UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI MEDIU

SPECIALIZAREA A.C.P.A.F.C

MONOTORIZAREA DESEURILOR PROVENITE

DIN ACHIZITIILE MEDICALE

Indrumator: Student:
Lector Dr. Topa Catalina Apostu Andreea- Nicoleta
 Introducere

Pentru atingerea Aqui-ului Comunitar in domeniul protectiei mediului, ce include si

managementul deseurilor medicale, primul pas care trebuie realizat de Romania este alinierea
legislativa la normele si standardele Uniunii Europene. In acest sens, Ministerul Sanatatii a
elaborat reglementarea tehnica specifica acestui domeniu, reprezentata de Ordinul Ministrului
Sanatatii nr. 219/iunie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor
rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de
date privind deseurile rezultate din activitatile medicale.
Aplicarea acestei reglementari intr-o maniera corecta si eficienta, in unitatile sanitare, reduce
riscul pe care il reprezinta deseurile medicale, in special cele periculoase, pentru personalul din
spitale, populatia generala si mediu. In momentul actual, unitatile sanitare se afla inca in etapa de
implementare a legislatiei.
Este important de subliniat faptul ca producatorul de deseuri este responsabil de indepartarea
si eliminarea finala in conditii sigure a deseurilor generate. Acest lucru se poate realiza atat prin
initirea programelor de educare si formare profesionala a personalului din unitatile sanitare
precum si a programelor de gestionare, prin care sa previna producerea deseurilor sau sa reduca
pe cat posibil cantitatile produse.
 Cuprins

Introducere

Capitolul 1 Riscuri si pericole generate de gestionarea deseurilor medicale

Capitolul 2 Deseuri rezultate din activitatea medicala de laborator

Capitolul 3 Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara

Capitolul 4 Etapele gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala

Bibliografie
 Capitolul 1
Riscuri si pericole generate de gestionarea incorecta a deseurilor medicale

Contactul cu deseurile medicale periculoase poate determina aparitia de boli sau leziuni.

Tipuri de risc
Riscurile prezentate de deseurile medicale se datoreaza urmatoarelor caracteristici:
• contin agenti infectiosi;
• sunt genotoxice;
• contin produse chimice toxice sau periculoase;
• sunt radioactive;
• prezinta caracter intepator-taietor.
Cine este expus la risc?
Toti indivizii care vin in contact cu deseurile medicale periculoase prezinta un risc potential de
imbolnavire. Sunt expuse persoanele care lucreaza in cadrul unitatilor sanitare producatoare de
deseuri medicale, precum si cei din afara acestor unitati, care, fie manipuleaza aceste deseuri, fie
vin in contact cu acestea ca urmare a unei gestionari incorecte.
Principalele grupe de risc sunt:
• medici, asistente medicale, personal auxiliar si de intretinere a unitatii sanitare;
• pacienti;
• vizitatori;
• lucratori din serviciile auxiliare: spalatorie, depozitul de materiale sanitare, cei insarcinati cu
colectarea si transportul deseurilor;
• lucratori din serviciile ce se ocupa cu tratarea si eliminarea deseurilor in unitatea sanitara.
Riscurile generate de deseurile infectioase si intepatore-taietoare
Deseurile cu potential infectios pot contine o mare varietate de microorganisme patogene.
Agentii infectiosi pot supravietui in cantitati suficient de mari pentru a determina producerea
unei infectii in urma contactului cu aceste deseuri.
Modalitatile de baza prin care o persoana se poate imbolnavi in urma contactului cu deseurile ce
au potential infectios sunt:
• prin intepare, zgiriere sau taiere;
• prin intermediul membranelor mucoase de la nivelul ochilor, gurii si nasului;
• prin inhalarea agentilor infectiosi;
• prin ingerarea agentilor infectiosi.
Riscurile generate de deseurile medicale care creaza cea mai mare ingrijorare sunt reprezentate
de posibilitatea contactarii hepatitei B sau C, sau SIDA, in urma contactului cu
sangele, sau alte fluide ce contin sange contaminat, cu rani deschise, sau membrane mucoase.

Exemple de infectii provocate de contactul cu deseurile medicale, agenti patogeni si modul

de transmitere:

Riscuri generate de deseurile chimice

Multe din produsele chimice folosite sunt periculoase prin faptul ca prezinta urmatoarele
caracteristici: toxice,, corozive, inflamabile, explozive.
 Capitolul 2
Deseuri rezultate din activitatea medicala

Definitii si clasificari
• deseuri rezultate din activitatea medicala – toate deseurile periculoase sau nepericuloase
care se produc in unitatea sanitara;
• deseuri periculoase – deseuri rezultate din activitatile medicale care prezinta un risc real
pentru sanatatea umana si pentru mediu;
• deseurile nepericuloase – deseuri asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea
serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, aceste deseuri se colecteaza si se
indeparteaza la fel ca deseurile menajere; deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai
fie nepericuloase atunci cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase.
Urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase:
 ambalajele materialelor sterile,
 hartia,
 resturile alimentare,
 sacii si alte ambalaje din material plastic,
 recipiente din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte fluide biologice, etc.
Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala se clasifica in:
• deseuri infectioase - deseurile lichide sau solide care contin sau au venit in contact cu sangele
sau alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii.
Exemple: ace, catetere, recipienti care au continut sange sau alte lichide biologice, manusi,
materiale de laborator folosite;
• deseuri intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau
taiere.
Acestea cuprind: ace, pipete, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in
contact cu material infectat.
Aceste deseuri se considera infectioase, conform Precautiunilor Universale. Sticlaria de laborator
sparta necontaminata se incadreaza la categoria deseuri intepatoare-taietoare deoarece au caracter
agresiv si prezinta pericolul de intepare sau taiere;
• deseuri chimice– deseurile reprezentate de substantele chimice solide, lichide sau gazoase,
care pot fi toxice, corozive sau inflamabile.
Deseurile chimice periculoase sunt considerate acele deseuri care prezinta cel putin una din
urmatoarele proprietati: toxic, croroziv (ex: acizi pH<2 si baze pH > 12), inflamabil, reactiv
(exploziv, care reactioneaza cu apa, sensibil la soc).
Generarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
Din cantitatea totala de deseuri produse intr-o unitate medicala, 75-90% sunt deseuri
nepericuloase, asimilabile cu cele menajere, si numai 10-25% sunt deseuri periculoase. Cantitatile
de deseuri produse in unitatile medicale sunt in crestere, mai ales datorita folosirii din ce in ce mai
extinse a materialelor de unica folosinta. In plus, sterilizarea instrumentarului in pachete ambalate,
utilizand material poros special, duce la cresterea insemnata a cantitatilor de deseuri. Toate aceste
ambalaje sunt nepericuloase, daca nu au ajuns sa fie contaminate cu sange. De asemenea, separarea
deseurilor nepericuloase de cele periculoase inca de la locul de producere determina scaderea
cantitatii de deseuri periculoase.

Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala

Compozitia chimica aproximativa a deseurilor rezultate din activitatea medicala

Program cadru de management al deseurilor rezultate din activitatea medicala
 Capitolul 3
Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara

Reducerea pe cat posibil a cantitatii de deseuri medicale (periculoase si nepericuloase) se

realizeaza si prin reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri generate in unitatea sanitara
care se preteaza la aceste operatiuni.
Materialele si instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator sunt
si ele supuse sterilizarii. In cadrul unitatii sanitare trebuie sa se initieze programe de minimizare a
cantitatii de deseuri ce au ca scop scaderea cantitatii de deseuri, precum si reducerea riscurilor ce
pot aparea ca urmare a depozitarii indelungate a deseurilor periculoase ce se preteaza la reciclare
si recuperare.
Minimizarea cantitatii de deseuri implica urmatoarele etape:
• reducerea la sursa a deseurilor se poate realiza prin:
- achizitionarea de materiale care genereaza cantitati mici de deseuri;
- gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi;
• separarea la sursa – asigurarea ca deseurile sunt colectate in ambalajele corespunzatoare fiecarei
categorii;
• recuperarea si reciclarea la sursa:
- reciclarea hartiei si a cartonului, a sticlei, a ambalajelor;
- achizitionarea de produse din materiale ce se pot recupera;
• tratarea deseurilor – utilizarea metodelor de neutralizare pentru deseurile periculoase;
• eliminarea finala in conditii corespunzatoare.
Dupa reducerea cantitatii de deseuri pe cat posibil, deseurile tratate se vor elimina prin metode de
eliminare finala cu impact minim asupra mediului. In cazul deseurilor chimice, o masura
importanta de prevenire si minimizare ar fi aceea ca unitatea sanitara sa achizitioneze produse in
cantitati relativ mici, pentru a fi utilizate pana la depasirea termenului de valabilitate. In situatia
in care unitatea sanitara a acumulat totusi o cantitate mare reactivi expirati, acestea ar trebui sa fie
returnate la furnizor.
 Capitolul 4
Etapele gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala

Colectarea la locul de producere (sursa)

Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor este prima etapa in gestionarea deseurilor
periculoase rezultate din activitatea medicala. Producatorul este responsabil pentru corectitudinea
separarii la sursa pe categorii a deseurilor. In situatia in care nu se realizeaza separarea pe categorii,
intreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri periculoase.
Ambalarea deseurilor
Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate
din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul.
Codul de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare este:
a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, intepatoare-taietoare, chimice);
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile cu cele menajere).

Pentru deseurile infectioase si intepatoare-taietoare se foloseste pictograma “pericol biologic”.

Pentru deseurile chimice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: inflamabil, coroziv, toxic,
etc.
Deseurile infectioase care nu sunt intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din carton prevazute
in interior cu sac din polietilena sau direct in saci din polietilena galbeni sau marcati cu galben.
Atat cutiile prevazute in interior cu sac din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma
“pericol biologic”. Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de joasa sau inalta densitate
pentru a avea rezistenta mecanica mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu
permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se poata inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii
sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse in intervalul de timp dintre doua indepartari
succesive ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac si pedala, sau in port-sac
(suport tip holder). Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei, astfel incat sacul sa
se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita inchiderea
sacului, in vederea transportului sigur. Gradul de umplere al sacului nu va depasi 3/4 din volumul
sau.

Depozitarea temporara
Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de
producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii
temporare.
Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta
normele de igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie
sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si
eliminare finala.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
• un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita
numai accesul persoanelor autorizate;
• un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform cu normelor de
igiena in vigoare, privind mediul de viata a populatiei.

Transportul
Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a
normelor de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale.
Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al
pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu
ajutorul containerelor mobile. Carucioarele si containerele mobile se spala si dezinfecteaza dupa
fiecare utilizare, in locul unde sunt descarcate..
Eliminarea finala
Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu
reglementarile in vigoare referitoare la aceasta categorie de deseuri.
Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate specific fiecarei categorii de
deseuri, prin procedee autorizate. Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si
completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.
 Bibliografie

1. Dumitrescu, A., Nicorici, M., Sandu, S., Lupascu, C.: Descrierea modului de gestionare a
deseurilor rezultate din activitati medicale in Romania, Sesiunea Stiintifica a Institutului de Igiena,
Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti, 29 februarie- 1 martie 1996.
2. Dumitrescu, A., Vacarel, M., Qaramah, A.: Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile
medicale, Ministerul Sanatatii, Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de
Conducere Bucuresti, Bucuresti 1997.
3. Dumitrescu, A., Vacarel, M., Qaramah, A: Metode de gestionare a deseurilor rezultate din
activitatea de ingrijire medicala, Conferinta anuala a Institutului de Igiena, Sanatate Publica,
Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti, 8-9 mai 1997.
4. Dumitrescu, A., Qaramah, A., Vacarel, M., Moroianu, A., Georgescu, O., M.Petrescu: Audit de
mediu privind deseurile din unitati de ingrijire medicala, Conferinta anuala a Institutului de
Sanatate Publica Bucuresti, 28-29 mai 1998.
5. Asociatia Expertilor de Mediu: Metode de Minimizare si eliminare a deseurilor medicale
periculoase rezultate din activitatea unitatilor sanitare, Bucuresti, 2006.