebuie precizat faptul c� e�aloanele participante la decizie nu trebuie privite ca

fiind izolate unul de altul �i c� procesul de partajare a deciziei este unul

relativ.

2.2. ANALIZA STRUCTURII PRODUSELOR UTILIZ�ND DIAGRAME DE

STRUCTUR�
�n cel mai general mod, etapele principale (stadiile) de execu�ie a produselor se
pot observa dac� se construiesc diagramele de structur� a acestora. Aceste
diagrame se ob�in printr-o opera�ie logic� de dezagregarea a produsului finit,
fiind cunoscute �i sub denumirea de diagrame de �explozie� (explozia fiind doar
una logic�, desigur).
Produsul finit este considerat ca fiind componentul de nivel �0�. El este
dezagregat (descompus) �n subansamble �i piese de nivel �1�, cele care se
asambleaz� la opera�ia de montaj final. Fiecare subansamblu, la r�ndul s�u, se
descompune �n mod similar, �n propriile subansamble �i piese de nivel �2�,
�.a.m.d. Num�rul de nivele este egal cu num�rul de stadii �n care va fi fabricat
produsul.

Diagrama de structur� de mai jos este aferent� unui plan de produc�ie Pl.Pr.
compus din trei produse. Se constat� c� produsul Pr1 are patru stadii, produsul
Pr2 are cinci stadii, iar produsul Pr3 are trei stadii.
Nota�iile utilizate sunt: S � subansamblu, P � pies�, M � material (materie prim�,
semifabricat). Indicii permit s� se identifice pozi�ia componentului �n
arborescen�� chiar �n lipsa acesteia. Cobor�nd pe arborescen��, un articol de
nivel N este p�rinte pentru orice articol de pe nivelul N+1 de care este legat
printr-o linie �i are semnifica�ia �este compus din�. Urc�nd pe arborescen��, un
articol este component� a celui de pe nivelul superior de care este legat direct,
cu semnifica�ia �face parte din�.

8
Pl.Pr.
Pr3 Pr1
S11 P13S12
Pr2
S21 P22 P31 P32
P111 P121 P112 P122 P123 S211 S212 M13
M123 P2111 P2112 P2121
M22 M31
M2111 M2112 M2121 M2122
M32
P2122
Pl.Pr.
Pr3 Pr1
S11 P13S12
Pr2
S21 P22 P31 P32
P111 P121 P112 P122 P123 S211 S212 M13
M123 P2111 P2112 P2121
M22 M31
M2111 M2112 M2121 M2122
M32
P2122 M111 M112 M121 M122

Fiecare nivel este corelat cu anumite activit�i, fie de fabrica�ie (montaj,

prelucr�ri mecanice, forjare, turnare, etc), fie de aprovizionare (cu materii
prime,
semifabricate, materiale, componente, subansamble, etc). Orice component�
(articol) intr� pe diagram� a�a cum arat� el �n faza (stadiul) de aprovizionare .

Codificarea produselor, subansamblelor, pieselor �i materialelor poate fi diferit�,

singura condi�ie fiind aceea de cod unic pentru fiecare articol, indiferent de
pozi�ia lui �n arborescen��. Spre exemplu, �ntr-o reprezentare mai detaliat�,
codul fiec�rui articol, poate con�ine �i factorul de componen�� (sau de
structur�), care indic� num�rul de articole componente care intr� componen�a
unei unit�i din articolul p�rinte.

2.3. ALEGEREA PRELIMINAR� A TEHNOLOGIEI DE FABRICA�IE

A�a dup� cum s-a precizat �n Capitolul 1, structura �i func�ionarea sistemului de
fabrica�ie este puternic dependent� de tipul produc�iei. Pentru determinarea
tipologiei produc�iei prin indicatori cantitativi, �n aceast� faz� de proiectare,
este
necesar� o configurare minimal� a tehnologiei de fabrica�ie.
Aceasta se face complet�nd tabelul de mai jos:

Fi�a tehnologic� a reperului nr.

........................denumit .....................
Material: .............................. ; Masa: ...................... [kg]

Nr.
oper.
Denumirea
opera�iei
Grupa de
utilaje
utilizabile
SDVuri
Nr. buc�i: ................
top
[min/buc]
taux
[min/buc] tad [min/lot]
0 1 2 3 4 5 6
1 Bazare MU de frezat
2
n
Total

�n care:
-top este timp opera�ional (norma tehnic� de timp), care la r�ndul s�u are
mai multe componente: timpul de baz�, timpul ajut�tor, timpul de deservire
9
tehnic�, timpul de deservire organizatoric�, timpul de odihn� �i necesit�i,
timpul de preg�tire � �ncheiere; timpul de preg�tire � �ncheiere;

-taux este timpul auxiliar, cel consumat de sistemul logistic �i care

determin� oprirea (neutilizarea) ma�inii;

-tad este durata adapt�rii sistemului la schimbarea lotului (reperului).

Fi�a tehnologic� preliminar� se completeaz� pentru toate reperele care compun
produsele din planul de fabrica�ie.

2.4. STABILIREA TIPOLOGIEI PRODUC�IEI

Tipul produc�iei este determinat de un ansamblu de factori interdependen�i care
determin� desf�urarea proceselor de produc�ie �n spa�iu �i timp. Dintre ace�ti
factori, o influen�� deosebit� o au volumul anual al produc�iei (planul de
fabrica�ie) �i timpii opera�ionali.

Tipul produc�iei se poate determina la nivel de opera�ie tehnologic� sau la

nivel de �ntreg proces tehnologic.
De asemenea, trebuie precizat c� tipul produc�iei se poate determina prin mai
multe metode, fiecare presupun�nd calcularea unor indicatori.

2.4.1. Metoda coeficientului de sincronizare

Coeficientul de sincronizare pentru opera�ia i, referitoare la un reper oarecare,
se
define�te prin rela�ia:

Tm

KSi .
(1)

opi

�n care: Tm este perioada medie a ciclului de lucru, �n care se cere a fi fabricate

piesele aferente reperului �i se calculeaz� cu rela�ia (cunoscut�):

(2)
�n rela�ia (2), -Qj -reprezint� volumul anual al produc�iei pentru reperul j, iar
timpul disponibil pe un utilaj Td/ut , se determin� cu rela�ia (de asemenea
cunoscut�):

Td/ut .
(zc .
znl).ns .hs .kint [h/ut] (3)

�n care:

-zc - reprezint� num�rul de zile calendaristice dintr-un an;

-znl � num�rul zilelor nelucr�toare dintr-un an;
j
utd
m Q
TT /.
10
-ns � num�rul de schimburi pe zi;
-hs � num�rul de ore dintr-un schimb;
-kintr � coeficientul �ntreruperilor pentru repara�ii mici, �ntre�inere �i
�ntreruperi accidentale la grupa de utilaje j. �n construc�ia de ma�ini el are
valoarea orientativ� de 0,95.
�n func�ie de valorile lui KS, tipul produc�iei pentru opera�ia i va fi stabilit
astfel:
KS . 1, rezult� produc�ie de mas� (M);

1< KS . 10, produc�ie de serie mare (SMr);

1o< KS . 20, produc�ie de serie mijlocie (SMj);

KS > 20, produc�ie de serie mic� (SMc);
KS >> 20, produc�ie de unicate (U);

Coeficientul de sincronizare, folosit adesea �i pentru organizarea

produc�iei, indic� propor�ia �n care volumul produc�iei, aferent unui reper,
acoper� cu activitate un post lucru, corespunz�tor opera�iei tehnologice cerute de
reperul respectiv.

�in�nd seama de toate opera�iile necesare pentru reperul j, se vor calcula

coeficien�ii de sincronizare corespunz�tori fiec�rei opera�ii. �n mod similar
trebuie procedat pentru toate reperele componente ale tuturor produselor �i se va
completa un tabel ca �n exemplul de mai jos:

Nr. Reperul 1 Reperul 2 Reperul j

opera�iei KS Tip prod. KS Tip prod. KS Tip prod.
1 32,4 SMc 8,9 SMr
2 16,8 SMj 12,4 SMj
3 27,6 SMc 19,3 SMj
n 41 SMc 7,5 SMr

Pe baza tabelului, se poate stabilii tipologia produc�iei (a ansamblului

opera�iilor) pentru fiecare reper.
Astfel, consider�nd n = 4, structura topologic� a produc�iei se poate centraliza
dup� modelul de mai jos:

Reperul Ponderile tipurilor de produc�ie [%]

M SMr SMj SMc U
1 0 0 25 % 75 % 0
2 0 50 % 50 % 0 0
j

Din tabel se constat�, c� pentru exemplul dat, Reperul 1 se preteaz� cel mai bine
pentru produc�ia de serie mic� (SMc), pe c�nd Reperul 2, conform metodei

11
coeficientului de sincronizare, se preteaz� �n pondere egal� at�t pentru produc�ia
de serie mare (SMr) c�t �i pentru produc�ia de serie mijlocie (SMj). de serie mare
(SMr) c�t �i pentru produc�ia de serie mijlocie (SMj).

Presupun�nd c� ambele repere apar�in aceluia�i grup, �i c� exist� posibilitatea

prelucr�rii lor pe acela�i sistem de fabrica�ie, se pune problema determin�rii
tipului de produc�ie care este cel mai adecvat pentru acest sistem.

Dac�, spre exemplu, Reperul 1 se cere a fi fabricat �n volumul anual Q1, iar
Reperul 2 �n volumul Q2, ponderea global� a fiec�rui tip de produc�ie, pentru
cele dou� repere ale exemplului anterior, se va calcula cu rela�iile:

0 (4)

(5)
(6)
(7)
0 (8)

Pentru sistemul de fabrica�ie se va adopta structura tipologic� cu ponderea cea

mai mare.

2.4.2. Metoda indicilor globali

Prin aceast� metod� permite evaluarea stabilit�ii �i diversit�ii fabrica�iei.
Al�turi de Metoda coeficientului de sincronizare, care este mai detaliat�
deoarece porne�te de la opera�iile previzionate, metoda indicilor globali ofer�,
de asemenea, o baz� pentru luarea deciziei privitoare la tipologia produc�iei.

Evaluarea se face prin coeficien�i specifici, pornind de la cerere spre prelucrare,

la nivel agregat. Sunt caracterizate distinct cele trei etape (procese) generale:
livrare
(concordant� cu cererea), asamblare
�i prelucrare, f�r� detalierea p�n� la
nivel de opera�ii individuale.

a. Coeficien�ii pentru livrare:

00
21
21 .
.
...
.
QQQQPM
21
21 5,00
QQQQPSMr.
...
.
21
21 5,025,0QQQQPSMj.
...
.
21
21 075,0QQQQPSMc.
...
.
00
21
21 .
.
...
.
QQQQPU
12
Coeficientul continuit�ii �n livrare
L .1L .1

K .
(1)

11

�n care: L este num�rul lunilor de livrare/an.

�n func�ie de valorile lui K1, tipul produc�iei �n func�ie de continuitatea

livr�rilor
va fi

K1 = 1, rezult� produc�ie de mas� (PM);

0,75< K1 < 1, produc�ie de serie mare (PSMr);
0,25< K1 . 0,75, produc�ie de serie mijlocie (PSMj);

0< K1 . 0,25, produc�ie de serie mic� (PSMc);

K1 = 0, produc�ie de unicate (PU);

Coeficientul stabilit�ii livr�rilor

K2 = durata minim� dintre dou� livr�ri consecutive ale aceluia�i produs

�n func�ie de valorile lui K2, tipul produc�iei �n raport cu stabilitatea

livr�rilor va

fi apreciat� astfel:
K2 < s�pt�m�n� �i constant, � PM
K2 < lun� �i constant,� PSMr
K2 < lun� �i variabil,� PSMj
K2 > lun� �i variabil,� PSMj
K2 > trimestru �i variabil,� PSMc
K2 > 6 luni �i variabil,� PU

Coeficientul neuniformit�ii livr�rilor

(3)
�n care:
PLPmax -este produc�ia lunar� planificat� maxim� (conform cererii)
[buc/an].
PL - este produc�ia lunar� planificat� medie (conform cererii) [buc/an].

�n func�ie de K3, tipul produc�iei va fi:

K3 . 0,2, � PM
K3 . 0,4, � PSMr
K3 . 0,6, � PSMr
K3 . 0,8, � PSMc
K3. 1, � PU

max
max
3 PLP
PLPLPK m.
.
13
b. Coeficien�ii pentru asamblare:
Dintre cei trei coeficien�i utilizabili (care dau, de altfel, rezultate similare)
pentru
stabilirea tipologiei procesului de asamblare, cel mai utilizat este

Coeficientul ritmului mediu de asamblare

El este inversul coeficientului de sincronizare:

1

K4 .
(4)
KSA

unde: KSA � este coeficientul de sincronizare pentru procesul de asamblare privit

ca proces agregat. El se calculeaz� �n mod similar cu coeficientul de
sincronizare la prelucrare, prezentat �n cursul precedent. Timpul opera�ional este
reprezentat aici de durata medie preliminar� (total�) �n care se monteaz� o
unitate de produs.

�n func�ie de coeficientul ritmului mediu de asamblare K4, tipul procesului de

montaj va fi:
K4 >> 1, � PM
K4 > 1, � PSMr
K4 . 1, � PSMr
K4 < 1, � PSMc
K4 << 1, � PU

c. Coeficien�ii pentru prelucrare:

�n mod similar cu montajul, cel mai utilizat coeficient �n evaluarea tipologiei
procesului de prelucrare este

Coeficientul ritmului mediu de prelucrare

K5 .
(5)
KSP

unde: KSP � este coeficientul de sincronizare pentru procesul de prelucrare privit

ca proces agregat. El se calculeaz� �n mod similar cu coeficientul de
sincronizare pentru o opera�ie oarecare, prezentat �n cursul precedent. Timpul
opera�ional este reprezentat aici de durata medie total� �n care se prelucreaz� o
unitate de produs.

Valorile utilizate pentru stabilirea tipului de proces de prelucrare sunt similare

cu cele pentru K4.

Exemplu.

Folosind metoda indicilor globali, s� se analizeze forma de organizare a

produc�iei de motoare �i s� se stabileasc� tipul acesteia, �tiind c� cererea

14
defalcat� pe luni este cea din tabelul de mai jos. Livr�rile se fac s�pt�m�nal �i
se
lucreaz� �n dou� schimburi. Durata medie a montajului unui motor este de o or�
�i 30 minute, iar durata fabrica�iei tuturor pieselor este de 2 ore.
lucreaz� �n dou� schimburi. Durata medie a montajului unui motor este de o or�
�i 30 minute, iar durata fabrica�iei tuturor pieselor este de 2 ore.

Lun
a
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Buc 201 217 244 203 189 206 231 201 220 245 246 250
. 5 5 8 1 2 3 1 0 2 0 6 5

Rezolvare:

Din tabel se calculeaz�:

Cererea anual� (volumul total): Q = 26 568 Buc.

Cererea medie lunar� (produc�ia lunar� medie) : PL
= 2214 Buc.

m1 .
PM
K2 < s�pt�m�n� �i constant . PM
0,12 .
0,2 .
PM
Timpul disponibil pe an, corespunz�tor la lucrul �n dou� schimburi va fi:
Td = 225 zile lucr.� 2 sch. � 8 ore/sch. = 3 600 ore.

26568
11,07 .
PM
26568
14,76 .
PM

Rezult� c� toate cele trei etape majore al produc�iei (livrarea, montajul �i

prelucrarea) trebuie proiectate �i organizate corespunz�tor unei produc�ii de
mas�.

K.
.
.
11
112
1
K.
.
.
2505
22142505
3
K..
60035,14
K..
60032
5
15
2.5. STABILIREA SCHEMEI GENERALE DE FABRICA�IE
(PRELUCRARE �I MONTAJ)
Dispun�nd de imaginea preliminar� asupra tehnologiei de fabrica�ie �i
cunosc�nd tipul cel mai adecvat de sistem, se poate trece la elaborarea schemei
generale de fabrica�ie. Aceasta se poate �ntocmii pe baza duratelor de fabrica�ie
ale fiec�rui reper la fiecare stagiu (etap�) de prelucrare. Diviz�nd produc�ia
anual� pe loturi, schema se poate �ntocmii pentru fabrica�ia loturilor. Diferen�a
este dat� de unit�ile de timp, trecute pe o ax� la parte de sus �i care trebuie s�
fie adecvate (minute, ore pentru repere, respectiv, zile pentru loturi).

Elaborarea schemei generale de fabrica�ie se face pornind de la montaj, pe baza

c�ruia se stabilesc duratele prelucr�rilor �.a.m.d. Se parcurge sensul invers celui

de la fabrica�ie.

Aceast� schem� este util� at�t �n procesul de proiectare a sistemului, c�t �i

�n faza de planificare a produc�iei (�n exploatare).

16
Pe schem� se pot vedea sincronismele
fabrica�ie. Cu ajutorul ei, gruparea
apar�in�nd unor produse diferite, se
e �i asincronismele din procesul de
fabrica�ie. Cu ajutorul ei, gruparea
apar�in�nd unor produse diferite, se
�i asincronismele din procesul de
reperelor pe loturi, chiar �i a reperelor
face mai facil.
reperelor pe loturi, chiar �i a reperelor
face mai facil.

2.6. DETERMINAREA NIVELULUI DE AUTOMATIZARE

Nivelul de automatizare al utilajului arat� gradul de implicare al operatorului �n
desf�urarea ciclului de lucru. Relativ la utilaj, sunt vizate dou� grupe de
mi�c�ri:

-grupa A � compus� dintr-o parte a mi�c�rilor auxiliare: cele de

alimentare cu semifabricat, fixare �n dispozitiv �i eliminare pies� (finit� sau
par�ial prelucrat�);

-grupa B � compus� din mi�c�rile opera�ionale, cele de prelucrare

propriu-zis�, at�t cele de lucru c�t �i cele de gol.

Din punct de vedere al nivelului de automatizare, utilajele tehnologice pot fi:

- cu comand� manual�: A � manual, B � manual;

- cu comand� semiautomat�: A � manual, B � automat;
- cu comand� automat�: A � automat, B � automat.
Defini�ie: Un utilaj tehnologic este automat dac� efectueaz� �ntreg ciclul de
lucru f�r� interven�ia direct� a operatorului, inclusiv mi�c�rile de alimentare cu
semifabricat, fixare �n dispozitiv �i eliminare a piesei finite.

Nivelul tehnologic actual face ca situa�ia cu B � manual s� fie din ce �n ce mai

rar�. Accentul se pune pe stabilirea solu�iilor optime de rezolvare a tuturor
mi�c�rilor auxiliare, de logistic� local�: cele trei din grupa A, la care se adaug�

cele de transport local, transfer la intrare �i ie�ire, precum �i cele de stocare

local�. Aceste aspecte privesc �ntregul sistem.

UTi
PLi
Si Se
Tp Tfe Tfi
A
Tp
�n afara postului de lucru
PLi
Sf
E
RRx
RRz
ATx
ARx
ARz
PLi
�n postul de lucru PLi
17
..
.natoFC11
Din acest punct de vedere, decizia de oportunitate a solu�iilor de
automatizare, robotizare sau mecanizare a unui sistem de produc�ie se ia prin
calculul coeficientului de oportunitate Co �care se calculeaz� cu rela�ia:

(1)
tsf
..
.

..

tt

.
ad.ast
ad.preg
.
�n care:

-Fnat � fondul nominal de timp al PL �n intervalul de timp [luni];

-tsf � intervalul de timp de stabilitate a fabrica�iei, dat de intervalul de
timp dintre dou� schimb�ri consecutive de repere Rk sau produse finite Pf [luni];
-tad a�t � timpul de a�teptare la schimbarea Rk, �n care SF este
neopera�ional, afl�ndu-se �n a�teptare [ore];
-tad preg � timpul de adaptare la schimbarea Rk, �n care SF este opera�ional,
egal cu timpul de preg�tire a SF �n vederea trecerii la prelucrarea reperului Rk+1,

(tad preg este suprapus peste top al reperului Rk) [ore].

�n func�ie de valorile lui Co decizia se ia astfel:

Co . 1 � Deservire manual� (M);

1<Co . 2 � Robotizare cu robo�i industriali (RI);

2<Co . 4 � Mecanizare cu conveioare, manipulatoare, (CV);

Co > 4 � Automatiz�ri rigide (AR);

Pentru exemplificare se consider� �ase niveluri distincte de organizare a

produc�iei prin condi�ii tehnico-economice diferite, prezentate �n tabelul
urm�tor. Se cere s� se determine tipul automatiz�rii.

Nr.
crt.
Fna.
[luni]
tsf
[luni]
tad a�t
[ore]
tad preg
[ore] Co Decizia
1 12 1 0,25 0,5 2 RI
2 12 3 2 3 4,8 AR
3 12 2 0,25 0,5 1 M, RI
4 12 4 3 6 6 AR
5 12 6 3 4 3,4 AR, CV
6 12 6 0,10 0,7 0,18 M

Se consider� c� influen�� mare asupra coeficientului Co o are durata

stabilit�ii fabrica�iei tsf care pentru valori mari impune AR iar pentru diversit�i

mari �i stabilit�i medii / mici impune automatiz�ri flexibile. Pe de alt� parte

18
influen�� mare asupra coeficientului Co o are tad a�t �i tad preg care pentru
valori
mari impune AR iar pentru valori mici / medii impun automatiz�ri flexibile.

Recomand�ri pentru limitarea unor indicatori caracteristici fabrica�iei

flexibile:

MUNC SFF-RI

Volumul anual de produc�ie < 10.000 buc/an >> 10.000

buc/an
Perioada ciclului de ma�in� (TC) > 5 min / OT < 5 min / OT
Timpul de deservire (manipulare) > 1 / 4 TC . 1 / 4 TC
Frecven�a adapt�rilor 1-3 ori / zi 1-5 ori / s�pt
M�rimea lotului min 10-50 buc / lot min 100-500
buc / lot
Timpul de adaptare . 20 min / adapt . 60 min / adapt

2.7. ALEGEREA UTILAJELOR TEHNOLOGICE

Dotarea optim� a sistemului de fabrica�ie presupune compararea
variantelor de utilaje necesare cu, dot�ri diferite �i de la firme diferite, pe
criterii
de cheltuieli orare ma�in� �i parametrii de rentabilitate.

Trebuie precizat c� prima cerin�� care trebuie �ndeplinit� de un utilaj

tehnologic, pentru a putea fi introdus �n sistem, este aceea a permite prelucrarea
tuturor reperelor din planul de fabrica�ie, care sunt destinate a fi procesate pe
postul de lucru aferent. De fapt, sunt mai multe cerin�e de natur� tehnic�.

Este vorba de: lungimile curselor, spa�iul de lucru, for�ele limit� de

a�chiere, viteze de a�chiere, vitezele deplas�rilor rapide, num�r de scule din
magazinul de scule, dot�ri privind monitorizarea �i controlul fabrica�iei,
fiabilitate, etc.

Presupun�nd c� aceste cerin�e sunt �ndeplinite se vor aplica criterii

tehnicoeconomice
de diferen�iere. Metoda cea mai frecvent� este metoda costurilor
orare.

Metoda const� �n calculul: timpului de utilizare, costurilor orare,

parametrilor de rentabilitate �i apoi de luare a deciziei.

Prezentarea metodei se va face exemplific�nd prin analiza a dou� variante de

utilaje (ele sunt de regul� mai multe):

- Varianta A: strung CNC cu deservire manual�;

- Varianta B: strung CNC cu deservire automat�.
19
Calculul timpului de utilizare

Timp de utilizare teoretic / zi

Nr.
crt. Elemente de calcul Calcul Varianta A Varianta B
1 Intervalul de timp de
func�ionare
ora 600 - 2320 1040 min 1040 min
2 Pauz� (15+35+30)
min
80 min 0
3 Timp de lucru (1)-(2) 960 min 1040 min
4 Timp de repaus 8% din (3) 80 min 0
5 Timp odihn� �i necesit�i
fire�ti
5% din (3) �
(4)
44 min 0
6 Timp teoretic de utilizare
[min]
(3)-(4)+(5) 836 min 1040 min
7 Timp teoretic de utilizare
[ore]
(6)/60 13,93 ore 17,33 ore

Timp de utilizare teoretic / an

Nr.
crt. Elemente de calcul Calcul Varianta A Varianta B
8 Zile pl�tite / an 52 s�pt �5 zile 260 z 260 z
9 Zile neproductive / an
2 � 52 + s�rb.
legale
+concediu
138 z 138 z
10 Zile productive / an 365-(9) 225 z 225 z
11 Timp teoretic de utilizare /
an
(10) � (7) 3134 ore 3899 ore

Timp de utilizare / an

Nr.
crt. Elemente de calcul Calcul Varianta A Varianta B
12 Timp de �ntre�iner / an 3 % din (11) 94 ore 129 ore
13 Timpi tehnici de oprire /
an
5 % din (11)(
12) 152 ore 226 ore
14 Timp de utilizare / an (11)-(12)+(13) 2888 ore 3544 ore

Calculul costurilor orare �i a parametrilor de rentabilitate

20
Nr.
crt. crt. Tip de cheltuieli Calcul Varianta
A Varianta B
1 Investi�ie -400.000 480.000
2 Amortizare calculat� 10% din (1) 40.000 48.000
3 Dob�nzi calculate 4% din (1) 16.000 19.200
4 Cheltuieli cu spa�iile 25 m2 � 110 um/m2 2.750 3.300
5 Salarii inclusiv 7% CAS 15,75 um/h � 16
h/zi � 260 zile/an 65.520 65.520
6 Cheltuieli generale
pentru ma�ini (partea
const.)
din normativ 17.025 17.025
7 Cheltuieli de exploatare (2)+(3)+(4)+(5)+(6) 141.295 153.045
8 Timp de utilizare/an Poz. 14, tabel prec. 2.888 3.544
9 Cheltuieli de �ntre�inere 0,0015%h � (1) �
(8)
17.328 25.517
10 Cheltuieli cu sculele 4,5 um/h � (8) 12.996 15.948
11 Cheltuieli cu energia 45 kW � 0,18
um/kWh � (8) � 0,5 11.696 15.948
12 Cheltuieli generale
pentru ma�ini (partea
var.)
din normativ
1,68 um/h � (8) 4.852 5.954
13 Cheltuieli de exploatare (9)+(10)+(11)+(12) 46.872 63.367
14 Cheltuieli cu capacitatea
de produc�ie (7)+(13) 188.167 216.412
15 Cheltuieli orare ma�in� (14)/(8) 65,16 61,06
16 Economii anuale ((15A)(
15B))�(8B)
14.530
17 Recuperare capital/an (16)+((2B)-(2A)) 22.530
18 Timp de amortizare ((1B)-(1A))/(17) 3,6 ani
19 Rentabilitatea relativ� (16)/((1B)-(1A)) 18,2%

Decizia:
este oportun� achizi�ionarea unui strung NC cu deservire
automat�.

21
2.8. ALEGEREA TEHNOLOGILOR DE FABRICA�IE
METODA COSTURILOR INFLUEN�ATE DE TEHNOLOGIE �I DOTARE

Metoda este utilizat� �n faza de proiectare �i, desigur, poate fi folosit� �i

pentru decizia de modernizare prin retehnologizare. Ea nu vizeaz� numai
realizarea investi�iei minime �i a termenului minim de livrare ci �i influen�a
altor
factori printre care costurile influen�ate stabilite de tehnolog �i proiectant.

Modelul matematic al costurilor influen�ate folose�te urm�toarele

principii:
-�mp�r�irea costurilor de prelucrare �n constante �i variabile;
-acceptarea varia�iei liniare (propor�ionale) pe �ntreaga capacitate de

produc�ie;

-compararea diferitelor procedee de prelucrare sau variante de dotare se

face prin �nsumarea grafic� a varia�iilor propor�ionale a efectelor
par�iale ale diferitelor faze de prelucrare p�n� la ob�inere unui nivel
constant, echivalent �i global al procesului pentru toate variantele
analizate.

Se poate constata c� primele dou� principii sunt extrase din metodele

generale de calcul al costurilor de produc�ie. T rebuie precizat c� aici ele
vizeaz�
tehnologia, utilajul, sculele �i dispozitivele.

Costurile totale influen�ate de tehnologie �i de dotare, se calculeaz� cu rela�ia:

Cinf t
.
Cft
.
Cvt
[um/an] (1)

�n care:

-Cf t � sunt costurile fixe totale (cu tehnologia �i dotarea) [um/an]

-Cv t � sunt costurile variabile totale (cu tehnologia �i dotarea) [um/an]
�n continuare se prezint� rela�iile de calcul ale celor dou� componente.
1. Costurile fixe totale:
Iv

C
.
CA
.
CR
..A
.
R.
[um/an] (2)

ft

100
�n care:

-CA - costul amortismentului anual al utilajului [um/an];

-CR � costul anual al repara�iilor utilajului [um/an];
-Iv -valoarea de achizi�ie (de inventar sau de �nlocuire) a utilajului,
inclusiv a echipamentelor complementare, actualizat� �n [um/bucUT];
-A,-cota anual� de amortizare din normativ, �n func�ie de TA [ani], durata
de amortizare din normativ, �n [%];

22
-R � cota medie anual� a repara�iei planificate a utilajului, �n [%].
Aceast� cot� este prev�zut� �n specifica�ia tehnic� a aces teia.
R � cota medie anual� a repara�iei planificate a utilajului, �n [%].
Aceast� cot� este prev�zut� �n specifica�ia tehnic� a aces teia.

Dac� metoda este utilizat� pentru decizia de modernizare, atunci, pentru utilajele
existente �n dotare, R se corecteaz� cu influen�a uzurii, astfel c�:

R
.
R.1.
w.
e.
[um/an]

�n care R
este cota medie anual� de repara�ie a utilajului nou (pentru e=0), Re �
aceea�i cot� de repara�ii a utilajului dup� e ani de exploatare, w = 0,01....0,05 �

coeficient de corec�ie anual� a cheltuielilor de exploatare provocate de uzarea

utilajului, e = 1, ... , TA � num�rul anilor de exploatare a utilajului.

2. Costurile variabile totale

Tc

Cvt
.
Q
.Cvup
.Q.Cvut
.top
.Q
.Cvut
.
[um/an] (3)

pc

�n care:

-Tc [min/ciclu] este perioada ciclului de lucru;

-npc � num�rul de piese prelucrate simultan �ntr-un ciclu de lucru;
- Q [buc/an] este volumul anual al produc�iei realizat cu utilajul respectiv;
-top [min] este timp opera�ional (norma tehnic� de timp);
-Cvut [um/min] sunt costurile variabile de func�ionare pe unitatea de timp;
-Cvut [um/buc] sunt costurile variabile de func�ionare pe unitatea de
produs;

�n cazul �n care se are ca obiectiv realizarea unui grad de utilizare (�nc�rcare)

de
100% a utilajului tehnologic, atunci Q devine Qmax �i se calculeaz� cu rela�ia:

60 ..

Q
.
Q

afT
.
[buc/an] (4)

max

�n care: .af
-este timpul mediu anual de func�ionare a utilajului [ore/an],

conform normativ, calculat conform metodei costurilor orare sau cu expresia:

.
Rb.d
.
t

.af
.
Fan
.1 ..
[ore/an] (5)

TMBF
.

..
CUT

�n care:

-Fan este fondul anual nominal de timp [ore/an],

-db
- durata medie statistic� a blocajelor [ore/blocaje],
- TMBF � timpul mediu de bun� func�ionare a utilajului [ore/an],
-tR � durata repara�iilor preventive planificate dintr-un ciclu de repara�ii
[ore/ciclu],
-.CUT � durata ciclului de func�ionare �ntre dou� repara�ii capitale [ore/ciclu].
23
.CUT = 2 ani pentru UT cu utilizare intensiv� �n condi�ii grele
3 ani pentru UT cu utilizare normal� �n condi�ii medii
4 ani pentru UT cu utilizare intensiv� �n condi�ii u�oare

d .

TMBF .din normative, statistic sau din literatura de specialitate

.

R .

Parametrul care mai trebuie calculat �n rela�iile (3) este Cvut (costurile
variabile
de func�ionare pe unitatea de timp). Acestea se calculeaz� astfel:

Cvut .
Ci .
Ce .
Cm .
Cs .
CD [um/an] (6)

Parametrii care intervin �n rela�ia (6) sunt:

Ci costul unitar cu �ntre�inerea utilajului [um/min],
Ce � costul unitar al energiei de ac�ionare [um/min],
Cm � costul unitar al manoperei de fabrica�ie [um/min],
Cs � costul unitar al consumului de scule [um/min],
CD � costul unitar al consumului de dispozitive [um/min],

Calculul acestora se face astfel:

Ci costul unitar cu �ntre�inerea utilajului, exprimat prin:

..
I .
R

C .
v

[um/an] (7)

af

�n care; Iv �i R au semnifica�ia din rela�ia (2) iar . este un coeficient de

�ntre�inere a utilajului �n func�ie de complexitatea lui, conform tabelului
urm�tor:
Ac�ionare/Comand� .
electromecanic / electric 0,05
hidromecanic / electric 0,06
electromecanic / electronic 0,07

Ce � costul unitar al energiei de ac�ionare [um/min],

Ce ...
N [um/min] (8)
�n care . este costul unitar al puterii electrie consumate [um/kwh], N � puterea
nominal� instalat� a utilajului [kW].
24
Cm � costul unitar al manoperei de fabrica�ie [um/min], m � costul unitar al
manoperei de fabrica�ie [um/min],
C
.
k
.
S
[um/min] (9)

ms

�n care ks � coeficient de salarizare, �n func�ie de complexitatea UT �i tipul

deservirii, conform tabelului urm�tor:

Tipul UTi
Tipul deservirii [om/UT]
4/1 3/1 2/1 1/1 1/2 1/3 1/4 1/5
universale 4,77 3,60 2,70 1,40 0,82 0,62 0,53 0,44
semiautomate 4,82 3,66 2,75 1,45 0,87 0,68 0,59 0,50
automate (speciale) 4,95 3,78 2,88 1,58 1,00 0,80 0,71 0,62

S [um/or�] � salariu orar (manopera orar�) �n func�ie de categoria de �ncadrare a

lucr�rii prestate.
Cs � costul unitar al consumului de scule [um/min],
C
..C
.
n
[um/min]

s
ss
C
-costul mediu al unei scule [um/min, scul�] �n func�ie de tipul sculei �i

durabilitate, materialul sculei �i materialul prelucrat, din tabelul urm�tor:

Tip scul�
Mater
ial
scul�
Materialul prelucrat
o�el font�
Acela�i
tip de
prelucrare
Diferite
prelucr�ri
cu
diferite
scule
degro�are finisare degro�are finisare
Cu�it OR 3,4 3,0 3,1 2,7 3,0 3,3
CM 3,6 3,2 3,6 3,2 3,4
Burghiu
Tarod
OR 9,3 9,3 5,2 5,2 7,2 7,9
CM --9,4 9,4 9,4
Alezor
Ad�ncitor
OR 9,8 9,8 7,6 7,6 8,7 9,3
CM 11,7 11,7 9,0 9,0 10,4
Frez� OR 8,8 8,8 6,3 6,3 7,5 8,8
CM 10,4 10,4 10,0 10,0 10,1
Frez� melc OR 19,5 19,5 12,0 12,0 -15,8
Cu�it roat� OR 21.9 10,9 ---16,4
Bro�� OR -----22,5
Scule de
rectificat
Abraz
.
8,9 20,1 4,9 7,6 -6,1
Alte scule
OSC 5,0 4,0 4,5 3,0 4,0 8,0
OR 10,0 8,0 9,0 7,5 8,0
CM 15,0 12,5 15,0 12,5 14,0

25
�n care: OR � o�el rapid, OSC � o�el de scule, CM � carburi metalice.
n� o�el rapid, OSC � o�el de scule, CM � carburi metalice.
ns
- num�rul mediu de scule care lucreaz� simultan �ntr-un ciclu de lucru,

CD � costul unitar al consumului de dispozitive [um/min],

T.62
..B
.
IC

[um/min]

. � coeficient de cost al dispozitivului:

Tip ac�ionare al Tipul ma�inii-unelte

dispozitivului universal� semiautomat� automat�
mecanic 0,04 0,06 0,08
pneumatic 0,06 0,08 0,10
hidraulic 0,08 0,10 0,12

�n care:
TD [ore] � durata de serviciu a dispozitivului:

Tip dispozitiv Greut.Disp./Greut.UT Durata de serviciu

TD [ore]
Mare >1/50 22.000
Mijlociu 1/50 - 1/100 14.500
Mic <1/100 8000

Varia�ia costurilor totale influen�ate �n func�ie de volumul produc�iei �i num�rul

de utilaje de acela�i tip sunt prezentate �n graficul de mai jos.

26
1Cf t
2Cf t
3Cf t
C infl.t
[um/an]
0 Qmax/UT Qmax/UT
Cf t
Cv t
Cf t
Cv t
Cf t
Q.
[buc/an]
.
.
1Cf t
2Cf t
3Cf t
C infl.t
[um/an]
0 Qmax/UT Qmax/UT
Cf t
Cv t
Cf t
Cv t
Cf t
Q.
[buc/an]
.
.
Pentru Q < Qmax varia�ia C infl t este liniar�. Num�rul salturilor Cf t este egal
cu
num�rul deal utilaje UT necesare realiz�rii capacit�ii de produc�ie planificat�.

27
3. SISTEME DE FABRICA�IE DESTINATE PRODUC�EI DE MAS�
Produc�ia de mas� (PM) se caracterizeaz� prin faptul c� ea este pu�in
diversificat�, se desf�oar� �n flux aproape continuu �i stabil, fiind complet
previzibil�.

Structura �i func�ionarea sistemelor de fabrica�ie destinate PM se remarc� prin:

-produc�ie stabil� pe 3 � 5 ani, repetabil� �n serii foarte mari;

-clien�i necunoscu�i (neidentifica�i foarte clar pe segmente de pia��);

-tehnologii detaliate prin planuri de opera�ii;

-utilaje de fabrica�ie semirigide �i rigide, adaptate la reper;

-SDV-uri speciale;

-nivelul de calificare a operatorilor redus, specializare pe opera�ii

simple;

-nivelul de calificare foarte ridicat al echipei de mentenan��, preg�tit�

pentru interven�ii promte �i repara�ii �n timp foarte scurt;

-controlul fabrica�iei se face automat �n flux sau statistic la recep�ie.

Pentru asigurarea eficien�ei sistemului de produc�ie �i realizarea cotei de

pia�� necesare se impune condi�ia proiect�rii unui sistem care s� asigure
productivitate c�t mai mare, �n condi�ii de cheltuieli minime de investi�ie �i
exploatare.

La nivel de utilaj, aceste condi�ii sunt asigurate de utilaje tehnologice

speciale (orientate pe reper, care prelucreaz� o singur� tipodimensiune de pies�)
�i specializate (prelucreaz� c�teva tipodimensiuni dintr-o familie de repere).

Cele speciale ( se mai numesc �i ma�ini monoopera�ie) sunt simple din

punct de vedere constructiv (investi�ie mic�), foarte productive (cheltuieli de
exploatare mici) �i sunt de regul� cu ciclu rigid.

Cele specializate sunt prev�zute cu elemente de adaptare la schimbarea

reperului, de obicei prin schimbarea unor dispozitive (capete multiax, matri�e,
scule profilate, etc), lungimi de curse, viteze, tura�ii, f�r� a se putea interveni

semnificativ �n desf�urarea ciclului de lucru.

La nivel de sistem, din punt de vedere al organiz�rii fluxurilor materiale

�i al dispunerii utilajelor tehnologice, acelea�i cerin�e de eficien�� (de
investi�ie
�i de exploatare) arat� c� cea mai oportun� configura�ie este cea sub forma
liniilor de fabrica�ie �n flux.

Acestea au specific dispunerea posturilor de lucru �n ordinea strict� a

opera�iilor tehnologice. De regul�, pentru prelucrare complet�, semifabricatul
parcurge toate posturile de lucru, f�r� a putea ocoli un eventual post de lucru
defect sau supra�nc�rcat.

28
De aceea, problema esen�ial� a execut�rii opera�iilor pe linii de fabrica�ie
�n flux este cea a siguran�ei �n func�ionare. Linia func�ioneaz� ca un tot unitar
sistemic, astfel c� defectarea unui component duce la blocarea �ntregii linii.
e fabrica�ie
�n flux este cea a siguran�ei �n func�ionare. Linia func�ioneaz� ca un tot unitar
sistemic, astfel c� defectarea unui component duce la blocarea �ntregii linii.

O a doua problem� major� este aceea a rela�iei dintre performan�ele

utilajelor tehnologice �i performan�ele liniei. �n afar� de problema fiabilit�ii,
care este predominant� la proiectarea liniei (fiabilitatea �ntregii linii este mai
mic� dec�t fiabilitatea celei mai slabe verigi ale sale), se mai pune problema
echilibr�rii acesteia. Echilibrarea
liniei const� �n �nc�rcarea c�t mai complet� a
fiec�rui post de lucru care compune linia.

Se cer a fi rezolvate urm�toarele probleme:

- influen�a num�rului de posturi de lucru (PL) asupra liniei;

- influen�a stocatoarelor locale �i zonale asupra func�ion�rii liniei;
-influen�a integr�rii PL manuale asupra performan�elor liniilor automate
�n flux.

3.1. UTILAJE TEHNOLOGICE SPECIALE �I SPECIALIZATE.

MA�INI-UNELTE AGREGAT
Utilajele speciale �i specializate compun sistemele de ma�ini destinate
produc�iei de mas�.

�n figura de mai jos se prezint� structura principial� a unei ma�ini

speciale destinate execut�rii simultane a mai multor g�uri �n semifabricatul Sf.

Elementele care apar �n figur� sunt:

-DP- dispozitiv de prindere;
-B � batiu;
-CM � cap multiax, av�nd mai multe scule pentru prelucrarea g�urilor;
-UL � unitate de lucru;
-UAMP � unitatea de antrenare pentru mi�carea principal�;
-MEP � motorul electric pentru mi�carea principal�;
-US � unitate sanie;
-UAS � unitate de antrenare a s�niei;
-MEA � motorul electric pentru mi�carea de avans.

29
�n cazul �n care pozi�ia g�urilor, lungimea curselor �i tura�iile nu se por
modifica, atunci este vorba de o ma�in� special�. modifica, atunci este vorba de o
ma�in� special�.

Dac�, din proiectare, sunt prev�zute posibilit�i de adaptare la schimbarea

reperului atunci ea este o ma�in� specializat�. Posibilit�ile de adaptare se refer�

la: reglarea pozi�iei g�rilor prin utilizarea de capete multiax cu mecanisme

cardanice, posibilitatea schimb�rii rapide a �ntregului cap multiax, reglarea
valorii curselor, a ciclului de lucru sau tura�iilor.

Principii asem�n�toare se reg�sesc la ma�ini-unelte speciale �i specializate

destinate tuturor prelucr�rilor, precum �i �n domeniul sud�rii sau montajului.

Productivitatea sporit� a ma�inii este dat� de faptul c� la aceea�i mi�care

de avans (�i deci �n acela�i timp) se execut� mai multe prelucr�ri, de c�tre toate
sculele capului multiax, realiz�ndu-se o concentrare de tip multiscule.

O concentrare de grad superior este cea multiposturi. Ea const� �n unirea

mai multor posturi de lucru pe un batiu comun (central). Postul de lucru (PL)
este locul de munc� pe care se execut� o opera�ie tehnologic� (OT) �i este definit
de totalitatea grupurilor de scule (s�nii) care prelucreaz� simultan acela�i
semifabricat.

Procesul de grupare, aranjare �i ordonare a PL �n sistem se nume�te

agregare a PL. Prin agregare se ob�ine o ma�in�-unealt� agregat, denumit� mai
pe scurt agregat. Agregatele au mai mul�i arbori principali, cu ac�ionare
independent� �i cu direc�ii de prelucrare diferite.

A�a cum rezult� din figura de mai jos, direc�iile de prelucrare ale arborilor
principali (s�niilor) coincid cu direc�iile de prelucrare ale semifabricatului.
Direc�iile de prelucrare sunt date de ghidajele unit�ilor sanie �i pot fi
orizontale,

verticale sau �nclinate (�n plan vertical sau orizontal).

30
�n figur�, sistemul de transfer este de tip circular (agregare serie
circular�) �i se realizeaz� cu masa rotativ� (MR), iar alimentarea cu
semifabricat �i evacuarea piesei finite se face �n postul de alimentare-evacuare
PAE, necesit�nd o singur� persoan� pentru deservire.
circular (agregare serie
circular�) �i se realizeaz� cu masa rotativ� (MR), iar alimentarea cu
semifabricat �i evacuarea piesei finite se face �n postul de alimentare-evacuare
PAE, necesit�nd o singur� persoan� pentru deservire.

Agregarea serie poate fi �i liniar�, fiind schematizat� �n figura de mai jos

(un post de alimentare, un post de evacuare �i trei posturi de lucru). Ea necesit�
dou� persoane pentru deservire.

PL1 PL2 PL3 A E

Agregarea serie se bazeaz� pe prelucrarea succesiv�, la care �n PL
dispuse �n ordinea opera�iilor se realizeaz� prelucr�ri complementare, iar la
sf�r�itul ciclului de lucru se ob�ine o pies� finit� (sau par�ial prelucrat�, dac�
agregatul nu este ultima ma�in� a liniei �n flux). Se utilizeaz� pentru repere cu
configura�ie complex�.

Agregarea mai poate fi de tip paralel, la care �n n

PL identice se
prelucreaz� n
Sf identice, asupra c�rora n
grupe de scule identice realizeaz� n
OT identice, iar la sf�r�itul ciclului de lucru se ob�in n
piese finite identice. Ea
se bazeaz� pe prelucrarea simultan� �i nu necesit� transfer. Este de
productivitate mare �i se utilizeaz� pentru piese de complexitate mai sc�zut�.

�n func�ie de traiectoria de dispunere a PL, la fel ca �i agregarea serie,

agregarea paralel poate fi liniar� (ca �n figura de mai jos) sau circular�.

PL1 PL2 PL3 PLn

A A A A
E E E E
�n afar� de agregarea serie �i paralel, agregarea mai poate fi �i mixt�. Ea
const� �n combinarea dintre agregarea serie �i cea paralel. Dac� agregarea serie
este monoflux, cea mixt� este multifluxuri.

31
dpPf
dpMUAg
p N
NG .
Un astfel de agregat realizeaz� n fluxuri de fabrica�ie, fiecare fiind
compus din p PL identice. Se utilizeaz� pentru repere complexe �i este de
productivitate mare.

Ma�inile unelte-agregat sunt tot ma�ini-unelte speciale. Dac� sunt

prev�zute cu elemente de adaptare pentru prelucrarea mai multor tipodimensiuni
de repere, atunci ele devin specializate �i se numesc variocentre.

Un parametru de evaluare al nivelului contribu�iei unei ma�ini-unelte

agregat la finalizarea unei piese finite este gradul de prelucrare:

(1)
�n care:

-NdpMUAg � este num�rul direc�iilor de prelucrare ale ma�inii-unelte

agregat;

-NdpPf � este num�rul direc�iilor de prelucrare ale piesei finite.

Mai trebuie precizat faptul c�, dup� ce agregatul a fost construit, direc�iile
de prelucrare ale acestuia nu se mai pot schimba.

3.2. LINII DE FABRICA�IE (TEHNOLOGICE) �N FLUX

Liniile tehnologice �n flux sunt sisteme de ma�ini la care exist� unul sau
mai multe posturi de lucru, sau grupuri de posturi de lucru (agregate), care au
batiuri proprii, fiind legate printr-o logistic� specific�. Se identific� o ordine
a
opera�iilor tehnologice, iar PL �i utilajele aferente sunt dispuse dup� aceast�
ordine.

Sistemele de ma�ini, se clasific� dup� dou� criterii.

a. dup� rigiditatea ciclului sistemele de ma�ini pot fi:

- sisteme rigide, compuse din ma�ini-unelte speciale sau specializate;
-sisteme semirigide (par�ial rigide), compuse �n majoritate din ma�ini
specializate �i eventual un num�r de utilaje universale;
-sisteme semiflexibile (par�ial flexibile), compuse din unele ma�ini
specializate �i un num�r semnificativ de utilaje universale;

- sisteme flexibile, compuse din utilaje �n marea lor majoritate universale.

�n fiecare grup�, din punct de vedere al flexibilit�ii, logistica aferent� are
atribute similare cu utilajele tehnologice.

Liniile de fabrica�ie destinate produc�iei de mas� sunt �i se numesc linii

de fabrica�ie rigide.

32
b. dup� gradului de automatizare al mi�c�rilor logistice, sistemele de
ma�ini pot fi:
-neautomate: toate mi�c�rile logistice sunt realizate manual sau cu
ajutorul unor mijloace simple ac�ionate manual;
-mecanizate: transferul (Tf), alimentarea (A), prinderea �n dispozitiv,
ini�ierea ciclului de lucru, eliberarea din dispozitiv �i evacuarea (E) se
efectueaz� manual, iar transportul �ntre ma�ini este mecanizat, de tip: conveior
cu role, conveior cu band�, cu lan�, sau alte mijloace care transport�
semifabricatele �n zona posturilor de lucru;

-semiautomate (par�ial automatizate): numai alimentarea, fixarea �n

dispozitiv �i ini�ierea ciclului sunt manuale, celelalte fiind executate automat;

-automate: toate mi�c�rile, at�t cele ale ciclului de lucru c�t �i cele din
afara acestuia, se execut� automat. Dac� aceste sisteme de ma�ini sunt linii de
fabrica�ie rigide atunci ele se mai numesc �i linii automate de transfer.

De regul�, la ora actual�, mi�c�rile de generare ale utilajelor tehnologice,

care compun sistemele de ma�ini, se execut� automat. Nu se exclude total
posibilitatea existen�ei unor ma�ini cu comand� manual�, sau a unor PL cu
activit�i manuale.

Unul dintre dezavantajele sistemelor rigide este dat de faptul c� apari�ia

unui refuz �n func�ionare, al oric�ruia dintre componentele sale, conduce la
blocarea �ntregului sistem. �n aceste condi�ii, ameliorarea indicatorilor de
performan�� ale sistemului const� �n crearea unei autonomii relative �n
func�ionarea acestuia, prin introducerea stocatoarelor �n structura sistemului.

Refuzul �n func�ionare este �ntreruperea func�ion�rii (oprirea) sistemului,

provocat� de oricare cauz�: defect�ri, reglaje, repara�ii, lips� de energie, lips�
de
semifabricate, lips� de scule, etc.

Autonomia este capabilitatea sistemului de a func�iona integral (�ntregul

sistem) sau par�ial (anumite PL sau sectoare ale sistemului), �n condi�ii de
refuzuri �n func�ionare a unor componente, provocate de cauze interne sau
externe sistemului. Ea se evalueaz� prin gradul de autonomie, care este dat de:

(2)
�n care:

-NUTFR � este num�rul utilajelor tehnologice care func�ioneaz� �n timpul

refuzului;

-NTUT � este num�rul total al utilajelor tehnologice din sistem.

Stocatorul are rolul de acumulare tranzitorie sau temporar� a
semifabricatelor, pe care le livreaz� �n sistem �n timpul refuzurilor �n
func�ionare.

TUT
UTFR
a N
NG .
33
3.2.1. Linii de fabrica�ie rigide f�r� stocatoare
Se compun din utilaje individuale �i ma�ini-unelte agregat dispuse strict �n
ordinea opera�iilor �i legate printr-o logistic� specific�. De regul� posturile de
lucru sunt dispuse pe direc�ia de transport, astfel �nc�t mi�c�rile de transport �i

cele de transfer coincid, ca �n figura de mai jos.

UT2 (MUAg)

PL
1
PL
2
PL
3
PL
n
UT
1
UT
3
UT
n
A
Tf (Tp)
p
UL
E
Transferul Tf este de tip sincron (se execut� simultan �ntre posturile de
lucru vecine), fiind unisens, av�nd pasul constant p. El are loc dup� ce �n toate
posturile de lucru prelucr�rile s-au finalizat.

Dup� fiecare mi�care de transfer, �n postul de evacuare E se recep�ioneaz�

o pies� finit�.
Perioada teoretic� a ciclului de lucru va fi:
Tt
CL
.top
max .
tTf
[ut/buc] (3)

�n care:

-top max � este timpul opera�ional maxim, cel care se realizeaz� �n postul de
lucru cu cel mai mare timp opera�ional;

-tTf � este durata mi�c�rii de transfer (aici fiind �i mi�care de transport).

Perioada teoretic� este definit� pentru o func�ionare ideal�, f�r� refuzuri �n
func�ionare (blocaje).

34
�n func�ionarea real� a liniei (cu blocaje), un refuz �n func�ionare, al
oric�rui post lucru, provoac� blocarea �ntregii linii de fabrica�ie. Se define�te
oric�rui post lucru, provoac� blocarea �ntregii linii de fabrica�ie. Se define�te
perioada real� a ciclului de lucru Tr CL, ca fiind intervalul de timp mediu, �n
care, �n condi�ii reale de lucru, la ie�irea din sistem se ob�ine o pies� finit�.

Perioada real� este observabil� prin analiza func�ion�rii sistemului pe o

perioad� mai lung� de timp (o lun�, 6 luni, un an). Se calculeaz� cu:

POd
Q
..
Tt CL .
fb .tb [ut/buc] (4)

r CL
f PO

�n care:

-Td PO � este timpul disponibil �n perioada de observa�ie;

-Qf PO � este num�rul de piese finite fabricate de linie �n perioada de
observa�ie;
-f b � este frecven�a blocajelor pe ciclu (raportul dintre num�rul blocajelor
din perioada de observa�ie �i Qf PO);
-tb -durata medie a unui blocaj (raportul dintre durata total� a tuturor
blocajelor din perioada de observa�ie �i num�rul acestora din aceea�i perioad�).

Frecven�a de livrare [buc/ut], este, desigur, inversul perioadei (teoretice

sau reale) �i caracterizeaz� productivitatea acesteia.

Gradul de utilizare efectiv� (se mai nume�te disponibilitate relativ�) a

liniei va fi:

(5)
�n care:
T .f .t este durata medie a unui blocaj pe ciclu.

bCL bb

Parametrul complementar, defectabilitatea relativ� va fi la r�ndul s�u:

1.G (6)

Un alt parametru important pentru performan�a liniilor rigide (�i, de altfel,

pentru orice sistem de fabrica�ie) este costul total al unei unit�i de produs.

Calcula�ia de cost se face prin rela�iile cunoscute.

CLbCLt
CLt
CLr
CLt
U TT
T
T
T
G
.
..
CLbCLt
CLbCLr
CLb
R TT
T
T
T
D .
.
..
35
3.2.2. Linii de fabrica�ie rigide cu stocatoare
Stocatorul este componentul liniei care acumuleaz� o rezerv� tampon de
semifabricate cu rol de a sigura continuitatea func�ion�rii liniei �n intervalele
de
blocare.

�n abordarea anterioar� s-a considerat c� linia nu con�ine stocatoare, astfel

c� la blocarea unui PL se perturb� �ntreaga linie.

Posturile de lucru care preced PL blocat (aflate �n amonte), de�i sunt

func�ionale, nu pot transfera piesa prelucrat�, primul dintre acestea fiind postul
precedent vecin. Efectul se transmite la toate posturile precedente.

Posturile de care succed PL blocat (aflate �n aval) sunt oprite din lips� de
semifabricat, primul post de lucru care nu prime�te semifabricat fiind cel
urm�tor celui blocat.

Blocajele datorate unui PL pot fi de dou� tipuri:

a. de scurt� durat� (se mai numesc blocaje la limita inferioar�): ruperea sau
uzura sculelor, ruperea semifabricatului �n timpul prelucr�rii ca urmare a unor
defecte ascunse, dereglarea ma�inii, dispozitivelor sau sculelor prereglate, etc.
Durata medie a unui blocaj tb (media timpilor de repara�ie tr) este
comparabil� cu perioada teoretic� a ciclului de lucru (Tt CL), iar pe durata
repara�iei piesa se elimin� de pe ma�in�. Repararea PL defect se face f�r�
oprirea restului liniei.

Dac� �ntotdeauna tr <= Tt CL �i dup� postul defect mai sunt p posturi p�n�
la ie�irea din sistem (sunt p posturi �n aval), atunci, la fiecare tact al liniei
(TtCL),
posturile de lucru de dup� cel defect (din aval) vor fi pe r�nd o singur� dat�
neocupate (f�r� pies�). Rezult� c�, dup� eliminarea blocajului, �n p+1 tacturi vor
rezulta p piese finite (postul de lucru gol se transmite la ie�ire).

Rela�ia similar� din subcapitolul precedent se scrie pentru acest caz astfel:

T .T .
f .t .Tt CL .
fb .T ..1.
fb ..Tt CL (1)

rCL tCL bb tCL

b. de lung� durat� (se mai numesc blocaje la limita superioar�): defectarea

utilajelor tehnologice sau a echipamentelor anexe ale acestora, defectarea
echipamentelor logistice
Durata medie a unui blocaj tb este mai mare dec�t perioada teoretic� a
ciclului de lucru (Tt CL). De regul�, pe durata repara�iei semifabricatul nu se
elimin� de pe ma�in�. Se repar� ma�ina �i se reia prelucrarea semifabricatului

36
p�n� la finalizarea lui. Repararea PL defect se face cu oprirea restului liniei,
dup� finalizarea ciclului de lucru curent (al celorlalte utilaje func�ionale).
i liniei,
dup� finalizarea ciclului de lucru curent (al celorlalte utilaje func�ionale).

Pentru ca linia de fabrica�ie s� fie opera�ional�, cel pu�in par�ial, �i �n

timpul blocajelor (mai ales a celor de lung� durat�), trebuie s� existe un stoc de
semifabricate �n prealabil prelucrate �n posturile de lucru anterioare postului
defect. Pe de alt� parte, posturile precedente PL defect ar trebui s� poat�
transfera piesele prelucrate.

Din cele de mai sus, rezult� c� una dintre metodele principale de cre�tere
a eficien�ei liniilor �n flux const� �n introducerea unuia sau mai multor
stocatoare (ST) �n lungul liniei, �ntre posturile de lucru.

Consider�nd dou� utilaje tehnologice (UTi-1 �i UTi) ordonate succesiv �n sistem,

introducerea unui stocator (STi-1,i) �ntre acestea se face ca �n figura de mai jos.

Transfer direct

UTi-1 UTi
STi-1,i
Cai-1,i
Acumulare LivrareTransfer indirect

Stocatorul se plaseaz� �ntre cele dou� utilaje �i se prevede cu logistic�

proprie. Func�iile ST sunt acumulare �i de livrare.

Dac� ambele utilaje sunt �n func�iune, transferul se produce direct de la

UTi-1 la UTi.

C�nd apar refuzuri �n func�ionare la UTi-1, ST livreaz� semifabricate c�tre

UTi (dac� acesta din urm� este �n stare de func�ionare, evident).

Capacitatea Cai-1,i a stocatorului se calculeaz� pun�nd condi�ia ca acesta

s� poat� prelua (acumula) toate piesele fabricate de UTi-1 �n timpul (tri) de
repara�ie a lui UTi. Astfel, dac� TCLi este perioada ciclului de lucru al
utilajului
UTi, atunci:

37
Ca .
Ttri (2)

i.1,i
CL i

�n sistemul de ma�ini, se poate asimila perioada ciclului ma�inii cu cea a

sistemului, adic�: TCL i=Tt CL.

Amplasarea stocatoarelor �n cadrul liniei tehnologice �n flux (sistemului de

ma�ini) se poate face �n dou� moduri:

a. �ntre oricare dou� utilaje vecine din sistem ca �n figura de mai jos
UT1
ST12
UT2
ST23
UT3 UTn-1
STn-1,n
UTn
ei
�n acest caz stocatoarele se numesc stocatoare locale.
Aceast� configura�ie permite ca, oricare ar fi utilajul tehnologic defect,
celelalte
utilaje s� continue s� func�ioneze.

Particulariz�nd durata medie a unui blocaj pe ciclu ( T .

f .t .) de la

bCL bb

sistemul f�r� stocatoare, rela�ia (4) din cursul precedent se scrie pentru acest
caz
astfel:

T .T .
f .t .T .
f .T ..1.
f ..T (3)

rCL tCL b b bUT tCL bUT tCL

t CL

Prin fbUT s-a notat frecven�a blocajelor pe ciclu ale unui singur utilaj

tehnologic, spre deosebire de fb care reprezint� frecven�a blocajelor �ntregului

sistem, adic� a tuturor utilajelor tehnologice.

Aceast� solu�ie conduce la eficien�� maxim� de exploatare a sistemului,

dar complic� semnificativ sistemul �i m�re�te corespunz�tor efortul de investi�ie.

b. �ntre sectoare ale sistemului (metoda sectoriz�rii)

Prin sector al unui sistem se �n�elege un grup de utilaje tehnologice
constituit pe baza unuia dintre criteriile:

- probabilitate egal� de defectare a oric�rui UT din sector;

- grad egal de �nc�rcare a tuturor UT din sector.
38
-durat� egal� a blocajelor pe ciclu pentru toate sectoarele din sistemul ddurat�
egal� a blocajelor pe ciclu pentru toate sectoarele din sistemul de

ma�ini;

�n figura de mai jos se prezint� un sistem de ma�ini compus din trei

sectoare, alc�tuite din respectiv 3, 4 �i 2 utilaje tehnologice.

U11 U12 U13 U21 U22 U23 U24 U31 U32

S12 S23
Sectorul 1 Sectorul 2 Sectorul 3
Pentru simplificarea nota�iilor, �n figur�, utilajele tehnologice sunt notate
cu U iar stocatoarele cu S.

Divizarea liniei de fabrica�ie �n sectoare se realizeaz� prin intermediul

stocatoarelor, care, �n acest caz, se numesc stocatoare zonale.

Revenind la calculul duratei medii a unui blocaj pe ciclu

TbCL .
fb .tb .de la sistemul f�r� stocatoare, rela�ia (4) din cursul precedent se

particularizeaz� pentru acest caz astfel:

r CLT t CLT.
.
bf bt.
t CLT.
.
b Secf t CLT.
.
..
1 b Secf .
t CLT.
(4)
Aici, prin fb Sec s-a notat frecven�a blocajelor pe ciclu ale unui sector.

Determinarea frecven�ei blocajelor pe ciclu ale unui sector se face �n mod

similar cu determinarea frecven�ei de blocare pentru un sistem �n flux, f�r�
stocatoare, compus dintr-un num�r de utilaje egal cu num�rul de utilaje al.
sectorului

Se poate constata faptul c� metoda sectoriz�rii liniei simplific�

construc�ia dar mic�oreaz� gradul de autonomie al sistemului. Perioada real� a
ciclului de lucru este mai mic� dec�t la linia f�r� stocatoare �i mai mare dec�t la

linia cu stocatoare amplasate �ntre toate posturile de lucru.

39
3.3. Rela�ia dintre frecven�a blocajelor �i fiabilitate
Consider�nd c� N0 componente (subsisteme) identice sunt puse �n stare de
func�ionare la momentul t=0, �i exploatate p�n� la momentul t c�nd �ns� mai
exist� �n func�iune doar N componente (subsisteme).

Raportul :

R..
t
.
N
(5)
N0

reprezint� fiabilitatea, �i ea d� probabilitatea ca un component (subsistem) de

tipul respectiv, s� func�ioneze f�r� defectare �n intervalul de timp (0,t).

�n continuare, se va considera c� subsistemele au rodajul f�cut, deci sunt

�n perioada de maturitate din punct de vedere al exploat�rii. Aceasta presupune
c� a fost dep�it� faza defec�iunilor precoce, �i desigur, nu s-a ajuns la faza de
uzur� avansat� (de b�tr�ne�e). �n acest caz, rela�ia dintre fiabilitatea R i(t) a
unui
utilaj �i timpul mediu de bun� func�ionare TMBFi este:

.
TMBFi
.
fbi

Ri
(t) .
e
.
e
(6)

�n rela�ia (6), fbi reprezint� frecven�a blocajelor utilajului i (�n intervalul de

timp 0, ... ,t).

Valoarea parametrilor Ri(t) sau TMBFi sunt furnizate de firmele

produc�toare ale utilajelor, sau se pot determina prin �nregistr�ri st atistice.

Calculul fiabilit�ii �ntregului sistem de ma�ini �n func�ie de fiabilitatea

subsistemelor (utilajelor tehnologice �i logistice), conduce la una din
urm�toarele trei situa�ii: sistem serie, paralel sau mixt.

Liniile tehnologice �n flux sunt sisteme serie. Sistem serie din punct de vedere
al fiabilit�ii, este un sistem format din n subsisteme, astfel dispuse func�ional,
�nc�t defectarea unui subsistem atrage dup� sine defectarea �ntregului sistem.
Fiabilitatea sistemului Rs , �n func�ie de fiabilitatea subsistemelor Ri , i=1, 2,
�,
n, va fi:

n
Rs
..
Ri
(7)

i.1

40
3.4. Aplica�ie
O linie automat� de transfer execut� 2 000 de piese prin opera�iile
consecutive date de tabelul de mai jos:

PL Opera�ia tehnologic� (OT) top [min/up] Num�rul

defect�rilor
PL1 Alimentarea cu Sf 0,40 0
PL2 Frezare suprafa�� superioar� 0,85 22
PL3 Frezare lateral� 1,10 31
PL4 G�urirea a trei alezaje 0,60 37
PL5 Alezarea a trei alezaje 0,40 18
PL6 G�urirea a �ase alezaje 0,90 38
PL7 Filetarea a �ase alezaje 0,75 54
PL8 Evacuarea Pf 0,50 0
Total 5,50 200

Transferul se execut� �n 0,15 minute pe ciclu, iar la apari�ia unei defec�iuni se

consum� 7 minute pe blocaj pentru eliminarea lui �i repunerea �n func�iune a
liniei.

S� se determine:

1 - durata fabrica�iei complete a unei piese finite;

2 � perioada real� a ciclului de lucru;

3 - tipul de abordare utilizat pentru eliminarea blocajelor;

4 - ritmul orar de fabrica�ie;

5 - durata real� a fabrica�iei �ntregului lot.

Rezolvare

1. Durata fabrica�iei complete a unei piese (a unui reper R) este reprezentat de

timpul �n care un semifabricat parcurge linia de fabrica�ie, intr�nd �n faza de
semifabricat �i ie�ind sub form� de pies� finit�, �i va fi:
TR
.
nPL
.top
max ..nPL
.1..tTf
.
nPL
.TbCL
.8 .1,1.
9 .
0,15 .8
2000
..200

7 .15,75m

2. TrCL
.Tt
CL
.
fb
.tb
.
top
max .
tTf
.TbCL
.1,1.
0,15 .
0,7 .1,95 min
3.Deoarece durata elimin�rii unui blocaj este mai mare dec�t perioada ciclului,
se impune o abordare specific� unui blocaj de lung� durat�.

1 60

4. RF
.
..
30,76 up
/ ora
Tr
CL
1,95

5. TL
.TR
.
Q
.Tr
CL
.15,75 .
2000 .1,95 .3915,75min .65,26ore
41
4. SISTEME DE FABRICA�IE DESTINATE PRODUC�EI DE SERIE
Produc�ia de serie (PS) se caracterizeaz� prin faptul c� este destul de
diversificat�, fiind deci repetabil� periodic, discontinu�, par�ial previzibil� �i
relativ stabil�;

Structura �i func�ionarea sistemelor de fabrica�ie destinate PS se remarc� prin:

-produc�ie par�ial instabil� �i previzibil�, repetabil� pe loturi;

-clien�i cunoscu�i prin pia�a de desfacere;
-tehnologii elaborate sintetic prin fi�� tehnologic� precis�;
-utilaje de fabrica�ie specializate �i universale (inclusiv ma�ini-unelte

CNC, centre de prelucrare, sisteme flexibile de fabrica�ie SFF)

-SDV-uri cu specificitate �i diversitate adecvat�, verificatoare orientate
pe proces;
-nivelul de calificare a operatorilor foarte �nalt, cu orientare spre
policalificare;

-nivelul de calificare foarte ridicat al echipei de mentenan��, echip�

eterogen�, capabil� de interven�ii prompte pentru repara�ii �n timp
redus;

-controlul fabrica�iei manual, automat �i statistic, pe faze (�n flux) �i

final la recep�ie.

Spre deosebire de produc�ia de mas�, la care acela�i produs (reper) este

fabricat pe o perioad� mare de timp (mai multe luni sau chiar �ntregul an),
produc�ia de serie, fiind repetabil� periodic, are ca specificitate dominant�
fabrica�ia pe loturi. Se precizeaz� din nou c� lotul de fabrica�ie (LFk) �
reprezint� cantitatea de produse finite, piese de acela�i fel (acela�i reper Rk),
prelucrate f�r� �ntrerupere �ntr-un interval de timp dat.

Tipul echipamentelor de fabrica�ie �i structura sistemului vor fi

determinate de urm�torii parametrii:

-num�rul reperelor fabricate de sistem;
-cantit�ile corespunz�toare fiec�rui reper;
-frecven�a schimb�rii loturilor (num�rul de loturi).
Ace�ti parametrii au ulterior, �n exploatare, o influen�� major� �n

planificarea �i organizarea produc�iei.

O posibilitate de organizare a fabrica�iei pe loturi (activitatea de lotizare)

ar fi aceea de a urm�rii contractele de livrare �i termenele de livrare
corespunz�toare, iar lansarea �n fabrica�ie a loturilor s� se fac� �n ritmul �i �n
cantit�ile contractate. Aceast� solu�ie, de�i pare simpl� ca organizare, de regul�,

nu conduce la efectele economice dorite, mai ales dac� pia�a cere loturi mici
care trebuie schimbate frecvent.

42
Costurile de fabrica�ie sunt fundamentale �i �n decizia privind activitatea
de lotizare. Acestea sunt determinate de: de lotizare. Acestea sunt determinate de:

-Cad [um/lot], cheltuielile de adaptare a sistemului la trecerea de la

fabrica�ia unui lot la fabrica�ia lotului urm�tor;

-fad [um/an], frecven�a anual� a schimb�rii loturilor, adic� frecven�a

adapt�rilor;

-Cd [um/up], cheltuielile, pe unitatea de produs, cu depozitarea

produselor finite;

-Cf up [um/up],.cheltuielile de fabrica�ie (procesare efectiv�) pe unitatea

de produs;

-Q [buc/an], volumul anual al produc�iei;

-N [buc/lot], num�rul de unit�i de produs care compun un lot.

Costurile totale CT de fabrica�ie anuale vor fi:

QN

CT
.Q
.Cf
up
..C
..Cd
(1)

ad

N2

Ultimul termen al sumei din rela�ia (1) �ine seama de num�rul mediu de
unit�i stocate, av�nd �n vedere faptul c� lotul LF, compus din N unit�i de
produs, este livrat progresiv.

Not�nd cu Nopt num�rul de buc�i de unit�i de produs care compun lotul

optim, se pune problema determin�rii lui Nopt astfel �nc�t cheltuielile totale
anuale s� fie minime. Adic�:

.
C2 ...dadQ
.CC

C
.
min ..
0 .

0 (2)
T
.
N
2N2

Rezult� c� m�rimea optim� a lotului va fi:

(3)
opt

adQ.C.
C

Frecven�a anual� optim� a schimb�rii loturilor este, evident:

fad
opt
.
(4)
N

opt

M�rimea cheltuielilor totale anuale minime se ob�ine prin �nlocuirea lui N

opt �n CT, rezult�nd astfel CT min. Dac� valoarea lui CT min nu este suficient de
mic�
pentru a corespunde cu strategia de pia�� a societ�ii, atunci, se impune o
reg�ndire a sistemului de ma�ini din punct de vedere al cheltuielilor de adaptare

43
�i al cheltuielilor de fabrica�ie (admi��nd c� cheltuielile de depozitare sunt deja

minime).
admi��nd c� cheltuielile de depozitare sunt deja
minime).

Aceasta presupune alegerea altor tehnologii, bazate pe alte utilaje

tehnologice, cu alt nivel de flexibilitate �i, desigur, cu alt efort investi�ional.

O metod� complet� de alegere a utilajelor este Metoda costurilor

influen�ate, care a fost prezentat� detaliat �ntr-un curs precedent. Reprezentarea
grafic� aferent� acestei metode, realizat� pentru mai multe variante de dotare, va
indica varianta de dotare cea mai potrivit� concordant cu un anumit volum al
produc�iei.

�ntr-o variant� mai concentrat�, utilizabil� �n alegerea preliminar� a

utilajelor, se poate �ine seama doar de costurile fixe pe utilaj CF UT [um/an] �i
costurile directe pe unitatea de produs Cd up [um/up] realizate cu utilajul
respectiv.

�n acest caz, cheltuielile totale �nregistrate cu un utilaj, pentru fabrica�ia

volumului Q de produse vor fi:

CT UT .CF UT .
Q .Cd up (5)

Not�nd cu N volumul produc�iei Q (N=Q) pentru care costurile totale

�nregistrate cu dou� utilaje sunt egale, avem:

21 UTFUTFCC .
.
C .C

C .C .
N

(6)
TUT1 TUT 2
dup2 dup1

Dac�:

a. Q .
N .
este eficient� varianta cu Cd up mai mari �i cu CF UT mai mici;
b. Q .
N .
este eficient� varianta cu Cd up mai mici �i cu CF UT mai mari.
Cheltuielile fixe pe utilaj, CF UT , con�in cheltuielile cu amortizarea,
cheltuielile cu adaptarea la schimbarea reperului (lotului) �i pe cele de
�ntre�inere-repara�ii. Cheltuielile directe pe unitatea de produs au componentele
obi�nuite.

La nivel de sistem, sistemele destinate fabrica�iei de serie sunt de tipul

liniilor tehnologice semirigide sau semiflexibile �n flux, iar din punct de vedere
al logisticii pot fi: manuale, mecanizate, semiautomate sau automate.
Nivelul de rigiditate/flexibilitate al utilajelor �i sistemului se determin�
prin Metoda coeficientului de sincronizare. Calcul�nd pe KS pentru fiecare
opera�ie �i constat�nd c� acesta se �ncadreaz� �ntr-unul dintre cele trei
intervale,

44
concordante cu cele trei tipuri ale produc�iei de serie, avem orientarea corect�
asupra rigidit�ii sau flexibilit�ii.
ect�
asupra rigidit�ii sau flexibilit�ii.

Astfel, dac�:

1< KS . 10, avem produc�ie de serie mare (SMr), utilaje specializate;

1o< KS . 20, avem produc�ie de serie mijlocie (SMj), utilaje relativ

flexibile cu comand� numeric�;

KS > 20 (dar mai mic dec�t 40), produc�ie de serie mic� (SMc), utilaje
flexibile, inclusiv centre de prelucrare, celule sau sisteme flexibile de
fabrica�ie;

Este evident c� o linie �n flux organizat� pentru produc�ia de serie poate

con�ine utilaje av�nd KS �n intervale diferite �i, deci, cu nivele diferite de
elasticitate a ciclului de lucru �i rapiditate de adaptare la reper.

Mai trebuie precizat faptul c� Metoda coeficientului de sincronizare,

al�turi de Metoda indicilor globali, ofer� �i solu�ia de �ncadrare a �ntregului
sistem �n grupa corespunz�toare a tipologiei produc�iei.

4.1 Structura sistemelor de fabrica�ie destinate produc�iei de serie

A�a cum s-a mai precizat, la nivel de sistem, sistemele destinate
fabrica�iei de serie sunt de tipul liniilor tehnologice semirigide sau
semiflexibile
�n flux. Rigiditatea/flexibilitatea liniei este determinat� �n primul r�nd de
rigiditatea/flexibilitatea utilajelor tehnologice.

Echipamentele logistice se aleg �i se dimensioneaz� astfel �nc�t s� nu

restric�ioneze �n vreun fel rigiditatea/flexibilitatea sistemului. Ele vizeaz�
�ndeplinirea la parametrii maximi a sarcinilor de fabrica�ie ale fiec�rui utilaj,
dar
mai ales ale �ntregului sistem.

Liniile tehnologice �n flux destinate produc�iei de serie se deosebesc de

liniile automate de transfer (linii de fabrica�ie rigide �n flux) prin urm�toarele
elemente fundamentale:

-con�in utilaje specializate �i universale (conform valorii lui KS

determinat� pentru fiecare utilaj);

- func�iile logistice de transport �i de transfer sunt, de regul�, distincte;

-transportul �ntre posturile de lucru �i transferul �n posturi sunt asincrone
�i aciclice;
-ritmul de fabrica�ie este liber (ritmul mediu de fabrica�ie trebuie s� fie
totu�i cel corespunz�tor sarcinii de fabrica�ie);
-�n special la liniile semiflexibile, transportul se poate realiza �n ambele
sensuri;
-pentru prelucrarea complet�, semifabricatele nu mai trec obligatoriu pe
la toate posturile de lucru;

45
-la apari�ia unui blocaj (refuz �n func�ionare) la un post de lucru, acel post
poate fi ocolit �i, de regul�, cu c�t linia este mai flexibil�, cu at�t mai u�or
sarcinile lui de fabrica�ie se pot distribui c�tre alte posturi ale sistemului.
la apari�ia unui blocaj (refuz �n func�ionare) la un post de lucru, acel post
poate fi ocolit �i, de regul�, cu c�t linia este mai flexibil�, cu at�t mai u�or
sarcinile lui de fabrica�ie se pot distribui c�tre alte posturi ale sistemului.

�n figura de mai jos este schematizat� structura �i func�ionarea unei linii �n

flux semirigide. Transportul (Tp) �i transferul (Tf) sunt, de regul�, mi�c�ri
distincte �i se realizeaz� prin echipamente logistice diferite. Logistica
sistemului
permite ocolirea posturilor de lucru (utilajelor U) dac� acestea realizeaz�
opera�ii identice (de exemplu opera�ia OT1 se poate executa la oricare dintre
utilajele U11 sau U12) sau, av�nd flexibilitatea necesar�, pot prelua �i sarcini de

fabrica�ie ale unui post vecin.

U11 U12 U21 U22 U23 U31 U41 U51 U52

OT 1 OT 2 OT 5 OT 3 OT 4
Tfe Tfi
Tp

Se remarc� men�inerea ordinii stricte a opera�iilor tehnologice �i aranjarea

utilajelor pe un singur r�nd.

�in�nd seama de configura�ia suprafe�ei sistemului de fabrica�ie, pentru

mic�orarea lungimii traseului de transport, o alt� variant� de dispunere a
utilajelor este pe dou� r�nduri, ca �n figura urm�toare.

46
OT 3

OT 4

OT 5

OT 1

U11 U12 U31 U41 U51

U21 U22 U23 U52
OT 5 OT 2
Oricare dintre variantele de mai sus pot avea stocatoare locale sau zonale
dispuse �ntre grupele de utilaje aferente acelea�i opera�ii. Ca �i la sistemele
rigide, stocatoarele contribuie la cre�terea indicatorilor de eficien�� ai liniei.

La produc�ia de serie mare, ca subsisteme de transport se utilizeaz�

frecvent conveioarele (cu role, cu band�, cu curele, cu lan�uri, etc), iar ca
sisteme de transfer se utilizeaz� robo�ii portal. Solu�ia este una orientativ�.

Spre exemplu la fabrica�ia arborilor, o solu�ie care elimin� dezavantajul

conveioarelor (care �ntrerup continuitatea la sol a sistemului de fabrica�ie) este
aceea de a utiliza c�rucioare speciale care �ndeplinesc �i func�ia de stocatoare,
transferul realiz�ndu-se prin sisteme specifice de alimentare automat�.

La liniile automate de transfer (rigide), destinate produc�iei de mas�,

subsistemele de transport/transfer sunt reprezentate de a�a numitele conveioare
speciale: conveioare cu clichet, conveioare cu fanioane sau conveioarele �n pas
de perelin. F�r� a fi singurele solu�ii care pot fi utilizate, acestea efectueaz�
transferul sincron, perfect ciclic, �ntre toate posturile de lucru.

Trebuie precizat din nou faptul c� specificitatea liniei de fabrica�ie �n flux

nu este dat� de logistica ei intern�, ci de specificul utilajelor tehnologice �i de

modul de organizare a fabrica�iei.

�n func�ie de m�rimea seriei de fabrica�ie, se pune problema g�sirii solu�iei

optime de flexibilitate �i eficien��. Aceasta presupune ca resursele de fabrica�ie
ale sistemului s� fie folosite c�t mai aproape de 100 %, adic� o �nc�rcare
echilibrat� a tuturor posturilor de lucru.

47
Echilibrarea liniei tehnologice �n flux const� �n organizarea proceselor
individuale de fabrica�ie (fazelor tehnologice) pe posturi de lucru astfel ca
perioadele ciclului de lucru ale posturilor s� fie aproximativ acelea�i. Aceasta
este posibil dac� fazele (sarcinile) tehnologice elementare se grupeaz� pe posturi
de lucru astfel �nc�t timpii opera�ionali s� fie de valori apropiate.
tehnologice �n flux const� �n organizarea proceselor
individuale de fabrica�ie (fazelor tehnologice) pe posturi de lucru astfel ca
perioadele ciclului de lucru ale posturilor s� fie aproximativ acelea�i. Aceasta
este posibil dac� fazele (sarcinile) tehnologice elementare se grupeaz� pe posturi
de lucru astfel �nc�t timpii opera�ionali s� fie de valori apropiate.

Sarcina (faza) tehnologic� elementar� este prelucrarea (sau procesul de

montaj) care, �n mod ra�ional, nu se mai poate descompune, �n continuare, �n
altele mai simple. De exemplu procesul de g�urire, alezare, filetare (a aceleia�i
g�uri), strunjirea de degro�are, semifinisare, finisare a aceleia�i trepte ale unui

arbore, frezarea sau rectificarea aceleia�i suprafe�e plane, etc. sunt sarcini
tehnologice elementare, deoarece nu are sens descompunerea oric�reia dintre ele
�n dou� sau mai multe prelucr�ri.

Productivitatea (ritmul, frecven�a de repetare) liniei este determinat� de

perioada maxim� a ciclului realizat� �n posturile de lucru (practic de timpul
opera�ional maxim). Postul de lucru cu perioada maxim� a ciclului de lucru
reprezint� un loc �ngust. El realizeaz� o �g�tuire� a fluxului, fiind determinant
pentru ritmul mediu de fabrica�ie.

Din acest punct de vedere, ritmul mediu de fabrica�ie pentru liniile

destinate fabrica�iei de serie se calculeaz� �n mod asem�n�tor cu ritmul de
fabrica�ie al sistemelor rigide. Perioada medie a liniei (care este, evident,
inversul ritmului mediu) este observabil� prin raportul dintre num�rul de piese
finite livrate de sistem pe o perioad� mai lung� �i intervalul de timp
corespunz�tor.

Un indice al echilibrului utiliz�rii resurselor de fabrica�ie ale liniei este

gradul de echilibrare al liniei de fabrica�ie GE:

NUT

.t

op i

(1)
max
1
opUT
i
E tNG
.
..
�n care:

-NUT este num�rul utilajelor tehnologice care compun linia;

-top i este timpul opera�ional pe unitatea de produs la postul i;
-top max este timpul opera�ional maxim, cel al locului �ngust.
48
4.2. Echilibrarea liniilor de fabrica�ie �n flux
Problema echilibr�rii liniei se pune at�t la proiectare c�t �i, ulterior, �n
faza de exploatare, c�nd, prin programarea produc�iei, se pune problema
prelu�rii �n fabrica�ie �i a unor repere care nu au fost ini�ial avute �n vedere.

Prin echilibrare se urm�re�te ca timpii opera�ionali ai tuturor posturilor de

lucru ale liniei s� fie aproximativ aceea�i.

Dintre metodele de echilibrare utilizabile, �n continuare, se va prezenta

metoda candidatului cel mai puternic.

Metoda de echilibrare va fi prezentat� printr-un exemplu.

Se consider� c� se cere execu�ia unui reper a c�rui fabrica�ie necesit� un

proces tehnologic compus din 12 faze (sarcini tehnologice elementare). Din
considerente de natur� tehnologic�, �ntre aceste faze se stabilesc rela�ii de
preceden��-succesiune, care reprezint� constr�ngeri impuse sistemului.

Acestea sunt prezentate �n tabelul de mai jos:

Faza Denumirea fazei top

Predecesor
imediat
F1 Frezare suprafa�� de baz� 6 -
F2 Frezare suprafa�� plan de separa�ie 9 -
F3 4 F1
F4 5 F1
F5 4 F2
F6 2 F3
F7 3 F3, F4
F8 7 F6
F9 3 F7
F10 1 F5, F9
F11 10 F8, F10
F12 1 F11
Total 55

�n pasul urm�tor se traseaz� diagrama rela�iilor ce reflect� condi�ion�rile. Pentru

aceasta se urmeaz� regulile de mai jos.

1. �n coloana 1 (prima din st�nga) se reprezint� fazele care nu au predecesori.

2. �n coloana 2 se trec fazele care au predecesori pe cele din coloana 1;
3. �n coloana 3 se trec fazele care au predecesori pe cele din coloana 2, sau 1;
4. �n coloana 4 se trec fazele care au predec. pe cele din coloana 3, 2, sau 1;
5. Trasarea diagramei se continu� dup� aceast� regul�, p�n� la faza dup� care nu
mai exist� nici o condi�ionare.
49
Col. 1 Col. 2 Col. 3 Col. 4 Col. 5 Col. 6 Col. Col. 2 Col. 3 Col. 4 Col. 5 Col. 6
Col. 7

F12
F1
F3 F6 F8
F7 F9 F4
F5 F10
F11
F2
6
9 4
5
4 2 7
1
33 10 1
Proiectarea liniei se face �n urm�toarele etape:

a.
dac� nu se d� direct prin tema de proiectare, atunci, pe baza sarcinii anuale de
fabrica�ie Q �i timpului disponibil anual Td a, (este evident c� se poate utiliza
�i
sarcina de fabrica�ie pe un interval mai mic: o or�, un schimb, o s�pt�m�n�, etc.)
se determin� perioada medie real� a ciclului de lucru al liniei Tmr CL, utiliz�nd
rela�ia:
T
Tmr CL .
d a (2)
Q

b. se compar� Tmr CL cu al celor 12 faze.

Dac� Tmr CL > top max, atunci faza cu top max poate fi realizat� cu un post de
lucru, pe care, eventual se mai pot ad�uga �i alte faze.
Dac� Tmr CL < top max, atunci pentru faza cu top max fie se prev�d dou� posturi
(sau mai multe), fie se m�re�te num�rul de schimburi (care conduce la m�rirea
lui Tmr CL). Se mai poate analiza �i varianta �n care volumul produc�iei s� fie
divizat pe dou� sau mai multe linii de fabrica�ie care s� lucreze �n paralel .

c. se determin� num�rul minim de utilaje (opera�ii) tehnologice N min UT.

nF
i..
T
1
.top i
N

(3)
minUT
mr CL

�n rela�ia (3), nF reprezint� num�rul de faze ale procesului tehnologic.

50
Exist� un num�r mare de moduri �n care fazele se pot grupa pe posturi, fiind, �n
ultim� instan��, o problem� de combinatoric�.
i, fiind, �n
ultim� instan��, o problem� de combinatoric�.

Varianta ideal� ar fi aceea �n care num�rul posturilor de lucru ar fi egal cu cel

minim, situa�ie care este foarte rar �i dificil de realizat.

Metoda candidatului ce mai puternic se poate continua �n dou� proceduri.

Procedura 1 are la baz� urm�toarele reguli:

1. Pentru realizarea �irului de posturi de lucru (linia de fabrica�ie), se

selecteaz�
mai �nt�i faza cu cel mai mare num�r de predecesori imedia�i. O faz� este
executabil� atunci c�nd to�i predecesorii ei imedia�i au fost deja inclu�i �n �ir.
O
faz� f�r� predecesori este de la bun �nceput executabil�.
Esen�a primei reguli este dat� de faptul c� aleg�nd cu prioritate faze cu
mul�i succesori, ea tinde s� asigure �n etapa urm�toare un num�r mai mare de
faze executabile, oferind mai multe variante de echilibrare.

2. Dac� dou� sau mai multe faze au acela�i num�r total de succesori, regula 1 nu
conduce la solu�ie unic�, a�a �nc�t se poate alege la �nt�mplare oricare dintre
fazele respective.
3. Atribuirea fazelor pe posturi se face astfel �nc�t perioada ciclului de lucru la

fiecare post s� fie c�t mai apropiat� de Tmr CL, dar, evident, mai mic� dec�t
aceasta.
Aplicarea procedurii 1

a. Se precizeaz� num�rul de succesori imedia�i (NSI) ai fiec�reia dintre cele 12

faze.
Faza F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12
NSI 2 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 0

b. Ini�ial, fazele F1 �i F2 sunt executabile; se alege F1 conform regulii 1.

c. Dup� includerea �n �ir (la postul 1) a fazei F1, �irul fazelor executabile este
F2, F3, F4, dintre care F3 are cei mai mul�i succesori imedia�i �i ca urmare este
selectat�.
d. Apoi F2, F4 �i F6 sunt executabile. Cum toate au acela�i num�r de succesori
imedia�i, se apeleaz� la regula 2. Se alege F6.
e. Acum F4, F6 �i F8 sunt executabile, conform regulii 2 se selecteaz� F4.
�.a.m.d.
51
�n final se ob�ine urm�toarea ordonare executabil�: F1, F3, F6, F4, F8, F7,
F2, F5, F9, F10, F11, F12. Se consider� Tmr CL= 19 min.
55

Nmin UT ..
2,9 utilaje.

19
Fazele se atribuie posturilor de lucru �n aceast� ordine, cu condi�ia ca la
nici un post duratele aferente s� nu dep�easc� 19 minute.

Se ob�ine urm�toare succesiune a posturilor liniei �n flux:

- Postul 1: F1, F3, F6, Tc1= 12 min;

- Postul 2: F4, F8 Tc2= 12 min;
- Postul 3: F7, F8 Tc3= 12 min;
- Postul 4: F5, F9, F10 Tc4= 18 min;
- Postul 5: F11, F12 Tc5= 11 min;
Procedura 2 va fi aplicat� ca exemplu la sistemele de montaj.

5. SISTEME DE FABRICA�IE DESTINATE PRODUC�EI

INDIVIDUALE
Produc�ia individual� (PI) (sau de unicate) se caracterizeaz� prin faptul c�
este foarte diversificat�, discontinu�, imprevizibil�, practic nerepetabil� �i
instabil�;

Structura �i func�ionarea sistemelor de fabrica�ie destinate PI se remarc� prin:

-produc�ie : instabil�, imprevizibil�, nerepetabil�;

-clien�i cunoscu�i prin comenzi ferme;

-tehnologii sub form� de fi�� tehnologic� aproximativ�;

-utilaje de fabrica�ie : utilaje universale clasice �i ma�ini-unelte CNC,

centre de prelucrare �i chiar echipamente specializate;

-SDV-uri universale �i foarte diverse;

-nivelul de calificare a operatorilor mediu �i �nalt;

-echipa de mentenan�� cu nivel de calificare mediu, echip� mic�

omogen�, se accept� sta�ion�ri pe durate mai lungi;

-controlul fabrica�iei manual, final la recep�ia bucat� cu bucat� a

pieselor.

52
Flexibilitatea este capabilitatea sistemului de adaptare rapid� la cererile pie�ei,

prin executarea de sarcini de produc�ie variabile �n timp scurt, cu cheltuieli �i

modific�ri structurale minime �i func�ionare profitabil� pe un interval lung de
timp.
ste capabilitatea sistemului de adaptare rapid� la cererile pie�ei,
prin executarea de sarcini de produc�ie variabile �n timp scurt, cu cheltuieli �i
modific�ri structurale minime �i func�ionare profitabil� pe un interval lung de
timp.

5.1 Indicatori de evaluare a flexibilit�ii

Flexibilitatea poate fi evaluat� prin mai mul�i indicatori, cei mai importan�i
fiind
cei cinci de mai jos.

1. Flexibilitatea tehnologic�, este raportul dintre num�rul sarcinilor elementare

de fabrica�ie pe care le poate executa sistemul �i num�rul de sarcini de fabrica�ie

posibil pentru o clas� de familie de repere.

2. Flexibilitatea de manipulare, este raportul dintre num�rul traselor de transport

oferite de sistem �i num�rul de trasee posibile �i necesare pentru o familie de

repere
3. Flexibilitatea structural�, este raportul dintre num�rul structurilor
reconfigurabile pe care le realizeaz� sistemul pentru realizarea sarcinii de
fabrica�ie �i num�rul configur�rilor posibile necesare execu�iei acesteia.
4. Flexibilitatea de adaptare, se exprim� prin rela�ia:
�n care:
-Cad mat sunt cheltuielile materiale de adaptare;
-Cad man sunt cheltuielile de adaptare cu manopera;
-ISFF este investi�ia total� �n SFF.

5. Flexibilitatea de substitu�ie, reprezentat� de capacitatea sistemului de a se

adapta refuzurilor �n func�ionare �i de echilibrare a sistemului prin preluarea
sarcinilor de fabrica�ie de c�tre alte utilaje tehnologice ale sistemului. Se
calculeaz� cu rela�ia:
F .1.

sbs
NUT
.
NUT Si
i.1
�n care:

-NUT este num�rul de utilaje tehnologice din sistem;

-NUT S i este num�rul de utilaje care pot realiza opera�ia i �i-l pot substitui
pe utilajul i (se va lua �n calcul inclusiv utilajul i).

11 .
.
..
SFF
manadmatad
str I
CC
F
1.UTN
53
Principalele etape ale produc�iei sunt: comanda ferm�, proiectarea,
planificarecomanda ferm�, proiectarea, planificare,
fabrica�ie, livrare. Flexibilitatea are ca obiectiv principal reducerea timpului
total de r�spuns al sistemului prin reducerea fiec�rui timp component.
Sistemul de fabrica�ie care are nivele de flexibilitate apropiate de 1 se nume�te
sistem flexibil de fabrica�ie (SFF).

5.2 Componentele unui SFF

Un SFF se compune din trei componente de baz�:

1.
Posturi de lucru, care la r�ndul lor pot fi:
a.
de procesare material� (de prelucrare): ma�ini-unelte CNC, centre de
prelucrare, ma�ini �i instala�ii specializate, prese, instala�ii de sudare,
cuptoare de tratament termic, echipamente neconven�ionale
(electroeroziune, electrochimie, laser, jet de ap�, etc);
b.
complementare: de control, paletizare, depaletizare, prereglare scule,
setare scule, sp�lare, uscare, marcare, gresare, �. a.
2. Sistemul de stocare �i manipulare material�: subsistemul de transport,
subsistemul de transfer, subsisteme de �nc�rcare-desc�rcare, subsistemul de
stocare local� sau zonal�, depozitare (cele de depozitare av�nd la r�ndul lor
posturi de recep�ie-livrare);
3. Subsistemul de conducere cu calculatorul: are func�ia deplanificare,
programare, ordonan�a�are, monitorizare �i coordonare asistat� a activit�ilor. El
dispune de programe de tip CAD, CAM, CAE, CAP �i ERP. �n func�ie de
efortul investi�ional, un SFF poate dispune de unul sau mai multe dintre grupele
de softuri de mai sus (nu sunt obligatorii toate).
O component� adi�ional� a SFF este for�a de munc� (omul). �n
conducerea produc�iei omul are �ntotdeauna rolul principal. �n execu�ie,
activit�ile tipic umane, �n cazul �n care nu se efectueaz� automat, sunt:
alimentarea cu semifabricate, evacuarea piesei finite, schimbarea sculelor, �i
dispozitivelor, reglarea ma�inilor, prereglarea sculelor, programarea CNC,
gestiunea (schimbarea)programelor CNC, gestiunea semifabricatelor �i a
pieselor finite, reperarea �i �ntre�inerea ma�inilor �i utilajelor, etc.

54
5.3 Tehnologia de grup �i SFF
Tehnologia de grup este conceptul de fabrica�ie conform c�ruia diferitele
repere sunt grupate �n clase, familii, variante, unit�i individuale, pe baza
asem�n�rilor (similarit�ilor) morfoconstructive (forme geometrice �i dimensiuni
relativ apropiate) �i morfotehnologice (faze, opera�ii tehnologice, secven�e �i
procese tehnologice asem�n�toare), �n scopul eficientiz�rii proces�rii lor.
Aceasta vizeaz� prelucrarea unei mari diversit�i tipologice �i dimensionale de
repere, pe acela�i sistem de fabrica�ie.

Familia de repere este mul�imea reperelor care au atribute constructiv

geometrice �i atribute de fabrica�ie similare. Familia de repere st� la baza
determin�rii sarcinii de produc�ie generalizate, care la r�ndul ei constituie
fundamentul proiect�rii SFF.

Sarcina de fabrica�ie, �n general, este definit� de urm�torii parametrii:

- diversitatea tipologic� a produselor rezultate pe ie�irea sistemului;

- volumul (planul) de produc�ie anual;
- procesele de fabrica�ie utilizate ca metod� �n sistem;
- tipul produc�iei �i m�rimea loturilor de fabrica�ie;
- planuri de opera�ii sau fi�e tehnologice (detaliate sau simplificate).
Conceptul de sarcina de produc�ie generalizat� �n cazul �n care
diversitatea tipologic� este mare �i cu cerin�a de a putea fi ad�ugate �n timp �i
alte variante al�turi de cele existente.

Reperul generalizat se ob�ine �n dou� etape:

1. Configura�ia geometric� este dat� de reuniunea suprafe�elor elementare care

compun toate reperele familiei. Aceasta �nsemneaz� c� un reper real se ob�ine
din cel generalizat prin eliminarea unor atribute geometrice.
R1

R2 R3 R generalizat

d1 d2 d3 dg
55
..p
i
gd 1
2. Dimensiunile fiec�rei suprafe�e care compune reperul generalizat se determin�
�n mod similar cu determinarea dimensiunilor reperului fictiv (prezentat� �n
cursul de ISP).
Consider�nd dg este dimensiunea reperului generalizat care se dore�te a fi
calculat� pe baza dimensiunilor omoloage di ale celorlalte repere p care se cer
prin tem�, s� fie fabricate �n respectiv Qi buc�i pe an, atunci dg se calculeaz� cu

rela�ia:

.
di .Qi

(3)
.Qi

i.1

Se constat� c�, de�i rela�ia este similar�, semnifica�ia parametrilor la

determinarea dimensiunilor reperului generalizat este alta fa�� de produsul
(reperul) reprezentativ.

3. Volumul produc�iei este suma volumelor corespunz�tore fiec�rui reper (pot fi

serii mici, compuse din loturi mici, sau exemplare individuale), pe o anumit�
perioad� de timp. Ulterior, �n calculele de dimensionare, timpul disponibil se va
calcula corespunz�tor acelea�i perioade.
Fa�� de sistemele organizate pentru produc�ia de serie, la care
fundamentul proiect�rii �i exploat�rii este lotul de fabrica�ie, la SFF se pot afla

�n fabrica�ie, �n acela�i moment de timp, mai multe repere, fiecare fabricat �n

cantit�i diferite, merg�nd p�n� la unicat.

5.4. Proiectarea SFF

Proiectarea SFF este posibil� numai dac� �n prealabil a fost efectuat� analiza
produselor (reperelor) �i este determinat� sarcina de produc�ie generalizat� care
se cere a fi fabricat�.

Pentru dimensionare se parcurg pa�ii urm�tori:

1. Se determin� fazele de execu�ie ale reperului generalizat, �i timpii norma�i

(opera�ionali plus auxiliari) pentru fiecare faz�;
2. Se face gruparea fazelor pe opera�ii �i se completeaz� tabelul de mai jos
(cunoscut de la cursul de ISP)
56
Nr.
oper. oper.
Denumirea
opera�iei
Grupa de
utilaje
utilizabile
SDVuri
tn/buc.pr j
[min]
Tnec j
[h]
Td/ut j
[h]
Nj
[buc.ut]
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Bazare MU de
frezat 2 Prel. capete
3 Prel. fe�e later.
n
Total

jd/ut
jnec
j T
T
N .
Num�rul Nj de utilaje similare din fiecare grup� se determin� cu rela�ia
cunoscut�:

[buc.ut] (4)

�n care: -Tnec j este timpului total necesar realiz�rii tuturor opera�iilor care
se execut� pe grupul respectiv de utilaje;

-Td/ut j este timpul disponibil afectat unui utilaj din grup.

3. Se determin� valoarea exact� a coeficientului de sincronizare KS (�n prima
faz� de stabilire a tipologiei produc�iei el a fost stabilit preliminar).
Dac� KS are valori cuprinse �ntre 40 �i 60 atunci este predominant� produc�ia de
serie mic�. Dac� KS are valori mai mari dec�t 60 atunci este predominant�
produc�ia de unicate.
Valoarea exact� a lui KS va determina alegerea final� a utilajelor
tehnologice, planul de amplasare �i organizarea fabrica�iei, precum �i structura �i

tipul logisticii sistemului de fabrica�ie.

Pentru cazul produc�iei predominante de unicate se vor alege ma�iniunelte

CNC, al�turi de num�rul necesar de echipamente complementare.
Logistica va fi de cea mai mare generalitate, put�nd avea echipamente logistice
neautomate.

Planul de amplasare este conceput pe grupe de ma�ini (grupe de procese),

ca �n figura urm�toare. Pentru prelucrare complet�, orice pies� intrat� �n sistem
se poate deplasa la oricare ma�in� din oricare grup de ma�ini sau atelier �i chiar

57
poate reveni de mai multe ori la acela�i grup de ma�ini sau atelier. Va rezulta
astfel un SFF cu flexibilitate foarte ridicat�.
ma�ini sau atelier. Va rezulta
astfel un SFF cu flexibilitate foarte ridicat�.

Recep�ie
Expedi�ie
Grupa
Strungurilor
CNC
Atelier de asamblare
Grupa ma�inilor de
frezat CNC
Atelier
echipamente
complement
are
Grupa
ma�inilor de
rectificat
CNC
Atelier
tratamente
termice
Acest mod de organizare conduce la o un num�r mare manipul�ri ale
semifabricatelor, cantitate mare de piese aflate �n curs de procesare, reglaje
frecvente, timpi de fabrica�ie mare (at�t opera�ionali c�t �i auxiliari) �i costuri
de
fabrica�ie relativ mari.

Are avantajul c� investi�ia este una rezonabil� �n raport cu flexibilitatea

foarte ridicat� a sistemului.

Pentru cazul produc�iei dominante de serie mic�, baza utilajelor este

dat� de centrele de prelucrare, care au capacitatea magazinelor de scule
corespunz�toare fabrica�iei unui lot sau corespunz�toare unei autonomii
func�ionale de multiplii de 4 ore. Al�turi de ele se pot afla unele ma�ini �i
echipamente specializate, precum �i num�rul necesar de echipamente
complementare. Este recomandabil� o logistic� flexibil� �i c�t mai automat�.

�n cazul de mai sus, sistemul flexibil de fabrica�ie (SFF) este structurat

prin elaborarea unui plan de amplasare a ma�inilor (layout), ma�ini care pot fi
aranjate �n module, celule, insule �i linii flexibile de fabrica�ie.

Modulul flexibil de fabrica�ie se compune din:

- un centru de prelucrare;
- post de cur�are pies�, eventual sp�lare-uscare;
58
-o ma�in� (instala�ie, echipament) de control (dac� controlul nu se face
on line pe ma�in�);
o ma�in� (instala�ie, echipament) de control (dac� controlul nu se face
on line pe ma�in�);

- subsistem de manipulare material� propriu

- proceseaz�, evident, un singur reper la un moment dat.
Modulul nu are gestiune proprie �i nici sistem propriu de conducere a
produc�iei.

Celula flexibil� de fabrica�ie se compune din maxim 4 centre de prelucrare

(CP) de acela�i tip. Celelalte componente �i specifica�ii sunt identice cu cele ale

modului.

Insula flexibil� de fabrica�ie reprezint� reuniunea a mai mult de 4 CP de tipuri

diferite, posturi de cur�are �i control, subsistem propriu de manipulare �i
stocare, de regul� automate (cuplajele externe pot fi, �i sunt uneori, manuale).

Insula flexibil� proceseaz� mai multe repere la un moment dat. Ea are

gestiune proprie �i sistem propriu de conducere a produc�iei.

Linia flexibil� de fabrica�ie este reuniunea mai multor insule flexibile dar �i cu
linii (sectoare) de ma�ini specializate (sau chiar speciale), care, datorit�
productivit�ii ridicate �i investi�iei mici �i dovedesc eficien�a. Evident,
proceseaz� mai multe repere la un moment dat.

Dispunerea utilajelor tehnologice �n SFF se poate face pe trasee:

a. deschise
de diferite forme: liniare, arce de cerc, �n L, �n U sau dup� diferite
curbe, ca �n figura de mai jos. �n toate variantele, utilajele pot fi dispuse pe o
singur� parte sau pe ambele p�r�i ale sistemului de transport.
Circula�ia materialelor se poate face �ntr-un sens (unidirec�ional) sau �n
ambele sensuri (bidirec�ional).

59
UT1
PL1
UT2
PL2
UT3
PL3
UT4
PL4
UT1
PL1
UT2
PL2
UT3
PL3
UT4
PL4
b. �nchise, de asemenea de diferite forme:
b1. -�n bucl� (caz particular cerc):
UT1
PL1
UT1
PL2
ST
I -E
PL4 PL5
UT4 UT5
PL3 UT3
Dac� num�rul de ma�ini este mic, atunci stocatorul se aplic� pe direc�ia de
intrare ie�ire ca �n figur� (ST I-E).

b2. -�n scar�:

60
1PL2PL3PLPL4 UT4
ST
I -E 1PL2PL3PLPL4 UT4
ST
I -E
Aceast� configura�ie reduce lungimea medie a traseelor de transport �i deci
timpul de transport, m�rind astfel productivitatea sistemului. Pot fi dispuse
utilaje �i pe laturile longitudinale.

b3. trasee cu configura�ie complex�

Traseele cu configura�ie complex� sunt combina�ii ale tuturor traseelor

prezentate mai sus.

Sarcina de produc�ie generalizat� este utilizat� la determinarea

structurii SFF, adic� a num�rului de utilaje tehnologice �i logistice precum �i a
performan�elor tehnologice ale utilajelor: adaptabilitate, num�r necesar de axe
conduse numeric, vitezele tehnologice �i de avans rapid pe axe, num�r necesar
de scule din magazinele de scule, etc.

Celelalte caracteristici fundamentale ale utilajelor nu se determin� pe

baza sarcinii de produc�ie generalizate. Este vorba de dimensiunile maxime
ale curselor de lucru , dimensiunile mesei de prindere, dimensiunea maxim�
dintre v�rfuri, masa maxim� a semifabricatului �i for�ele maxime de a�chiere.
Ace�ti parametrii se determin� pe baza cerin�elor reperului de dimensiuni
maxime, respectiv de mas� maxim�.

5.4.1. Reguli de structurare a SFF

1. Gruparea utilajelor module, celule, insule, linii flexibile
Gruparea reperelor pe utilaje se face cu ajutorul matricei binare a fuxului
tehnologic. Pe linii se trec utilajele tehnologice, pe coloane se trec reperele,
iar
prin 1 sau 0 se marcheaz� faptul c� un reper este sau nu prelucrat pe un anumit
post de lucru. Pentru cazul a 6 repere �i 4 utilaje, se poate ob�ine, spre exemplu,

matricea de mai jos:

61
Rk
UTi
Rk
UTi
R1 R2 R3 R4 R5 R6

UT1 0 1 1 1 0 0
UT2 1 0 0 1 0 1
UT3 0 1 1 0 0 0
UT4 1 0 0 1 1 1

Ordinea punerii ini�iale �n matrice a reperelor �i utilajelor este absolut

op�ional�, ele reflect�nd rela�ia tehnologic� dintre reper �i utilaj. Prin gruparea

liniilor �i coloanelor (�n integralitatea lor), astfel �nc�t s� se ob�in� zone

compacte de bi�i 1 �i 0, vom ob�ine matricea de structur� a SFF, cea care d�
alc�tuirea modulelor, celulelor, insulelor flexibile �i liniilor flexibile.

1 1 0 0 0 1
1 1 1 0 0 1
0 0 0 1 1 1
0 0 0 1 1 0
UT
UT4
UT1
UT3
R6 R1 R5 R3 R2 R4
Rk
UTi
CFF1
CFF2
FR1 FR2 FR3
Se constat� c� familia de repere FR1={R6, R1, R5} se prelucreaz� pe
celula CFF1, familia FR2={R3, R2} pe celula CFF2, iar reperul R4 pe ambele
celule. Prelucrarea tuturor reperelor necesit� reuniunea clor dou� celule �ntr-un
SFF de tip insul� flexibil� de fabrica�ie IFF.

2. Echilibrarea SFF
Echilibrarea presupune realizarea unui grad de �nc�rcare c�t mai mare �i
de valori c�t mai apropiate pentru toate utilajele sistemului, inclusiv cele
logistice. Primele echipamente vizate pentru grade mari de �nc�rcare sunt
ma�inile �i instala�iile costisitoare, care se mai numesc �i �ma�ini cheie�. Ele
vor

62
fi amortizate �n perioada planificat� numai dac� vor fi intens folosite. Pentru
procesarea unor repere acestea pot deveni chiar �loc �ngust� �n sistem. procesarea
unor repere acestea pot deveni chiar �loc �ngust� �n sistem.

Ma�inile ieftine, care se mai numesc �de sus�inere�, vor fi astfel

amplasate �nc�t s� asigure un grad de utilizare c�t mai �nalt al �ma�inilor cheie�.

Dac� �ma�inile cheie� nu pot face fa�� sarcinii de fabrica�ie iar

introducerea unei ma�ini identice suplimentare ar sc�dea gradul de �nc�rcare sub
limita de eficien��, atunci se pot avea �n vedere utilaje de substitu�ie, mai
ieftine,
dar care pot prelua par�ial sarcinile primelor.

5.4.2. Ordonarea utilajelor tehnologice �n SFF

�n afar� de dispunerea �i organizarea general� prezentat� anterior, o
problem� care influen�eaz� semnificativ eficien�a SFF este ordinea de dispunere
a utilajelor �n celule, insule, �i linii flexibile, precum �i dispunerea acestora,
la
r�ndul lor, al�turi de modulele flexibile �n �ntregul SFF.

Trebuie remarcat faptul c� metodele de echilibrare aplicabile liniilor de

fabrica�ie �n flux sunt aplicabile la SFF numai din punct de vedere pur al
echilibr�rii, nu �i al ordon�rii. �n timp ce echilibrarea este un obiectiv pentru
orice sistem de fabrica�ie, ordonarea se diferen�iaz� �n func�ie de componenta
care domin� din punct de vedere al eficien�ei totale.

La SFF, componenta dominant� este flexibilitatea tehnologic�, care

presupune o mare flexibilitate a traficului. De aceea ordonarea trebuie f�cut� din
considerente logistice. Se dore�te ca lungimea total� a traseelor de transport s�
fie minim�.

Exist� mai multe metode de ordonare a utilajelor �n SFF. Dou� dintre

acestea vor fi prezentate �n continuare.

Metoda ordon�rii prin elaborarea schemei �de la � la�

Metoda se aplic� �n urm�torii pa�i:

1.
Pe baza fi�elor tehnologice ale tuturor reperelor reale (care, desigur, sunt
cuprinse �i �n reperul generalizat), se realizeaz� schema (matricea) �de la
� la� pentru fiecare reper care compune sarcina de produc�ie �n faza de
proiectare. Aceast� schem� este sub form� matricial�, de tipul urm�tor:
63
Rk k
La postul
1 2 3 4
De la
postul
1
2
3
4

2. Dac� reperele se fabric� �n cantit�i apropiate, atunci se face suma S Rk a

tuturor matricelor Rk. Dac� �ntre cantit�ile Qk �n care se fabric� fiecare reper
sunt diferen�e semnificative, atunci se face suma:
nR

SRk ..Qk .
Rk

k .1

3. Se determin� �sumele de la � la� pentru fiecare post de lucru. Acestea se

ob�in prin �nsumarea tuturor traseelor �de la� �i a traseelor � la� pentru fiecare
post. Suma traseelor �de la� , ale unui post de lucru, se ob�ine prin adunarea
tuturor elementelor corespunz�toare liniei postului respectiv. Suma traseelor la�,
ale unui post, se ob�ine prin adunarea tuturor elementelor corespunz�toare
coloanei postului respectiv.
4. Pentru fiecare post de lucru se calculeaz� raportul (ritmul) �la / de la�.
5. Posturile de lucru se ordoneaz� �n SFF �n ordine cresc�toare a rapoartelor �la
�de la�. �n acest fel, fa�� de intr�rile �i ie�irile din sistem, lungimea total� a
traseelor de transport va fi minim�.
5.5. Aplica�ie.
S� se ordoneze cele patru ma�ini componente ale unei celule flexibile de
fabrica�ie (CFF), �tiind c� ea este destinat� fabrica�iei a 50 de repere �i c� prin

�nsumarea matricelor �de la � la� ale tuturor reperelor s-a ob�inut urm�toarea
matrice:

SRk
�la� postul
1 2 3 4
�de la�
postul
1 0 5 0 25
2 30 0 0 15
3 10 40 0 0
4 10 0 0 0

Utiliz�nd metoda �de la � la�, s� se ordoneze utilajele tehnologice �i s� se

precizeze care sunt utilajele de intrare �i de ie�ire din sistem.

64
Rezolvare

Se constat� c� �n problem� se d� direct suma matricelor SRk, astfel c�, prin

aplicarea pa�ilor 3 �i 4, se ob�in sumele �i ritmurile �de la � la� de mai jos:

SRk
�la� postul Suma
�de la
Ritmul
�la / de la� 1 2 3 4
�de la�
postul
1 0 5 0 25 30 50/30=1,67
2 30 0 0 15 45 45/45=1,00
3 10 40 0 0 50 0/50=0,00
4 10 0 0 0 10 40/10=4,00
Suma
�la� 50 45 0 40 135/135

Prin aplicarea pasului 5, se ob�ine urm�toarea dispunere a posturilor:

PL3, PL2, PL1, PL4. Posturile cu ritm subunitar sunt posturi vecine cu cele de
intrare �n sistem (�n acest caz PL3), iar cele cu ritm supraunitar sunt vecine cu
cele de ie�ire (aici PL1 �i PL4).

Observa�ie

Se constat� c� metoda �de la � la� nu diferen�iaz� ordinea de dispunere a

posturilor care au valori egale ale ritmului �la / de la�, mai ales c�, la un num�r

mai mare de posturi de lucru, toate posturile care nu sunt vecine cu cele de
intrare sau de ie�ire au ritmul egal cu unu.

Diferen�ierea se face �n aceste cazuri utiliz�nd teoria grafurilor.

�ntr-un graf nodurile reprezint� st�rile sistemului. Arcele grafului reprezentate
prin s�ge�i, c�rora li se asociaz� un num�r, reprezint� m�sura efortului de
tranzi�ie �ntre cele dou� st�ri.

Un drum �ntr-un graf este o succesiune de arce care leag� dou� noduri.
Drumul este hamiltonian dac� el trece o singur� dat� prin toate nodurile
grafului. Lungimea unui drum este egal� cu suma cifrelor asociate drumului
respectiv.

Aranjarea posturilor de lucru, care conduce la lungimea minim� total� a

traseelor de transport, va fi cea corespunz�toare drumului hamiltonian de
lungime maxim� (se mai nume�te �i drum critic).

65
10 115

P3 P2 P1 P4 40 30 25
5 10
E1=30 Pf I=50 Sf
E2=20 Pf
Dup� cum rezult� din figur�, pentru ob�inerea drumului critic, �ntre dou�
noduri succesive se selecteaz� arcele de valoare maxim�.

Numerotarea posturilor este conform� not�rii lor ini�iale. Dup�

amplasarea final�, nota�iile posturilor (utilajelor) pot fi schimbate �n ordinea
fireasc�.

Ordonarea prin metoda verigilor

Metoda verigilor (leg�turilor) pleac� de la succesiunea opera�iilor

tehnologice pentru toate reperele reale care compun reperul generalizat. Uzual,
aceste informa�ii privitoare la procesul tehnologic se trec, ca exemplu, �ntr-un
tabel de tipul urm�tor:

R1 R2 R3 R4
UT-U
(OT) Veriga UT-U
(OT) Veriga UT-U
(OT) Veriga UT-U
(OT) Veriga
U1 U1-U2 U2 U2-U3 U1 U1-U2 U1 U1-U2
U2 U2-U4 U3 U3-U5 U2 U2-U5 U2 U2-U4
U4 U4-U5 U5 U5-U6 U5 U5-U3 U4 U4-U6
U5 U5-U6 U6 U3 U3-U6 U6
U6 U6-U7 U6
U7

Tabelul con�ine leg�turile fiec�rui utilaj tehnologic (UT notate U),

opera�ie tehnologic� (OT) sau loc de munc�, cu celelalte din sistem. Pe baza lui,
se realizeaz� tabelul de mai jos, care con�ine num�rul de leg�turi (verigi) ale
fiec�rui utilaj. Pentru fiecare verig� se traseaz� un segment �n celula
corespunz�toare.

66
U1 U2 U3 U4 U5 U6 U7
U7 I 1
U6 I I II 5
U5 I II I 6
U4 II 4
U3 I 4
U2 III 7
U1 3
U2 U3 U4 U5 U6 U7
U7 I 1
U6 I I II 5
U5 I II I 6
U4 II 4
U3 I 4
U2 III 7
U1 3
Num�rul de leg�turi ale fiec�rui loc de munc� se ob�ine prin �nsumarea
barelor verticale at�t pe orizontal� c�t �i pe vertical�.

Amplasarea locurilor de munc� (utilajelor U) se face prin alc�tuirea unei

re�ele rectangulare (sau triunghiulare), ale c�rei noduri sunt pozi�ii eligibile
pentru amplasare.

U3 U1
U5 U2 U7
U4 U6

�n centrul caroiajului se a�eaz� locurile de munc� cu cele mai multe

leg�turi, iar �n jurul acestora se plaseaz� locurile de munc� cu care acestea au
cele mai multe leg�turi.

Schemele de tipul celor de mai sus dau o orientare bun� asupra

amplas�rii. Planul real de amplasare se va realiza pornind de la cel de mai sus �i
�in�nd seama de dimensiunile suprafe�ei de amplasare, tipul logisticii, inclusiv
de depozitele locale �i zonale, amplasarea depozitelor de intrare �i ie�ire din
sistem, concep�ia de deservire (monodeservire sau polideservire), etc.

Ca �i �n cazul schemelor �de la � la�, metoda verigilor poate oferi solu�ii mai
precise dac� segmentele verticale aferente fiec�rei verigi sunt �nlocuite cu
cantit�ile �n care se fabric� reperul aferent fiec�rui segment. �n continuare,
metodica de lucru este aceea�i.

67
6. SISTEME DE ASAMBLARE
Asamblarea este procesul de unire, alipire, aser�ionare, a dou� sau mai multe
componente, �ntr-un nou compus, mai complex, form�nd o entitate cu propriet�i
noi. Entitatea ob�inut� astfel se nume�te ansamblu (sau subansamblu) �i
prime�te, de regul�, un nume specific func�iilor pe care le �ndepline�te �ntr-un
ansamblu de ordin superior.

Asamblarea se poate face prin: fixare mecanic�, �mbinare nedemontabil�, sau

alipire adeziv�.

Fixarea mecanic� utilizeaz� tehnici de interac�iune mecanic�

demontabil� (reversibil�), �n scopul re�inerii componentelor �ntr-un tot unitar,
care permit demontarea ulterioar�. Aceste tehnici sunt:

.
fixarea prin filet: �uruburi, piuli�e, bol�uri, tiran�i, �.a. Permit
asamblarea manual� �i mecanizat�, dar dificil de automatizat/robotizat,
prin str�ngere mecanic� for�at�, demontabil�;

.
nituirea ,bordurarea, �.a.: permit mecanizarea prin deformare plastic�
a componentelor pereche, prin �mbinare nedemontabil�;

.
str�ngerea prin presare (fretarea): asamblarea, prin introducerea
for�at� (prin presare) a unui arbore �ntr-un alezaj (ajustaj cu str�ngere)
ca de exemplu asamblarea rulmen�ilor, este o asamblare demontabil� a
pieselor perechi;

.
asamblarea cu cleme, bride, �.a.: interferen�a a dou� componente
perechi prin intermediul unor cleme, bride elastice, apar�in�nd unei
componente pe care o fixeaz� de o bordur� rigid� a celeilalte
componente, asamblarea este u�or �i rapid demontabil�; elementele
intermediare folosite sunt clemele, bridele ag��toare cu cioc elastic,
inelele O �i C;

.
coaserea �i bro�area (legarea �mpreun� a mai multor foi) sunt utilizate
la asamblarea materialelor moi �i sub�iri ca cele textile, piele, folii de
plastic, �.a.

�mbin�ri nedemontabile sunt metodele de asamblare prin sudare, brazare,

lipire.

Alipirea (asamblarea) adeziv� implic� utilizarea unui material adeziv

intermediar pentru unirea componentelor pereche. Metoda este rapid�, u�oar�
care uneori permite demontarea, alteori nu, c�nd sunt folosite r�inile ca
material de �mbinare. Adezivii utiliza�i sunt: termoplastici �i termorigizi.

68
6.1 Tipuri de sisteme de asamblare
Di punct de vedere al gradului de automatizare, procesele de asamblare
pot fi: manuale, mecanizate sau automatizate.

Asamblarea manual� se bazeaz� numai pe sarcini elementare executate

manual �i se aplic� fie �ntr-un singur PL fie �ntr-o linie de asamblare manual�.

Dac� se face pe un singur PL, atunci aici se realizeaz� asamblarea

complet� a unui produs, compus din c�teva subansambluri �i componente,
const�nd �n alipirea/inser�ionarea acestora pe unul de baz�, din care rezult� un
produs complex, unicat sau �n serie mic�, nediversificat, imprevizibil �i
nerepetabil �n timp. Pe PL lucreaz� mai mul�i muncitori, depinz�nd de
dimensiunile produsului �i de timpul de livrare. Metoda se aplic� �n
asamblarea/montajul ma�inilor-unelte, echipamentelor tehnologice industriale,
construc�ii aeronautice, construc�ii navale, prototipuri auto, �.a

Dac� se face pe mai multe PL, atunci rezult� o linie de asamblare

manual�. �n fiecare post de lucru pot lucra unul sau mai mul�i muncitori, care pe
l�ng� opera�ia de montaj mai efectueaz� �i transferul manual �ntre posturi.

Asamblarea mecanizat� este o metod� compus� din cea preponderent

manual� cu cea automat� par�ial �i cu transfer mecanizat. Se aplic� �n linii de
asamblare mecanizate.

Asamblarea automat� se aplic� �n linii de asamblare automatizate.

Transferul �ntre PLi.

�n liniile de asamblare se face fie manual fie cu
sisteme de transfer de tip conveior.

�n transferul de tip conveior se folosesc conveioare tip band�, tip lan� de

podea, lan� suspendat �.a. Transportul poate fi continuu, intermitent (sincron)
sau asincron.

Transportul continuu este folosit frecvent �n liniile de asamblare manuale,

de�i transportul asincron este cel mai potrivit �i preferat deservirii manuale. La
transportul continuu pot ap�rea produse incomplet asamblate; c�nd muncitorul
nu este capabil s�-�i termine lucrarea �ntr-un singur PL, necesit�nd continuarea
ei �i �n PL urm�tor, f�r� a se produce oprirea liniei.

PL par�ial �nc�rcate sunt acceptate fie prin echiparea fiec�ruia cu un ST,

fie c� muncitorului i se permite s� lucreze �i la urm�torul PL, aloc�ndu-i-se o
sarcin� suplimentar�.

Pe liniile de asamblare mecanizate/automatizate �n flux, cu transfer tip

conveior, este posibil� asigurarea unui nivel �nalt de control al ritmului liniei.

�n mod asem�n�tor cu liniile de prelucrare, liniile de montaj pot fi:

-linii specializate, cele care sunt orientate pe un singur tip de produs;

69
-linii orientate pe proces pentru asamblarea �n loturi. Asamblarea se face
pe loturi de produse asem�n�toare din punct de vedere constructiv �i tehnologic;
linii orientate pe proces pentru asamblarea �n loturi. Asamblarea se face
pe loturi de produse asem�n�toare din punct de vedere constructiv �i tehnologic;

-linii flexibile orientate pe proces, utilizate pentru procesarea simultan� a

dou� sau mai multe tipuri de produse.

6.2. Proiectarea liniilor de asamblare

Trebuie precizat faptul c�, din punct de vedere conceptual, parametri de
analiz� �i de proiectare ai liniilor de asamblare sunt similare cu cei de la
liniile
de prelucrare �n flux. Deosebirea este dat� doar de specificul tehnologic al
opera�iilor de montaj, respectiv con�inutul sarcinilor (fazelor) elementare de
asamblare.

Metodele de echilibrare (proiectare) sunt, de asemenea, similare.

�n continuare, va fi prezentat� �n c� o procedur� a metodei candidatului

cel mai puternic, metod� care a fost prezentat� detaliat la capitolul destinat
liniilor de fabrica�ie (prelucrare) �n flux.

P�str�nd structura problemei �i adapt�nd timpii opera�ionali la cei de

asamblare, prin considerarea mai general� a unei unit�i oarecare de timp [ut], se
ob�ine un tabel de tipul celui de mai jos:

Faza Denumirea fazei top [ut] Predecesor

imediat
F1 Plasarea carcasei pe suport �i fixarea ei 6 -
F2 Asamblarea fr�nei pe carcas� 9 -
F3 4 F1
F4 5 F1
F5 4 F2
F6 2 F3
F7 3 F3, F4
F8 7 F6
F9 3 F7
F10 1 F5, F9
F11 10 F8, F10
F12 1 F11
Total 55

Regulile de aplicare ale procedurii

1. Din lista fazelor executabile se selecteaz� acele faze ale c�ror durate nu
dep�esc, fiecare �n parte, timpul r�mas p�n� la limita valorii ritmului �n postul
curent aflat �n construc�ie. Aceste faze se numesc candida�i. Dac� nu se poate
70
g�si nici un candidat �nseamn� c� postului curent nu i se mai poate aloca nici o
alt� faz� �i se trece la postul urm�tor. alt� faz� �i se trece la postul urm�tor.

2. Se alege dintre candida�i o faz� la �nt�mplare �i se atribuie postului aflat �n

construc�ie.
3. Se repet� regulile 1 �i 2 p�n� ce toate fazele sunt cuprinse �n posturile de
lucru.
Aplicarea procedurii, ( se presupune c� perioada medie a ciclului de lucru
este Tmr CL= 12 [ut]).

�ncepem s� construim postul PL1.

Faze
executabile Durata Candida�i Selectat�
�nt�mpl�tor
F1 6 F1 F1 F2 9 F2

Aleg�nd F1, timpul disponibil la PL1 se reduce la 6 [ut].

Faze
executabile Durata Candida�i Selectat�
�nt�mpl�tor
F2 9 F3
F3 F3 4 F4
F4 5

Av�nd F1 �i F3 la PL1, timpul disponibil se reduce la 2 [ut].

Faze
executabile Durata Candida�i Selectat�
F2 9
F6 F4 5 F6
F6 2

PL1 este complet. Se trece la PL2, timpul disponibil fiind 12[ut].

Faze
executabile Durata Candida�i Selectat�
�nt�mpl�tor
F2 9 F3
F8 F3 5 F4
F8 7 F8

71
Aplic�nd procedura p�n� la epuizarea tuturor fazelor, se ob�ine urm�toarea
succesiune a posturilor liniei de asamblare: succesiune a posturilor liniei de
asamblare:

- Postul 1: F1, F3, F6, Tc1= 12 [ut];

- Postul 2: F8, F4 Tc2= 12 [ut];
- Postul 3: F7, F5 Tc3= 6 [ut];
- Postul 4: F2, Tc4= 9 [ut];
- Postul 5: F5, F10 Tc5= 5 [ut];
- Postul 6: F11, F12 Tc5= 11 [ut].
7. DETERMINAREA CAPACIT��II DE PRODUC�IE
7.1. INTRODUCERE
Capacitatea de produc�ie este maximul de produc�ie, cu structur� �i
cantitate stabilit�, care poate fi realizat� de o unitate productiv�, �ntr-un
interval
de timp dat �i �n condi�ii tehnico-economice optime.

Defini�ia cuprinde 4 termeni principali, f�r� de care este incomplet�:

-maximum de produc�ie;

- structur� �i calitate stabilit�;

- un interval de timp dat;
- condi�ii tehnico-economice optime.
Capacitatea de produc�ie se poate referi la:

- un loc de munc�;
- la o zon� a sistemului de fabrica�ie;
- la subsistemul de fabrica�ie;
- la �ntregul sistem de produc�ie;
- la un domeniu industrial.
Principala rela�ie dintre capacitatea de produc�ie �i volumul produc�iei este:

Q = Cp � Ku (1)

unde:
Cp � capacitatea de produc�ie;
Ku � indicatorul (gradul) utiliz�rii capacit�ii de produc�ie;
Q � volumul de produc�ie fabricat�.

�n toate cazurile Ku < 1, => Cp > Q.

72
�n leg�tur� cu Cp este necesar s� se observe urm�toarele elemente:

-Cp este un parametru obiectiv care caracterizeaz� poten�ialul productiv al

sistemului;

-Cp este independent de volumul produc�iei;

- ca o condi�ie, se dore�te ca Q s� fie c�t mai mare posibil (spre 90% din C p);
-rela�ia Ku = 1 nu este posibil�, pentru c� �n acest caz �ntre�inerea �i repara�ia
ma�inilor-unelte, la c�deri accidentale, ar fi instantanee (imposibil) �i costurile

ar fi infinite.
Cunoa�terea capacit�ii de produc�ie este important� pentru:

- elaborarea planului de produc�ie;

-elaborarea planului de dezvoltare �i de investi�ii (redimensionarea
sistemului de produc�ie);
-evaluarea rezervelor nefolosite de c�tre sistem (acestea sun
propor�ionale cu 1-Ku);
- optimizarea organiz�rii produc�iei;
-al�turi de costurile de produc�ie �i pragul de rentabilitate, reprezint� un

parametru important �n negocierea contractelor cu clien�ii.

7.2. CALCULUL CAPACIT��II DE PRODUC�IE

Rela�ia general�, valabil� pentru diferite tipuri de produc�ie este:

Cp = A�T�I (2)

unde:
-A � este caracteristica dimensional�: num�rul de echipamente [buc.],

volumul util [m3], suprafa�a de produc�ie [m2];

-I � indicatorul de utilizare intensiv� [buc/or�], [m3/or�], [t/or�];
-T�fondul de timp disponibil (perioada de timp considerat�), dat uzual

�n [ore/an].

7.2.1. Fabrica�ia unui singur produs, cu posturi dispuse �n paralel

Acest caz este schematizat �n figura de mai jos:

73
UT1
UT2
UTp
SF
Sf Pf
UT1
UT2
UTp
SF
Sf Pf
a. Pentru sistemele de fabrica�ie din construc�ia de ma�ini
Capacitatea de produc�ie este ob�inut�, prin particularizarea rela�iei (2), ca
raport �ntre fondul de timp disponibil �i timpul normat pe unitatea de produs:

Cp .
p .
F
(3)

unde:
-p � num�rul de ma�ini-unelte (echipamente) din grup � caracteristica
dimensional�;

-Ft � fondul de timp disponibil pentru o ma�in�-unealt� (uzual Ftef);

-nt -timpul normat (norma de timp) pe unitatea de produs, iar 1/nt este
indicatorul de utilizare intensiv� (ritmul de fabrica�ie al unei ma�ini).
Ft este acela�i dac� toate echipamentele �ndeplinesc urm�toarele condi�ii:
-Necesit� acela�i timp pentru �ntre�inere �i repara�ii;
-Sunt utilizate acela�i num�r de schimburi.
nt este acela�i dac�:
-Echipamentele au performan�e tehnice egale;
-Muncitorii (operatorii) au rezultate egale �n munc�.

Dac� Ft �i nt sunt diferite, sistemul de fabrica�ie trebuie divizat �n grupuri

cu performan�e egale. �n acest caz rela�ia (3) se scrie �n forma (4).

Cp ..
pi .
ti (4)

i.1 ti

unde:
-M � num�rul de grupuri de echipamente �i operatori cu performan�e
egale. Elementele pi , Fti �i nti au aceea�i semnifica�ie.

74
b. . Pentru situa�iile �n care produc�ia depinde de suprafa�� (chimie,
agricultur�, logistic�, chiar �i montaj uneori)
Capacitatea de produc�ie poate fi calculat� cu:

ut.
.
F
.S

(5)
Cp

ns

tu

unde:

Su � suprafa�a utilizat� de sistemul de fabrica�ie;

su � necesarul de suprafa�� pentru unitatea de produs.

7.2.2. Fabrica�ia unui singur produs, cu posturi dispuse �n paralel-serie

Procesul tehnologic este divizat �n mai multe subprocese.

�n acest caz, fiecare unitate de produs este fabricat� pe mai multe locuri de
munc� , ca �n figura de mai jos.;

UT1
UT2
UTm
SF
Sf Pf
UT1
UTp
UT1
UTu
G1 G2 Gg
Pentru determinarea capacit�ii de produc�ie a �ntregului sistem,
este necesar s� se calculeze capacitatea de produc�ie pentru fiecare grup
de ma�ini, utiliz�nd una dintre rela�iile (3), (4) sau (5 ), dup� caz.

Capacitatea de produc�ie pentru �ntregul sistem va fi:

CpFS
.
min( CpG1,CpG2,...,CpGg) (6)
unde:

-CpG1, CpG2, �, CpGg, - capacit�ile de produc�ie ale grupelor 1, 2, �, g.

75
Un caz particular, este acela �n care produc�ia este organizat� pe
linii de produc�ie (serie-paralel), cum este cel de mai jos:
zat� pe
linii de produc�ie (serie-paralel), cum este cel de mai jos:

UT2
UT2
UT2
SF
Sf Pf
UT1
UT1 UTu
L1
L2
Lp
UT1
UTq
UTm
Capacitatea de produc�ie pentru fiecare linie este egal� cea mai mic�
dintre capacit�ile de produc�ie a ma�inilor care compun linia. Spre exemplu
pentru linia 2:

CpL2 .
min( CpMT1,CpMT2,...,CpMTm) (7)

Fiecare capacitate de produc�ie se calculeaz� cu rela�iile (2), (3) sau (5), �n

func�ie de caz. Capacitatea �ntregului sistem va fi:

CpFS .CpL1 .
CpL2 ........
CpLg (8)

OBSERVA�II IMPORTANTE

1. Cazurile precedente sunt aplicabile pentru situa�ia fabric�rii unui singur

produs, sau pentru cazul �n care se fabric� mai multe variante de produse,
asimilabile cu un produs reprezentativ (sau fictiv). Ob�inerea produsului
reprezentativ a fost tratat� �ntr-un curs precedent.
2. Capacitatea de produc�ie pentru mai multe clase de produse
(neasimilabile cu un produs reprezentativ) se poate calcula prin mai multe
metode, cele mai folosite fiind:
-metoda coeficientului de timp;
-metoda grupului principal de ma�ini (echipamente).

76
7.2.3.2.3. Metoda coeficientului fondului de timp
Aceast� metod� este bazat� pe distribu�ia fondului disponibil de timp
(pentru un echipament sau un grup de echipamente) al fiec�rui produs, direct
propor�ional cu timpul necesar pentru fabrica�ia volumelor planificate de
produc�ie.

Metoda va fi prezentat� prin utilizarea unui exemplu.

Informa�ia de intrare �i parametrii de calcul sunt prezenta�i �n tabelul de

mai jos. Consider�m c� o �ntreprindere are �n planul de fabrica�ie produsele A,
B, C �i D, prin utilizarea unui sistem de fabrica�ie ale c�rui echipamente au un
fond anual total (disponibil) de timp de 141.200 [ore/an]. Acest fond disponibil
de timp a fost calculat prin asociere cu unul dintre cazurile prezentate �n
capitolele anterioare �i consider�nd c� fiecare poate fi fabricat �n condi�ii egale

(tabelul de mai jos).

Tipul
produsu
lui
Cantit�ile
planificate
[buc.]
Normele
tehnice de
timp
[ore/buc]
Timpul necesar
pentru
fabrica�ia
cantit�ilor
planificate
[ore]
Coeficientul
fondului de timp
(Tfc)
Capacitatea de
produc�ie
pentru fiecare
produs
(Cp)
[buc]
Col 1�Col 2 Col 1�Col 4
0 1 2 3 4 5
A 1000 39,5 39 500
2,44157 825
141 200 .
2441
B 500 19,2 9 600 1220
C 830 7,5 6 225 2026
D 200 12,5 2 500 488
Total: 57 825

Trebuie precizat c� mai sunt dou� metode echivalente, mai elaborate, care
dau acela�i rezultate. Aceste metode sunt:

-Metoda produsului reprezentativ;

-Metoda unit�ii conven�ionale.

7.2.4. Metoda grupului principal de echipamente

Se va considera cea mai general� structur� pentru un sistem de fabrica�ie,
unde se pot identifica J grupe de echipamente (E): ma�ini-unelte, mese de
montaj, posturi de control, etc

Pentru fiecare grup, capacitatea de produc�ie se calculeaz� prin una dintre

cele trei metode care au fost prezentate �n subcapitolul precedent. Parametrul

77
care caracterizeaz� capacitatea de produc�ie �i rezervele fiec�rui grup, rela�ionat

cu planul de produc�ie, este coeficientul fondului de timp. cu planul de produc�ie,

este coeficientul fondului de timp.

�n mod normal, ca �i �n paragrafele precedente, capacitatea de produc�ie

pentru �ntregul sistem este egal� cu minimul dintre capacit�ile de produc�ie ale
grupelor de utilaje similare. �n metodele amintite, nu exist� diferen�e de
importan�� �ntre grupele de echipamente (toate echipamentele sunt de
importan�� egal�).

Metoda grupului principal de echipamente �ine seama de importan�a

grupelor �n cadrul �ntregului sistem. Cel mai important grup de echipamente este
numit �grup principal�. Acest grup d� capacitatea de produc�ie pentru �ntregul
sistem de fabrica�ie.

Uzual, se face o diagram�, denumit� �balan�a capacit�ilor de produc�ie�,

diagram� care este prezentat� mai jos.

Cp
(Tfc)
Crupele de echipamente
CpFS
CpPG
GP
GP este grupul principal. Acesta este stabilit prin utilizarea urm�toarelor
criterii:
-ponderea �n parcul total de ma�ini-unelte, din punct de vedere al num�rului �i
al importan�ei tehnologice;
-procentajul valoric al grupului, raportat la valoarea total� a ma�inilor-unelte
din sistem.

Grupele de echipamente care au o capacitate de produc�ie mai mic� dec�t

grupul principal sunt denumite locuri �nguste. Acestea trebuie eliminate prin
utilizarea de m�suri tehnice �i economice. Acestea se pot grupa astfel:

78
M�suri intensive pentru utilizarea rezervelor interne:

- schimbarea regimurilor (condi�iilor) de a�chiere;

- dotarea cu scule �i dispozitive;
- aplicarea unor tehnologii noi;
- cre�terea organiz�rii locurilor de munc�;
- cre�terea calific�rii personalului.
M�suri intensive pentru utilizarea rezervelor interne:

- cre�terea num�rului de schimburi;

-reducerea timpului de sta�ionare prin activit�i de �ntre�inere �i repara�ii.
M�suri complexe:

- cooperarea cu alte �ntreprinderi;

- achizi�ia de echipamente noi;
-modificarea unor solu�ii constructive ale produselor.
Capacitatea de produc�ie a �ntregului sistem (de produc�ie)

Dac� sistemul de produc�ie este compus din mai multe (sub)sisteme,

capacitatea de produc�ie pentru �ntregul sistem poate fi calculat� prin utilizarea
metodei precedente. Grupul principal de echipamente va fi �nlocuit prin
(sub)sistemul principal de fabrica�ie. Pe abscisa balan�ei de capacit�i vor fi
plasate toate (sub)sistemele societ�ii comerciale (sistemului de produc�ie).

79
BIBLIOGRAFIE

Abrudan, I., -Sisteme Flexibile de Fabricatie. Concepte de proiectare si

management, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996;

Abrudan, I., C�ndea, D., -Manual de Inginerie Economic�, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 2002

Boncoi, Gh., Calefariu, G., s., a., -Sisteme de Productie, vol. I, Editura
Universitatii Transilvania din Brasov, 2000;

Boncoi, Gh., Calefariu, G., s., a., -Sisteme de Productie, vol. II, Editura
Universitatii Transilvania din Brasov, 2001;

Boncoi, Gh., Calefariu, G., s., a., -Indrumar de Proiectarea Sistemelor de

Productie, - Editura Universitatii Transilvania din Brasov, 2002;

Calefariu, G., s.a. -Automatizarea sistemelor de produc�ie. Logistic� industrial�,

Universitatea transilvania din Bra�ov, , 1999;

Calefariu, G., -Optimizarea sistemelor flexibile de fabrica�ie, Universitatea

Transilvania din Bra�ov, Brasov, 2002;

Dima, C., I., - Managementul opera�ional, Editura Arves, Craiova, 2007

Hodson, W., K., Maynard�s Industrial Engineering Handbook,

Editia a IV-a, Mc.Graw-Hill, Inc. USA., 1992;

Ivan, M., - Ingineria Sistemelor de Productie, Universitatea

Transilvania, 2002;

Maynard, H., B., - Industrial Engineering Handbook,

Mc.Graw-Hill, Inc. USA., 1977;

Morar, L., Westkamper, E., s.a. -Planning and Operation of Production

Systems, Fraunhofer IRB Verlag, Stuttgard, 2007.

Tempelmaier, H., Kuhn, H., - Flexible Manufacturing Systems, John

Wiely & Sons, Inc. New York, 1993

�u�urea, M., -Manual de Inginerie Economic�, Planificarea �i Organizarea

facilit�ilor, Editura Dacia

80