Sunteți pe pagina 1din 37

Fiecare analizator e compus din segm periferic, de conducere si

central.
Segm periferic = receptor – percepe o anumita energie din mediul
extern sau intern sub for a de stimuli
Segm intermediar = de conducere – impulsul se transmite la scoarta
cerebrala prin:
 Cai ascendente directe, cu sinapse putine, impulsurile se conduc
rapid, se proiecteaza intr o arie specifica fiecarui analizator
 Cai ascendente indirecte prin sistemul
reticular ascendent activator, impulsurile se
conduc lent, se proiecteaza cortical in mod
difuz, nespecific.
Segm central = aria din scoarța cerebrală la care
ajunge calea de conducere și unde are loc
transformarea impulsului în senzații
ANALIZATORUL CUTANAT
Pielea e invelisul protector sensibil care se continuă la nivelul
orificiilor organismului cu mucoasele.
Epiderm Derm Hipoderm
 Ep pluristratif kerat  Patura conj densa  Tes conj lax + cel
cu strat germinativ  Vase sangv, limf +term nerv + fire adipoase
+ strat superficial de par +canalele glandelor exocrine  Bulbii firului de
cornos păr, glomerulii gl
 Fara vase! Se s. papilar s. reticular sudoripare,
hraneste prin  Cu papile dermice  Colagen + Vater Pacini
osmoza din lichidul cu proeminente – elastice = fibre
intercelular! creste papilare ce
groase
reprezinta
 Cu terminatiuni  Elemente
amprentele
nerv libere! celulare rare
Receptorii cutanati – terminatiuni libere + incapsulate
TERMINATIUNI LIBERE
- arborizatii dendritice ale n sezitivi din g spinal ce sunt distribuite
epiderului
- Discurile tactile Merkel care sunt terminatiunile unor fibre
nervoase sb forma de coșuleț în jurul cel epiteliale
TERMINATIUNI INCAPSULATE
IN HIPODERM - Vater Pacini, cei mai mari corpusculi – sensib tactila
IN DERM – corpusculii Meissner, Krause, Ruffini – sensib tactila

Receptori tactili = mecanoreceptori, stimulati de deformari mecanice


Localizati IN DERM! Mai multi in tegumentele fara par!
Superior in derm
- corpusculii Meissner + discurile Merkel – atingere
Profund in derm
- corpusculii Ruffini – presiune
- Corpusculii Pacini – vibratii + se adapteaza rapid
- Terminatiuni nervoase libere – atingere + presiune
- Corpusculii Golgi-Mazzoni – varietate a corp Pacini din hipoderm

Receptori termici = term nerv libere, nemielinizate, cu diam mic


Krause – rece MAI MULTI , Ruffini – cald
Temperaturi extreme – algoreceptori

Receptori pt durere = term nerv libere + restul stimulati excesiv


Sunt mecanici, termici, chimici – se adapteaza putin sau deloc lastimul
Persistenta stimulului – creste intensitatea senzatiei
Camp receptor – aria tegumentara a carei stimulare determina
modificari in rata de descarcare a neuronului dat
Suprafata campului receptor este invers prop cu densitatea recept!
Acuitatea tactilă – pragul de percepere distincta a 2 puncte diferite!
Varful limbii 2 cm, torace post 50 mm!

ANALIZATORUL KINESTETIC

Recept vestibular, vizual, cutanat, kinestezic

Informeaza SNC despre pozitia spatiala a corpului, a segmentelor


corpului, gradului de contractie
Recept kinestezic = proprioceptor
Periost, articulatii – Vater Pacini, identici cu cei din
piele + sensibili la miscari si modif de presiune

Capsula articulara – term nerv libere


Transmit sensibilitatea dureroasa articulară

Strat superf al capsulei – Ruffini din stratul superficial


al capsulei articulare; receptioneaza pozitia si
miscarile in articulatie

Jonct muchi-tendon – corp Golgi

 In corpuscul patrund fibre nervoase


care sunt stimulate la intinderea max a
tendonului!
 Previn contractia si alungirea excesiva
Fibre musculari striate – fusuri musculare

Fusurile sunt stimulate de contractia muschiului.

5-10 fibre musculare modificate = fibre intrafusale


alcatuiesc un fus! Inconjurat de capsula conjunctiva +
paralel cu fibrele extrafusale!

Partea periferica – contractila, centrala – necontractila cu


nuclei !
FIBRELE INTRAFUSALE sunt de 2 tipuri :
- Cu sac nuclear, dilatate central, cu nuclei centrali
- Cu lant nuclear, cu nucei asezati in sir pe toata lungimea
fibrei
AU INERVATIE DUBLA
Senzitiva: dendritele neuronilor din g spinali
- Ia fibre cu diametru mare și cu viteză de conducere rapidă, se dispun în
spirală în jurul porțiunii centrale a fibrelor cu sac nuclear și a celor cu
lanț nuclear
- II a fibre cu diametru intermediar și viteză de conducere medie, se
dispun în floare în jurul fibrelor cu lanț nuclear
Motorie : neuronii gamma se distribuie in port periferice,
contractile, alfa

CARE
ESTE

IDEEA CU FUSURILE MUSCULARE ?


Informeaza SNC despre pozitia și puterea contractiei din
muschi

CUM ?
In timpul contractiei, fibrele alfa intind fibrele musculare
extrafusale, iar odata cu acestea se intind si fibrele
intrafusale

NUMAI RECEPTORII KINESTEZICI AU inervatie senzitiva in


sist muscular !

Neuroni senzitivi din zona centrala = terminatiuni primare


spiralate I a in jurul port centrale cu sac si lant nuclear +
fibra II a senzitiva in jurul port periferice cu lant nuclear –
motoneuron gamma din corn anterios MS – port periferica a
fibrelor cu sac nuclear, cu lant nuclear – intinderea port centrale –+
contractia fibrelor intrafusale
+ prin motoneuronilor alfa – contractia fibrelor extrafusale !

De la receptorii kinestezici la SNC informatia ajunge prin :


 Sensibilitatea kinestezica sau proprioceptiva constienta –
cordon posterior - fascicul cuneat – decusatie senzitiva –
cortex (Ruffini, Golgi)

 Sensibilitate proprioceptiva inconstienta de reglare a miscarii


= simtul tonusului muscular – fasciculele cerebelare dorsale si
ventrale – cerebel (fusul neuromuscular)
Aria de proiectie – girusul postcentral lob parietal
Relaxarea musculara e prevenita de activarea fusurilor care fac o
contractie reflexa – tensiune musculara de relaxare – tonus muscular !

ANALIZATORUL OLFACTIV
Omul poate distinge 10 000 mirosuri diferite, dar exista 50
mirosuri primare !
Chemoreceptori din partea postero superioara a
foselor nazale reprezentate de cel bipolare din
mucoasa olfactiva – I neuron !

I neuron – cel
bipolare
 Dendrita scurta
si groasa care se
termina cu
buton olfactiv
prevazut cu cili
 Axonii
fuzioneaza,
formaza nervii
olfactivi si pleaca de la polul bazal, strabat
lama ciuruita a etmoidului --- bulb olfactiv
 In bulb olfactiv --- sinapsa cu cel mitrale
(neuroni multipolari) --- II neuron
 Axonii cel mitrale formeaza tractul olfactiv --
- fata mediala a lobului temporal (aria
olfactiva –
girul
hipocampic
si nucleul
amigdalian)

ANALIZATORUL GUSTATIV
Chemoreceptori = muguri
gustativi din papilele
gustative cu 50 – 100
celule receptoare in
caliciforme(circumvalate),
fungiforme, foliate.
Cele FILIFORME nu au
muguri gustativi !
 Mugurii sunt ovoidali
 Au cel senzoriale care au
microvil la polul apical
 La polul bazal – n. X, VIII,
VII
 I neuron – in ganglionii VII, VIII, X
 II neuron – in nucleul solitar din
bulb, axonii se incruciseaza si se
indreapta spre talamus
 III neuron talamus --- aria
gustativa, partea inf a girului
postcentral, lob parietal

Exista 13 receptori chimici in cel


gustative care au fost impartite in 4 categorii generale –
senzatii gustative primare: amar, acru, sarat, dulce.
Mugurii gustativi pot fi stimulati de 2+ muguri gustativi
primari sau secundari. De obicei predomina un tip de stimuli
gustativi primari.
Cel sapide + cel receptoare ale mugurelui gustativ ---
depolarizare --- Pot de receptor: subs chimice + proteinele
receptoare ale microvililor deschid can de sodiu ---
depolarizare
ANALIZATORUL VIZUAL
Vederea furnizeazeaza 90 % din informatiile asupra mediului.
Rol fiziologic in DIFERENTIEREA LUMINOZITATII, FORMEI,
CULORII + ORIENTARE IN SPATIU + MENTINEREA
ECHILIBRULUI + TONUSUL CORTICAL (ATENTIA)

GLOBUL OCULAR
Tunica externa = tunica fibroasa

 Fibroasa, formata din 2 portiuni inegale: sclerotica + corneea


 Corneaa:
transparenta +
numeroase fibre
nervoase!!!
 Sclerotica:
opaca, 5/6 din
tunica externa, pe
ea se insera muschii
extrinseci, posterior
e perforata de nerv
si artera optica

Tunica medie = tunica vasculară

Alcatuită din coroida, corp ciliar, iris


Coroida: posterior de ora serrata + orificiu prin care iese nervul optic
Corp ciliar: inaintea orei serrata, procesele ciliare + m ciliar
Procesele ciliare – agomerari de capilare ce secreta umoarea apoasa
!umoarea apoasă asigură nutriţia, prin difuziune a tuturor mediilor
transparente!

M ciliar – fibre circulare (parasimatic) + radiare (simpatic)


Iris: ca o diafragmă in fața cristalinului, mijloc – pupila, m sfincter al
pupilei = circular (parasimatic) + radiare (simpatic)

Tunica internă = retina


Două regiuni:

 pata galbenă (macula lutea) în dreptul axului vizual cu multe


conuri! + concavitate in centru – fovea centralis numai conuri!
 Pata oarbă, medial, inferior de pata galbena – locul de iesire a
nervului optic și intrare a art. NU EXISTA CEL FOTOSENSIBILE!

Retina are 10 straturi, 3 cel functionale ce fac sinapse: cel


fotoreceptoare + cel bipolare + cel multipolare, cel de sustinere + cel
orizontale + cel amacrine (cel de asociatie)
Cel cu bastonase – cel nervoase modificate 125 mln! + vedere noctura
+ lumina slaba
Cel cu conuri – cel nervoase modificate 6 7 mln + numeroase in pata
galbena + vedere diurna +lumina intensa

Medii refringente: corneea + umoarea apoasa + corpul vitros +


cristalinul
Umoarea apoasa: format de procesele ciliare, lichid incolor
Corpul vitros: gelatinos, transparent
Cristalinul: lentila biconvexa, acoperită de cristaloida! – capsula
elastica , mentinut de lig suspensor, nu are vase, nutritia prin
difuziune

Aparatul dioptric: cornee 40 D + cristalin 20 D, lentila convergenta cu


o putere de 60 D si cu centrul optic 17 mm in fața retinei!
*daca razele vin de la o d > 6 m, se focalizeaza imaginea la 17 mm in
spatele centrului optic --- pe retina imagine mai mica + rasturnata

Acomodarea

Organul activ al acomodarii – m ciliar !

 Daca privim la d> 6m --- m ciliar relaxat, lig Zinn tensionat,


cristalinul comprimat --- raza de curbura creste --- puterea de
convergenta scade
 Daca privim la d< 6m --- m ciliar se contracta, lig Zinn relaxat,
tensiunea din cristalin scade --- cristalin bombat --- creste puterea
de convergenta
Punct proxim 25 cm – cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un
obiect, cu efort acomodativ maximal
Punct remotum 6m – cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un
obiect, fără acomodare

REFLEX DE ACOMODARE :
centri corticali + coliculi cvadrigemeni superiori --- n vegetativ
parasimpatic al n oculomotor (accesor) --- fibrele circulare ale m ciliar
--- contractia m ciliar

+ centrii ariei vizuale primare, secundare, asociative


+ la efectuare m irisului si m extrinseci ai globului ocular

REFLEX PUPILAR FOTOMOTOR – reflex simplu


centri in mezencefal

 Lumina puternica – contractia


m circulari (sphincter al pupilei)
– mioza
 Intuneric –contractia m radiari
(dilatator al pupieli) - midriaza
Calea reflexului
pupiloconstrictor:
Lumina – retina – nerv
optic – chiasma optica –
tract optic – corpi
geniculati laterali –
cateva fibre in coliculii
cvadrigemeni superiori --
--- fibre parasimpatice
ale n oculomotor accesor
– ganglion ciliar unde face
sinapsa cu n III – fibre
postganglionare nervi ciliari scurti – m constrictor al irisului, m ciliari,
lig suspensor crist

Calea reflexului pupilodilatator: Calea simpatică este formată din doi neuroni.
Protoneuronul căii se află în nucleul ciliospinal Budge situat în măduva cervicală C8–T1.
Fibrele simpatice preganglionare fac sinapsă în ganglionul cervical superior cu cel de-al
doilea neuron al căii. Acesta trimite fibre simpatice postganglionare care ajung la
mușchiul dilatator al pupilei.

Si reflexul pupiloconstrictor + reflexul reflexul de acomodare e realizat


de fibrele n oculomotor !
Ochi emetrop – retina la 17 mm in spatele centrului optic – imaginea
obiectelor de la infinit e clara fara acomodare
Ochi hipermetrop – retina e situata la mai putin de 17 mm de CO
lentile convergente
Ochi miop – retina e situata la d m mare de 17 cm de CO lentile
divergente

Astigmatism – viciu de refractie cu m multe suprafete de curbura ale


corneei. Cu lentile cilindrice

Procese fotochimice din retina


Retina sensibila la 390 770 nm
Energie electromagnetica – influx nervos
Bastonasele – rodopsina, conurile – iodopsina ce se afla IN
MEMBRANELE CONURILOR SI BASTONASELOR
+celulele cu conuri au o prelungire de formă conică ce conţine fotopsină

 Pigmenul vizual rodopsina/iodopsina absoarbe lumina – se


descompune in RETINEN (derivat vit A, e acelasi) + OPSINA (difera)

Descompunerea pigmentilor din membrana – depolarizare – apare


potential receptor

BASTONASELE MAI SENSIBILE decat conurile! Are nevoie de 1


cuanta de lumina !
Sensibilitatea creste daca este mai mult pigment !!!!
Vedere fotopica, diurna

 Lumina puternica – pigment vizual : retinen + opsine

Vit A
Scad pigmentii vizuali, scade sensibilitatea ochiului la lumina. Timp de
adaptare 5 min !
Scade vederea diuna - hemeralopie
Vedere nocturna, scotopica

 Lumina slaba – retinen + opsine = pigmenti vizuali

Sensibilitatea creste de 10 ori mai mult


Scade vederea noctuna - nictalopie
VEDERE ALB NEGRU SI CROMATICA
Stimularea bastonaselor – lumina alba, lipsa stimularii – neagra
Corpurile care reflecta radiatiile luminoase – albe,
Corpurile care absorb radiatiile luminoase – negre , care reflecta –
albe

 Tipuri de conuri : rosii + verzi


+ albastre
Prin stimularea a tuturor in
acelasi timp – alb, fiecare
aparte - cul lui
Daltonism 8 % barbate, gena
recisiva x lincata

CALEA OPTICA – segm intermediar al analizatorului visual


Receptor – cel fotomotoare cu
bastonase, conuri
Neuron I – cel bipolare
Neuron II – cel multipolare
Axonii – nerv optic – chiasma –
tract optic – metatalamus (corp
geniculat lateral)
Neuron III – corp gen lateral –
Aria corticala - scoarta cerebrala –
loc occipital, in jurul scizurii
calcarine, unde se afla aria vizuala
primara – FATA MEDIALA A LOB OCCIPITALI, DE O PARTE SI ALTA A
SCIZURII CALCARINE + IN JUR ARIA secundara = asociativa
Aria vizuala primara – macula! Reg post a occipitalului

!!!! FIECARE PUNCT DE PE RETINA – PUNCT SPECIFIC DE PROIECTIE


CORTICALA
In arii : stimuli electrici --- perceptie, senzatie de lumina cul forma

Fiecare ochi – camp vizual monocular


Partea comuna – camp vizual binocular
Imaginea din campul vizual binocular se formeaza separat pe fiecare
ochi, dar fuzioneaza pe corgii geniculati laterali si scoarta intr-o imag
unica

Vedere in profunzime = stereoscopica !


Extirparea ariei vizuale primare – orbirea
Extirparea ariei vizuale secundare – afazie vizuala : bolnavul vede, dar
nu intelege ce e scris !
ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR
AUDITIV sunete intr o ordine sau zgomote succesandu se neregulat + POZITIA
CORPULUI IN REPAUS SI
MISCARE (reflexe posturale si
gestuale) !!!

 Ganglion spiral Corti – nerv


cohlear

 Ganglion vestibular scarpa –


nerv vestibular

Nerv vestibulo cohlear

APARATUL AUDITIV: urechea medie si externa n au treaba cu ap


vestibular!

Urechea externa : pavilionul


+ conductul auditiv extern
Urechea medie = camera
tipanica : cavitate
pneumatica, cu aer in
stanca temporalului
 Medial – frst ovala +
rotunda
 Anterior – trompa Eust
 Lateral – timpanul
Cu ajutorul trompei lui eustachio nazofaringele
comunica cu urechea medie si se egaleaza Presiunea
din ambele parti ale timpanului !
In interior : ciocanul + nicovala + scarita
Ciocanul diminueaza zgomotele, scarita le amplifica !

Urechea interna – sistem osos in stanca temporalului !

Intre labirintul osos si membranos – perilimfa ! in cel membranos –


endolimfa !
Labirintul osos :
vestibul osos + canale
semicirculare osoase +
melc osos

Can. Semicirculare se
afla perpendicular unul
pe altul, fiecare se
deschide la o
extremitate – ampula,
la celalalt capat se
uneste intr-un canal comun, apoi se deschide in vestibul !
Melcul – anterior de vestibul, conic, cu ax central – columela in jurul
careia melcul face 2 ture + jumate !

LABIRINT OSOS
Pe columela –
lama spirala
osoasa ce e
intregita de
membrane
vestibulara
Reissner + membrana bazilara
Rampa timpanica – sub membrana bazilara - perilimfa
Rampa vestibulara – deasupra mbr vestibulare - perilimfa
Canal cohlear – intre membr bazilara si vestibulara – endolimfa
LABIRINT MEMBRANOS – CAMERE IN LAB OSOS

Vestibulul = utricula
deasupra + sacula sub
utricula

In utricula se deschid
can membranoase!
Din sacula porneste can
cohlear cu org Corti pe
mebr bazilara.

In centrul organului – tunelul corti


Pe laturi – cel de sustinere
Polul bazal - dendritele nervilor din ganglionul spiral Corti

Polul apical – cili auditivi care patrund in membrana secretata de cel de sustinere

Deasupra cililor – membrana tectoria

In g spiral Corti si vestib Scarpa – neuroni bipolari!!!!

Receptorii vestibulari – in labirintul membranos: utricula, sacula + creste amp


*macula din
utricula si
sacula contine
cel de sustinere
pe MB + cel cu
cili senzoriale
*la polul bazal –
dendrite ale
neuronilor din g
vestib Scarpa
*cilii sunt
inglobati intr-o membrana otolitica cu CaCO3 + MgCO3 (otolite)
*cel de sustinere
+ cel cu cili
(stereocili scurti
+ kinocili lungi)
care patrund
intr-o membrana
gelatinoasa, iar
la polul bazal – dendritele n g vest Scarpa

Segmn intermediar + central .


CALEA ACUSTICA
I NEURON – n din g Corti (dendritele la polul bazal al cel cu cili, axonul
formeaza nervul cohlear
ventral, dorsal din
punte)
II NEURON – in punte,
axonul se incruciseaza –
traiect ascendant –
colicul inferior
III NEURON – in colicul
inferior
IV NEURON – corpi
geniculati mediali ---
girul temporal superior
In jurul ariei primare, se
afla aria secundara care
primeste aferente de la cea primara
CALEA VESTIBULARA
I NEURON – G Scarpa ( dendritele ajung la cel cu cili din creste, si
macule, axonii – ramura vestibulara a n VIII)
II NEURON – bulb (superior, inf,
lateral, medial) de unde pleaca
mai multe fascicule vestibulare
 Fasc vestibulo spinal – spre
maduva – controleaza
tonusul muscular
 Fasc vestibule cerebelor –
spre cerebel – controleaza
echilibrul static si dinamic
 Fasc vestibule nuclear –
spre n III, IV (mezencefal) VI
punte – controleaza misc
globilor ocular (cu punct de
plecare labirintic)
 Fasc vestibule-talamic –
spre thalamus – fibre
talamo corticale – scoarta!
!!!!!!! Receptorul vestibular trebuie sa tina legatura in permanent cu
 MADUVA SPINARII pt tonus muscular
 CEREBELUL pt echilibru
 N III, IV, VI pt controlul misc globilor ocular
 TALAMUS pt a proiecta pe scoarta info
MECANISMUL RECEPTIEI AUDITIVE
URECHEA UMANA PERCEPE SUNETE CU FRECVENTA INTRE
20 SI 20 000 hz + amplitudine 0-130 decibeli = 1 dyne/cm2
Undele sonore sunt produse de rarefieri si condensari ale aerului si
au:
 Inaltime – determinata de frecventa
 Intensitate – determinata de amplitudine
 Timbru – determinat de vibratiile armonice superioare

Sunet = energie mecanica --- pavilionul urechii --- urechea medie --- f
ovala, perilimfa, endolimfa --- vibratii de presiune ale endolimfei fac la
membr bazilara sa vibreze --- cel cu cili se deformeaza la contact cu
membrana tectoria --- depolarizare --- impuls nevos prin dendritele g
spiral corti
Membrana bazilara = rezonator elastic>
Baza melcului – sunete cu frecv inalta 15000 Hz
Mijlocul MB – frecvente medii 5000 Hz
Varful melcului – 20 -5000 Hz

Fiecare neuron din g Corti transmite impulsuri nervoase LA O


ANUMITA ZONA DIN MEMBRANA BAZILARA !!!
SUNETELE DE O ANUMITA FRECVENTA ACTIVEAZA ANUMITI NEURONI
COHLEARI – COLICULARI – METATALAMICI
DE ACEEA SUNETELE CU DIFERITA FRECVENTA DE TRANSMIT PRIN FIRE
IZOLATE SPRE NEURONII CORTICALI !
MECANISMU AP VESTIBULAR
INFO : POZITIA CAPULUI IN SPATIU + ACCELERAREA CIRULARA
+ LINIARA
Componenta a mecanismelor ce regleaza echilibru +kinestetic
+ vizual + tactil

I organ> cel otolitic detecteaza miscarile in plan orizontal +


vertical + forta gravitationala

Accelerare liniara – otolitele (mai dense ca endolimfa) s


impinse in sens opus --- in centrii nervosi motorii se realizeaza
corectarea pozitiei corpului, capului

Receptorii maculari nu detecteaza viteza de deplasare a


corpului, capului ci ACCELERATIA : UTRICULA –ORIZONTALA
SACULA - VERTICALA !

+ MENTIN POSTURA SI ECHILIBRU – REFLEXE POSTURALE


Receptorii otolitici nu mentin echilibru in accelerarea circulara

II organ <
creste ampulare gelatinoase - mentin echilibru in accelerarea
circulara
deplasarea endolimfei, miscarea cupolei in sensul deplasarii --
- cilii sunt excitati

receptionarea miscarilor circulare ale capului sunt posibile


datorita orientarii canalelor semicirculare in 3 planuri frontal,
sagittal, orizontal !!!!!!
Micoze – infectii fungice cutanate
Cauza:
1. dermatofiti – produc infectare tegumentara superficiala +
par + unghii
2. levuri din Candida + afecteaza mucoasele

Acnee – inflam foliculului pilosebaceu


Herpesul – virus herpex simplex
Piodermitele – inf bacteriene cutanate superf; cu
antibiotic tratament + apar la copii des
Rinitele – edem + vasodil mucoasei nazale
- Apare rinoree, obstructive nazala
Cataracta – cristalin opac --- piederea acuitatii
vizuale --- pierderea complete a vederii
PRINCIPALA CAUZA DE PIERDERE A VEDERII!
Conjunctivita – infl mucoasei conjunctivale din
cauza alergica + infectioasa + traumatica
Otita
- Externa: orice infectie bact, micotica, virala
- Medie: purulenta acuta
Amigdalita, raceala ---
ag patogeni la trompa
Eustachio --- otita
medie cu dureri +
Presiunea cauzata de
inflamatie duce la
ruperea timpanului
GLAUCOM – A DOUA CAUZA DE PIERDERE A
VEDERII, 95% cazuri 40+ ani
- Creste presiunea
intraoculara
- Umoarea apoasa nu se
dreneaza prin sis
venos
- Cumularea lichidului
- Compresia vaselor
globulului ocular si a
nerv optic
- Distrugerea cel
retiniene + atrofia n
optic --- orbire
olfactiv gustativ optic auditiv
 I neuron – Neuron I – cel
in ganglionii bipolare
VII, VIII, X

 II neuron – Neuron II – cel


in nucleul multipolare
solitar din Axonii – nerv optic –
chiasma – tract optic
bulb, axonii
– metatalamus (corp
se geniculat lateral)
incruciseaza
si se
indreapta
spre
talamus
 III neuron
girusul postcentral din lobul Neuron III – corp gen
parietalcri
lateral –
talamus ---
aria
gustativa,
partea inf a
girului
postcentral

FATA MEDIALA A partea inf a FATA MEDIALA A LOB girul temporal


LOBULUI girului OCCIPITALI, DE O superior
TEMPORAL (G postcentral PARTE SI ALTA A
SCIZURII CALCARINE
HIPOCAMPIC + N
+ IN JUR ARIA
AMIGDALIAN) secundara
receptorii nu respectă legea „tot sau nimic” şi, la acţiunea stimulului specific cu valoare subliminară, se
produce un potenţial local, numit potenţial de receptor

unele colaterale ale tractului optic ajung la hipotalamus

aria vizuală primară reuneşte imaginile proiectate pe cele două retine

o parte din fibrele căii gustative ajung la sistemul limbic, regiune implicată în aprecierea gustului
alimentelor consumate