Proiect didactic

Clasa _______
Profesor: ________________
Data 03.09.2018
Dirigenție
Gimnaziul _________________________
Tema: „Limba, istoria si pamantul sunt cei trei piloni care tin o natiune - Ion
Druta la cei 90 de ani impliniti”.
Tipul lecției: reactualizarea cunoștințelor, dobîndirea noilor cunoștințe.
Tehnici de organizare: dezbaterea, discuția dirijată, problematizarea, exerciții
creatoare, cincinel etc
Obiective operaţionale:
 Să numească operele lui Ion Druță;
• să descopere temele druțiene;
• să respecte valorile materiale şi spirituale ale poporului;
 Demersul lecţiei
Mersul orei Activitatea profesorului - elevului Strategii didactice
1 2 3
Evocare Bună dimineaţa! Bine aţi revenit pe băncile şcolii. Mă bucur să vă văd Activitatea frontală
plini de energie,dornici de a face carte.
Aș dori sa încep mica noastră lecție cu un motto

„Pământul, istoria și limba sunt, în esență, cei trei stâlpi pe care se ține Comentarea motto-ului
neamul.” Ion Druță

Care este patria noastră? Chestionar (întrebări

Ce cunoașteți despre scriitorul Ion Druță? răspunsuri)
Stiți ce sarbatorim astăzi, 3 septembrie?

Vom vorbi azi la prima temă de discuţii aniversarea a 90 de ani de la nașterea

scriitorului Ion Druță.
Propun elevilor un video despre viața și activitatea scriitorului. Video
https://www.youtube.com/watch?v=bZQi50qVl9E Descoperirea

Propun elevilor 10 cărți ale lui Ion Druță care merită citite toamna aceasta. În
Realizarea Lectura
sensului perechi lecturează rezumatele operelor. (anexa) Lucrul in perechi
 –Ce teme ați dedus din aceste rezumate?
Fiecare elev lipeşte câte o raza pe care este scris răspunsul la întrebare.

Activitate frontală
Argumentare,
Temele dezbatere.
dru țiene

Activitate frontală

Vă propun spre audiere un fragment dintr-o nuvelă druțiană. Va trebui să

numiți titlul operei și primele impresii.
Reflecţia https://www.youtube.com/watch?v=CTB_7mi-oCw Audierea
Descoperirea
Lumânarea recunoștinței Monumentul Lumânarea Recunoştinţei Brainstorming
,amplasat la intrarea în oraşul Soroca are o înălţime de 24 de metri.
Extensia El a fost ridicat în anul 2004, dar ideea a fost lansată de Ion Dru ţă Discuția ghidată
cu mult timp înainte. Mii de vizitatori din diferite colţuri ale lumii Cincinel
vin, în fiecare an, să viziteze sculptura.
"Maestrul Ion Druţă, pe lângă faptul că este un scriitor talentat, s-a
dovedit că are şi o extraordinară intuiţie istorică. Monumentul este
construit din piatră de cosăuţi. Vizitatori vin foarte mulţi, mai ales
că zona are şi un peisaj foarte frumos", a spus muzeograful la
Muzeul de Istorie şi Etnografie din Soroca, Victor Botnaru.
Pentru a ajunge la Lumânarea Recunoştinţei din Soroca, vizitatorii
trebuie să urce 600 de trepte.

https://www.youtube.com/watch?v=HgA_rDIvtco
Cincinel ”Ion Druță”
1 substantiv cu statut de titlu
2 adjective pentru acest substantiv
3 verbe, predicate ale aceluiași substantiv, subiect
4 cuvinte semnificative, orice parte de vorbire
Un substantiv echivalent cu primul
 Anexa

„Ultima lună de toamnă” este nuvela despre rostul omului

pe pământ, cuprinsă de un lirism profund. Tata, capul
familiei aflat în toamna vârstei, plecă să-și viziteze copiii.
Aceştia au cam uitat de casa părintească, iar bătrânul le duce
dorul. Cei şase copii îşi trăiesc viaţa departe de părinte, iar
tatăl prin această călătorie reuşeşte să viziteze toate locurile
de care-l leagă soarta.

„Horodişte”. Nuvela scoate în evidență imaginea tatălui,

care este tipicul țăran dornic de pământ. Naratorul îşi admiră
tatăl găsindu-l dur, voinic, dar, în același timp, enigmatic.
Acesta lasă și obiceiul de a juca cărți pentru a nu-și pierde
averea, dar deprinderea de „a-i înțepa” pe oameni îi rămâne.

„Clopotniţa”. Horia este protagonistul operei, fiind un bun

gospodar şi un soţ iubitor. Din cauza Clopotniţei ajunge a fi
duşman cu Balta, deoarece acesta are un rol esenţial în viaţa
lui.

„Frunze de dor”. Pentru cei visători propunem frumoasa

poveste de dragoste dintre Gheorghe și Rusanda. Mugurii
iubirii s-au înfiripat între cei doi în anul 1945, la sfârşitul
războiului şi apariția primelor licăriri de pace. Memorii,
aşteptări, frica războiului, teamna de noul care vine, toate
acestea se regăsesc în roman.

„Povara bunătăţii noastre”. Satul Ciutura din Câmpia

Sorocii și destinul localnicilor sunt descrise în timpul
regimului sovietic. Atunci când pădurile Basarabiei erau
doldora de soldaţi, în satele Moldovei era secetă, foame şi
colhozuri. Protagonistul Onache Cărăbuș încântă prin
bunătate și înțelepciune. Acesta este prizonierul sistemului,
dar cu gândurile şi ideile mereu la copii şi familie.
„Păsările tinereţii noastre”. Opera este o dramă profundă a
protagoniştilor. Pavel Rusu este un sclav al timpurilor, iar
măușa Ruța - păstrătoarea de tradiții. Aceștia și-au trăit
drama vieții în satul Valea Cocorilor, au agonisit multe, au
avut bucurii, dar şi tristeţi. Mătuşa este femeia cu experinţă,
acea bunicuţă ce ştie toate „doftoriile”. Ciocârliile şi cocorii
sunt păsările îndragite ale amândurora, aceasta relevând
temperamentul visător al peronajelor.

„Samariteanca”. Reîntoarcerea la cele sfinte, la suflet și la

firul ce vine de la Adam și Eva este cheia acestei opere
druțiene. Aici regăsim filozofia vieţii şi realitatea dură, care
ne dictează să fim nişte materialişti. Samariteanca este fata
pură, ce protejează casa lui Dumnezeu. Acesta s-a jertfit
mănăstirii, după ce a văzut un vis.

„Biserica albă”. Acţiunea are loc în timpul instaurării

Regimului Fanariot în Ţările Române. Biserica din sat se
ruinează, iar Ecaterina încearcă să repare lăcaşul sfânt.
Dragostea faţă de Dumnezeu a făcut ca biserica să se înalţe
pe malul Nistrului şi să minuneze toată lumea, chiar şi pe
soldaţii sovietici.

„Toiagul păstoriei”. Ciobanul singuratic care locuiește în

vârful dealului este protagonistul romanului. Acesta are
puternice rădăcini în pământul strămoşesc, de aceea îşi
construieşte o casă în vârf de deal. Toate aceste s-au
întâmplat în urma deportării cibanului în Siberia, dar munca
şi tăria de caracter i-au ajutat să reziste şi să se reîntoarcă
acasă.
„Sania”. Moș Mihail este cuprins de trecerea timpului și
dorința de a făuri ceva deosebit. Munca îi aduce simțul
împlinirii, chiar dacă soţia nu-i înţelege visul şi necesitatea
împlinirii acestuia. Viaţa este trecătoare, iar lucrurile
valoroase rămân mereu aceleaşi pentru oamenii cu
verticalitate, exemplu elocvent fiind Moş Mihail.