Statutul comerciantilor profesionisti in contextul

Codului civil si al OUG nr. 44/2008

Cadrul conceptual al termenilor de „profesionist", „întreprindere", „comerciant"

Adoptarea Noului Cod civil (NCC) a însemnat o „cotitură" radicală a concepţiei
privind subiectele participante la raporturile juridice care, potrivit Codului comercial (în
prezent, abrogat în cvasitotalitatea dispoziţiilor), de regulă, erau comercianţi.
In prezent, prin unificarea dreptului privat, potrivit concepţiei moniste îmbrăţişate de
NCC apar o serie de dificultăţi privind cadrul conceptual al „profesioniştilor", al
„întreprinderii" şi, mai cu seamă, al profesioniştilor comercianţi.
In privinţa noţiunii de profesionişti, art. 3 alin. (2) NCC prevede „sunt consideraţi
profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere".
Iar „exploatarea unei întreprinderi" înseamnă „exercitarea sistematică de către una sau
mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori
înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu scop lucrativ".
Profesionistul este acela care exercită în mod sistematic o activitate
organizată. Caracterul sistematic, continuu şi organizat al activităţii este specific
profesionistului ceea ce înseamnă că acea persoană care desfăşoară una dintre
activităţile prevăzute de lege, ca operaţiuni singulare, ocazionale, fără a-şi crea un cadru
organizat nu poate fi considerat profesionist.
În accepţiunea sa economico-juridică, este o grupare de persoane şi de capitaluri (forţă de
muncă şi sume de bani, alte mijloace materiale) poate îmbrăca forma juridică a unei societăţi
comerciale (a unei entităţi cu alitate juridică) sau chiar a unei societăţi profesionale.
Pentru a explica conţinutul art. 3 NCC, legiuitorul a considerat necesar să-1
completeze prin Legea nr. 71/2011, dispunând în art. 8 că „Noţiunea «profesionist» prevăzută
la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic,
precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale,
astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil".
Aşadar, potrivit Noului Cod civil, profesioniştii sunt toţi cei care exploatează
o întreprindere, indiferent de denumirea pe care o aveau potrivit reglementărilor anterioare
adoptării acestuia, respectiv denumirea de comerciant, întreprinzător, persoană
fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, societate civilă
profesională etc.
Dacă toate aceste persoane care exploatează o întreprindere în sensul art. 3 alin. (3) NCC
poartă denumirea generică de profesionişti, totuşi, există diferenţieri în funcţie de statutul
juridic, de regimul juridic aplicabil fiecărei categorii.
Astfel, potrivit legislaţiei speciale, există diferite categorii de profesionişti, în rândul
cărora un loc important îl ocupă comercianţii.
 Potrivit art. 6 alin. (1), legiuitorul face o precizare importantă privitoare la comercianţi,
dispunând că „în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului
civil, referirile la comercianţi se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la
persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerţului, potrivit prevederilor art. 1
din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege ".
Sfera persoanelor pentru care, în concepţia legiuitorului, se păstrează termenul de
comerciant este cea prevăzută în art. 11 din Legea nr. 71/2011, dispoziţie care modifică art.
1alin. (1) şi (2) din Legea nr. 26/1990. Astfel, potrivit acestor reglementări au obligaţia să
ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea în registrul comerţului: persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, societăţile comerciale,
companiile naţionale şi societăţile naţionale, regiile autonome, grupurile de interes economic,
societăţile cooperative, organizaţiile.
Deşi legiuitorul consideră că persoanele fizice şi juridice care au obligaţia înmatriculării
sau înregistrării în registrul comerţului a firmei sau activităţii desfăşurate sunt considerate
comercianţi, este important de subliniat faptul că nu toate acestea desfăşoară activitate de
comerţ potrivit criteriului tradiţional (obiectiv) de calificare" a comercianţilor.
Profesionistul care exploatează o întreprindere economică (comercială) are calitatea de
comerciant.

Definitia comerciantului si intreprinzatorului

Comercianţii şi întreprinzătorii sunt acele persoane fizice sau juridice care încheie, cu titlu
de profesie, acte, contracte sau operaţiuni considerate delege comerciale, sau exercită
activităţi organizate de producţie a bunurilor sau de prestare a serviciilor destinate
comercializării.
Confuzia este creată prin integrarea statutului „profesioniştilor” în textul Noului Cod
civil fără ca în conţinutul său noţiunea de „profesionişti” să fie explicitată prin raportare la
sensul originar si uzual al termenului. Evident că înţelesul unor expresii folosite în lege poate
să fie mai larg sau mai restrâns decât înţelesul lor în limbajul comun, însă el trebuie totusi
mentinut în acelasi registru semantic, numai astfel căpătând justete principiul ”nemo
censetur ignorare legem”.
Ori actuala reglementare califică drept profesionisti nu numai persoanele care exercită
o profesie în baza unei pregătiri corespunzătoare, ci si persoanele care nu exercită o profesie,
sau mai concret, toate persoanele care ”exploatează o întreprindere”, indiferent de existenta
sau nu a unei pregătiri profesionale și indiferent de obiectul, domeniul sau scopul activitătii
prestate (de interes public sau privat, de obtinere a unor beneficii ori nelucrativ).
Drept urmare, sunt inclusi în categoria profesionistilor toti comerciantii (persoane
fizice si juridice), respectiv toti cei care exercită comertul cu titlu profesional si au
obligatia de a se înregistra în Registrul Comertului, în registrul institutiilor de credit, sau în
registrul CNVM.
Sunt de asemenea incluse în categoria profesionistilor persoanele juridice fără scop
lucrativ (asociatii, fundatii, federatii, sindicate, uniuni sindicale), întrucât acestea
desfăsoară în mod sistematic, o activitate organizată de binefacere în diverse domenii
(cultural, sportiv, stiintific, social, religios etc.) sau pentru anumite colectivităti, ori o
activitate de promovare si protejare a intereselor si drepturilor profesionale, economice,
culturale ale salariatilor, membri ai sindicatului.
Exercitarea cu titlu profesional a unei activităti comerciale nu se confundă însă cu
exercitarea unei profesii, desi profesionisti, în conceptia Noului Cod civil, sunt si cei care,
având pregătirea intelectuală specifică, exercită o profesie liberală. Avem în vedere aici
notarii, avocatii, practicienii în insolventă, dar si profesorii, medicii, traducătorii autorizati,
contabilii, regizorii, executorii judecătoresti etc. Însă, în conceptia legiuitorului, acestia sunt
profesionisti numai în anumite circumstante. Astfel, raportat la prevederile art. 3 alin. 2 din
Codul civil ”Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere”.
In cadrul acestui context legislativ, din categoria profesioniştilor-comercianţi fac parte:
persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală şi întreprinderea familială.
Profesioniştii-comercianţi persoane fizice sunt: persoana fizică autorizată,
întreprinderea individuală şi întreprinderea familială. Regimul juridic al celor trei categorii
depersoane fizice care se încadrează în categoria profesioniştilor comercianţi este reglementat
deO.U.G. nr. 44/2008, modificată.
O.U.G. nr. 44/2008 reglementează trei aspecte cu privire la accesul la activitatea
economică, procedura de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării
persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, al întreprinderilor
individuale şi al întreprinderilor familiale, precum şi regimul juridic al acestora [art. 1 alin.
(1)]; legiuitorul exclude categoriile de activităţi cărora nu li se aplică actul normativ (O.U.G.
nr. 44/2008). Astfel, O.U.G. nr. 44/2008 nu se aplică profesiilor liberale, de fapt, persoanelor
care exercită profesii liberale sau pentru care legea specială instituie unele restricţii sau
interdicţii de desfăşurare, totdată, ordonanţa de urgenţă nu se aplică serviciilor prestate
transfrontalier în ut. 49 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (TCE).
Din conţinutul O.U.G. nr. 44/2008 şi din exprimarea expresă a legiuitorului (art. 3-6)
rezultă următoarele aspecte care marchează principiile, formele unei activităţi economice
autorizate şi condiţiile în care se poate realiza acesta.
Astfel, principiile care se desprind din conţinutul art. 3 sunt: orice persoană fizică,
cetăţean român sau cetăţean al oricărui stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului
Economic European, poate desfăşura activităţi economice pe teritoriul României, principiu
care se aplică în baza dreptului de liberă iniţiativă;
Activităţile economice pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile,
ocupaţiile, profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera iniţiativă.
Formele în care persoanele fizice (profesionişti-comercianţi) pot desfăşura activităţile
economice supuse dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă sunt:
- persoana fizică autorizată;
- întreprinderea individuală;
- întreprinderea familială.