Facultatea de Teologie Ortodoxa “Dumitru Staniloae”-Iasi

Specializarea: Asistenta sociala

An:III

LUCRARE DE SEMINAR
MIJLOACE DE PREVENTIE A BOLILOR
DIGESTIVE

Student:
Chirila Iulia
 CUPRINS:

1.Introducere

2.Factori de risc ai bolilor digestive

3.Forme ale bolilor digestive

4.Masuri de profilaxie si de combatere a bolilor digestive

5.Implicatiile medico-sociale ale bolilor digestive

6.Servicii sociale acordate persoanelor cu boli digestive

7.Reguli igienice

8.Concluzii si recomandari

9.Bibliografe.

2
1.Introducere

Am ales aceasta tema deoarece bolile aparatului digestiv se regasesc la un

numar crescut de pacienti, incepand chiar de la copii.
Stresul zilnic, alimentatia necorespunzatoare, consumul bauturilor alcoolice,
reprezinta unele din cauzele aparitiei bolilor gastro - intestinale.
Bolile digestive sunt boli de largă răspândire în populaţie, ocupând un loc
important în morbiditatea generală. Ponderea mare pe care o au aceste boli în
patologia generală, potenţialul mare invalidant al unora din ele, interacţiunile lor cu
factorii de mediu şi de alimentaţie, fac necesară cunoaşterea lor în stadiile cât mai
incipiente, pentru tratarea şi prevenirea complicaţiilor lor. Jucind un rol important
in nutritia organismului, aparatul digestiv este cunoscut traditional prin bolile acute
infectioase si mai putin prin bolile sale cronice. Dintre acestea din urma maladia
ulceroasa- la care pot fi alaturate gastritele si duodenitele, eteropatiile si
hepatopatiile cronice, se detaseaza azi prin particularitatile de frecventa si etiologie
in populatii si prin multiple consecinte personale, familiale si social-economice.

Fiind declansate direct de factori cauzali sau de consecinte ale unor boli
generale ori locale, maladiile digestive cronice (cu exceptia tumorilor) debuteaza si
se manifesta la virstele tinere si adulte. Sub aceasta forma cu incidente medii , iar
numarul bolnavilor cronici este constant in crestere, severitatea formelor de boala
determina spitalizari repetate, iar unele din acestea necesita interventii chirurgicale.
Caracterul lor creste invalidant, genereaza un volum important de concedii
medicale, si pensionari la virstele cele mai productive, pentru care aspecte sunt
cunoscute ca o patologie dominanta a virstelor active. Dau pierderi pramature de
vieti omenesti, iar morbiditatea intregului aparat digestiv constituie a IV- a cauza in
tabloul mortalitatii.

In cadrul bolilor digestive nivelul cel mai inalt il au gastritele, si duadenitele,

enteritele si colitele neinfectioase, litiaza biliara si colecistitele, boala ulceroasa si
ciroza hepatica, cu frecvente mai mari la genul feminin pentru litiaza biliara si
ciroza hepatica.

3
 2.Factorii de risc ai bolilor digestive.

Este necesară cunoaşterea factorilor de mediu, factorilor toxici şi alimentari ce pot

genera sau agrava aceste boli. Efectele nocive ale alcoolului asupra stomacului,
ficatului, pancreasului, ale tutunului asupra esofagului, stomacului, efectul ulcerogen al
unor medicamente cu producere de HDS,efectul nociv al alimentelor incomplet
pregătite, al meselor neregulate, al stresurilor, impun cunoaşterea acestor factori şi
evitarea lor în profilaxia bolilor digestive. Factorii de risc ai bolilor digestive sunt
multiple, si de multe ori nu actioneza de unii singuri dar in comun.

Ei pot fi grupati in:

1. factori fizici: inclusiv factorul termic, temperaturi inalte sau joase(ale produselor
alimentare).

2. factori chimici: influenta unor medicamente sau substante chimice, asupra mucoasei
tractului digestiv, ca de exemplu aspirina, dimedrolul diclofenacul.

3. factori mecanici: diverse lovituri, sau inghitirea unor corpuri sau obiecte staraine
care afecteaza nemijlocit aparatul digestiv.

4. factori ereditari: se refera la defecte biochimice fundamentale asa cum sunt

aminoacidopatiile prin erori chimice de observatie la nivelul tuburilor renale,
malabsorbtia ereditara de cloruri, polipoza familiala.

5. factori toxici: se refera la diverse substante, din mediu de munca sau casnic care pot
participa la declansarea unor boli cronice., inclusiv si tutunul, alcoolul, care pote
favoriza cancerul, cacitatii bucale, faringelui, laringelui, pancreasului.

6. factorii mediului si modului de viata: multipli si obisnuit asociati, participa cu

importanta pondere in aparitia si intretinerea bolilor digestive, ritmul neregulat in
alimentatie, nerespecatea igienei alimentare, precum si nerespectarea regulilor de
pregatire a hranei, produsele alimentare netolerate,care provoaca tulburari pentru ca nu
pot fi scindate sau absorbite, cele care produc alergii, condimentele, trecerea brusca de
la un tip de hrana la altul, alterarea proportiei uzuale dintre produsele alimentare,
conservantii si produsi iritanti din alimente, excesul de bauturi alcoolice,
fumatul.reprezinta factori ce conditioneaza aparitia sau intretinerea gastritelor si
duodenitelor cronice, a bolii ulceroase, a enterocolitelor, hepatitelor cronice, litiazei
biliare.

4
7. stresul, sau suprasolicitarile psiho-nervoase de diferite intensitati si durate, sunt
din ce in ce mai frecvente in viata de famile, in traiul din centrul populat si in activitatea
ocupationala: stari de tensiune psihonervoasa in relatiile ce alte persoane, insatisfactii
datorita situatiei din famile, sau la locul de munca.

3.Forme ale bolilor digestive.

Gastrita reprezinta o inflamatie a mucoasei stomacului si poate fi: cronica sau acuta.
In functie de felul in care evolueaza, aceasta poate varia de la autocicatrizare pina la
complicatii grave cum ar fi hemoragia sau perforatia.

Simptomele pe care o persoana le poate avea in cazul acestei afectiuni sunt: balonari,
greata, regurgitari, varsaturi, diaree, dureri si arsuri in capul pieptului sau arsuri in
stomac – in special datorita meselor bogate sau alimentelor excitante, cum ar fi :
cafeaua, alcoolul, substantele grase s.a..
Tratamentul se face, in functie de gravitatea afectiuni, in moduri diferite: antiacide
antisecretorii (ranitidina, famotidina, omeprazolul, s.a.), pansamente gastrice.
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va
asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu
metronidazol.In cazul gastritei este foarte important sa se renunte la alcool, tigari,
mancaruri picante, dulci, acre sau foarte sarate. De asemenea, pentru a reduce durerile
sau usturimile se pot bea ceaiuri de: musetel, menta, sunatoare, flori de salcam, etc.

Duodenitele cronice. Duodenita reprezintă inflamaţia acută sau cronică a

mucoasei duodenale şi apare farte rar izlată, cel mai adesea fiind asociată cu o
gastrită sau cu o jejunită. Duodenitele cronice sunt provocate de: infestări cu
paraziţi cu sediul în duoden, infectii microbiene atenuate, intretinute de o vezicula
biliara infectata; procese alergice, intoxicaţii cu alcool, stază duodenală, afecţiuni
endocrine.

Simptome. Duodenita acuta izolata este extrem de rară; de regulă este asociată:
gastro-duodenită acută, gastro-duodeno-enterocolită acută, simptomatologia ei
confundându-se în aceste cazuri cu aceea a afecţiunilor asociate. De foarte multe
ori, duodenita cronică precedă sau însoţeşte ulcerul duodenal şi se manifestă prin
dureri în epigastru, paraombilical drept sau în hipocondrul drept şi cu senzaţie de
arsuri, care apar la un interval de timp după mese şi sunt atenuate prin ingestia de

5
lapte sau de alcaline; tulburările acestea nu au periodicitate, apariţia lor însemnând
apariţia ulcerului. Semnele proprii duodenitei sunt greaţa, inapetenţa, senzaţia de
vărsătură, astenia, cefaleea, iritabilitalea, uneori scăderea în greutate.

Evolutia duodenitelor acute este de obicei spre vindecare, prin instituirea la timp a
tratamentului.

Duodenitele cronice au o evolutie lungă, cu dureri permanente, cu scurte

perioade de liniste.

Ulcerul gastroduodenal. Ulcerele sunt leziuni la nivelul mucoasei gastrice (a

stomacului) sau a mucoasei intestinului subtire superior (duodenului). Aceste
leziuni apar atunci cand secretiile gastrice - care contin acid clorhidric si o enzima
numita pepsina - irita si lezeaza mucoasa stomacului. Secretiile gastrice pot afecta
si esofagul.
Ulcerele din mucoasa gastrica se numesc ulcere gastrice. Cele care apar in
mucoasa duodenala se numesc ulcere duodenale.

Simptomele specifice ulcerului sunt:

- dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea ombilicala si osul xifoid
(portiunea inferioara a sternului, cunoscuta popular de "capul pieptului"). Cateodata
durerea iradiaza in spate. Durerea abdominala tine de la cateva minute pana la
cateva ore si dispare la administrarea unui antiacid (Maalox, Sucralfat) sau
inhibitor al secretiei acide (Omeprazol, Lansoprazol). Simptomatologia este
periodica, durerea apare si dispare, perioadele cu simptomatologie alterneaza cu
cele fara simptomatologie
- inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate
- balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese)
- voma postprandiala (dupa mese)
- scaun negru, ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in cazul unui ulcer
hemoragic.

Enterocolita este o afecţiune a tractului digestiv determinată de diverse infecţii

cu bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziţi. Printre simptomele enterocolitei se
numără diareea, febra, durerile abdominale şi vărsăturile. Simptome: enterocolita
se manifestă de obicei prin diaree, senzaţii de greaţă, vărsături, dureri abdominale,
balonări, febră, frisoane şi alterarea stării generale. Boala debutează brusc, la scurt
timp după consumarea unor alimente alterate sau după ingerarea unor substanţe
toxice. Enterocolita apare în special în anotimpul călduros. Enterocolita este
provocată de diverse infecţii cu bacterii, ciuperci, virusuri sau paraziţi.

6
Manifestările generale ale enterocolitei sunt cauzate fie diseminării agentului
infecţios ori a toxinelor acestuia în întreg organismul, fie pierderii importante de
apă şi minerale, consecinţa diareei şi vărsăturilor.Răspândirea infecţiilor pe cale
digestivă este favorizată, în primul rând, de factori economico-sociali - nivelul de
salubritate, aprovizionarea deficitară cu apă, igiena individuală şi colectivă precară.

Hepatita cu durată mai mare de 6 luni este definită cronică.

Semne şi simptome.
În hepatita cronică ficatul rămâne inflamat chiar dacă dumneavoastră nu aveţi
semne şi simptome. Unii oameni au hepatită de mai mult de 20 de ani fără să ştie
acest lucru. În alte cazuri, inflamaţia poate cauza treptat formarea de ţesut
cicatricial la nivelul ficatului (ciroză) şi poate duce la insuficienţă hepatică.
Persoanele cu hepatită cronică au risc crescut de cancer hepatic. Steatohepatita
nealcoolica este o cauză frecventă de hepatită cronică. Hepatita C poate debuta că o
infecţie acută, dar frecvent se cronicizează. Hepatita cronică poate să urmeze căi
diferite. Poate progresa foarte încet, cu afectare limitată sau poate avansa rapid,
determinând afectare hepatică extensivă.

Litiaza biliară este definită de prezenţa calculilor în interiorul colecistului sau

căilor biliare, la care se asociază modificări ale pereţilor acestora, cu atât mai
pronunţate cu cât afecţiunea este mai veche.
Boala apare mai frecvent la femei (raportul fiind de 3:1 femei: bărbaţi), în special
după vârsta de 40 ani, incidenţa ei crescând odată cu înaintarea în vârstă. Regimul
alimentar şi implicit obezitatea au un rol inportant, de aceea revenirea treptată la
greutatea ideală este urmată de scăderea conţinutului în colesterol al bilei.

Simptome :

-icter
- durere foarte intensa si subita in partea dreapta a abdomenului, ce persista mai
multe de 6 ore;
- varsaturi persistente;

4.Masuri de profilaxie si de combatere a bolilor digestive.

Desi se cunosc o mare parte dintre factorii de risc legati de bolile digestive,
totusi nu se stie cu precizie care anume provoaca aceste boli. Cea mai buna
strategie este cea de a reduce acolo unde este posibil, factorii de risc, de a
diagnostica in stadiile cit mai precoce bolile digestive.

7
 Profilaxia primara se ocupa de crearea conditilor sanatoase de viata si de
munca prin eliminarea sau neutralizarea factorilor de risc in asa scop pentru
prevenirea aparitiei bolilor. Profilaxia primara a bolilor digestive prevede evitarea
factorilor ce conditioneaza aparitia sau intretinerea acestora si ea este posibila in
cazul factorilor infectiosi si bolilor generale care afecteaza aparatul digestiv,
asociatiilor variabile ale factorilor de mediu, alimentari si comportamentali.

Stabilirea factorilor sau atitudinilor de protectie, particularitatilor legate de

starea fiziologica sau de varsta ale individului asigura atat prevenirea acestor boli,
cat si realizarea rolului aparatului digestiv in nutritia organismului.

In cadrul profilaxiei primare se includ: regim de alimentatie normal, alimentatie

bogata in microelemente lipide, glucide, proteine, fructe legume, calitatea
alimentelor, modul de preparare a alimentelor trebuie sa corespunda normelor,
produse alimentare naturale, respecatrea igienei personale, evitarea stresului,
respectarea unui mod sanatos de viata psihologic, excluderea deprinderilor
daunatoare precum alcoolul, drogurile, tutunul, substante toxice(cafea, ceai), si nu
in ultimul rind examenul medical profilactic care se realizeaza la cel putin jumatate
de an, pentru a verifica starea generala a organismui, precum si a organelor in parte,
pentru a preveni

Profilaxia secundara pune accentul pe depistarea bolilor in stadiile cit mai

precoce in scopul prevenirii aparitiei complicatiilor, prin cunoasterea precoce a
bolilor, bolnavilor si a grupurilor expuse la factori de risc identificati, realizeaza
reducerea gravitatii, a recedivelor si consecintelor acestora. Un rol important in
cadrul acestui nivel reprezinta cunoasterea simptomelor bolii, adica clinica
acestora, care este majora in cadrul depistarii.

.Profilaxia tertiara, prin obtinerea unui comportament de protectie si prin

tratamente (dieta, ape minerale) asigura evitarea agravarilor, complicatiilor si
mentinerea capacitaii de munca. In asigurarea asistentei medicale bolnavilor,
participarea cooperanta a tuturor esaloanelor medicale( dispensarul medical
teritorial si de intreprindere, policlinica, spitalulu) asigura eficienta programului
sanitar teritorial in cunoasterea factorilor de risc, in depistarea si rezolvarea bolilor
in populatie si in reducerea consecintelor multiple ale acestor boli crononice

8
5. Implicatiile medico- sociale ale bolilor digestive.

Jucind un rol important in nutritia organismului, aparatul digestiv este cunoscut

traditional prin bolile sale acute precum si prin cele cronice.

Bolile digestive sunt plasate pe locul III-IV schimbinduse cu traumatismele. In

structura mortalitatii generale, incidenta prin boli digestive in R.M in ultimii 5 ani
reprezinta 50.000 de mii la 100 de mii de locuitori. O buna parte de boli digestive
se trateaza.Un factor important care plaseaza patologiile bolilor digestive in rangul
problemelor medico-sociale este volumul mare de concedii medicale si pensionari
la virstele cele mai productive, in urma careai are de suferit statul, economia caruia
se duce spre declin.

O alte consecinta a bolilor digestive este cel psihologic care afecteaza atit
bolnavul, care sufera de boala data, precum si famia acestuia care sufera si unele
pierderi economice.

Un alt argument care plaseaza patologiile digestive in cadrul problemelor

medico-sociale este faptul ca BD dau pierderi premature de vieti omenesti, iar
morbiditatea intregului aparat digestiv constituie a IV- cauza in tabloul mortalitatii.
La personalul din productie indicii morbiditatii cu incapacitate temporara de munca
cauzata de bolile aparatului digestiv constituie 46,3 la 100 lucratori, durata medie a
unui caz- 18, 6 zile.

Un alt factor care plaseaza BD in cadrul problemelor medico-sociale este faptul

ca invaliditatea prin BD ocupa in prezent locul IV in tabloul morbiditatii, mai ales
dupa hepatopatii si bolile ulceroase operate. Anual in urma in urma bolilor
aparatului digestiv in Modova decedeaza aproximativ 3800 oameni. Dupa frecventa
mortalitatea in cauza se situeaza pe locul III dupa bolile cardiovasculare si tumori.

In cadrul invaliditatii prin boli digestive ocupa locul IV in structura

invaliditatii generale si este dominata de boala ulceroasa si de hepatitele
cronice(ulcer gastroduadenal).

Astfel in concluzie cu referire la implicatiile bolilor digestive putem mentiona

faptul ca la fel ca si alte maladii, acestea au consecinte nefaste asupra sanatatii
omului, indiferent de sex, virsta, mediu de trai, si pentru a preveni aparitia acestora
trebuie de respectat cu mare strictete modul sanatos de viata

9
6.Serviciile sociale acordate persoanelor bolnave de boli digestive.

Recupararea deficientelor este o problema care se situeaza in centrul atentiei

medicinie, precum si a intregii societati.
Recuperarea presupune nu numai lichIdarea bolii, ci si vindecarea intrun sens
mult mai larg, care asigura manifestarea activa si complexa a persoanei.
Recuperarea se bazeaza pe evaluarea si cresterea restantului morfo-functional al
deficientului pe restabilirea cat mai deplina a capacitatii functionale si pe
dezvoltarea unor mecanisme recompensatorii si adaptive care sa asigure maximum
functionalitatea in conditiile de activitate profesionala.
Actiunea de recuperare depaseste barierele traditionale a medicinei si
urmareste bolnavul nu numai in stationar si ambulator, ci si in ambianta sociala, in
activitatea productiva, priveste deci omul ca pe o fiinta complexa, psiho-bio-
sociala. Ea presupune pe langa faptul salvarii persoanei de la moartea biologica
propriu-zisa precum si de la moartea sociala, adica masuri sociale si educativ-
profesionale pentru prevenirea starii de dependenta sociala.

Prin recuperare se urmareste atat prevenirea invaliditatii la bolnavii suferind de

boli cronice cu potential invalidant, cat si restabilirea cat mai deplina a capacitatii
functionale, cu dezvoltatrea unor mecanisme compensatorii, pentru a se asigura
posibilitatea de munca sau autoservire, respectiv o viata activa, cu independenta
economica si sociala.

Astfel in continuare sunt enumerate cateva servicii medico- sociale acordate

persoanelor bolnave de BD:

 Consultarea bolnavilor cu metode de prevenire precoce a bolilor digestive cu

scopul stabilirii corecte a diagnosticului.
 Servicii de reabilitare sociala si psihica, angajarea la un serviciu fizic usor;
 Reincadrarea in campul muncii;
 Grupuri de sprijin;
 Oferirea unor mese dietice(precum si cantine sociale);
 Oferirea unor medicamente la pret redus persoanelor cu boli cronice;

10
  Urmarea prescriptiilor medicale
 Servicii de deservire la domiciliu, cat si in institutie de spital;
 Aderarea sau consultarea unor organizatii non guvernamentale care ofera
servicii de ajutorare a categoriilor de persoane cu boli cronice;

7. Reguli igienice :

- alimentatia trebuie sa corespunda calitativ si cantitativ.

- alimentatia trebuie sa se faca la ore fixe, pentru ca organele digestive sa lucreze
ritmic si sa li se asigure perioade de odihna.
Astfel, micul dejun, pranzul si cina trebuiesa fie luate intodeauna la intervalele de
timp de 4-5 ore.
- alimentatia trebuie sa cuprinda cruditati, care favorizeaza curatirea dintilor si
vitalitatea gingiilor.
- alimentatia trebuie sa fie cat mai variata si sa evite alimentatia unilaterala.
Excesul de glucide duc la ingrasare si tulburari in dezvoltare a sistemelor osos,
muscular si nervos.
- Evitarea consumarii consecutive de alimente prea fierbinti sau prea reci, deoarece
smaltul dintilor se poate sparge.
- Evitarea dulciurilor dupa cina, pentru a nu ramane resturi, care favorizeaza
aparitia cariilor.
- spalarea dintilor dupa fiecare masa principala si obligatoriu seara inainte de
culcare.
- evitarea meselor bogate din punct de vedere cantitativ
- evitarea condimentelor, prin consumarea alimentelor bogate in celuloza
- mestecarea corecta a alimentelor, bine si incet, fara graba cu gura inchisa
- prevenirea intoxicatiilor, toxiinfectiilor alimentare si a viermilor intestinali prin
hranirea cu alimente de buna calitate, bine preparate, usor digerabile si asimilabile.

11
8.Concluzii si recomandari.

Bolile digestive debuteaza incepand cu nasterea omului si se manifesta la toate

varstele.Ponderea mare pe care o au aceste boli în patologia generală, potenţialul
mare invalidant al unora din ele, interacţiunile lor cu factorii de mediu şi de
alimentaţie, fac necesară cunoaşterea lor în stadiile cât mai incipiente, pentru
tratarea şi prevenirea complicaţiilor lor

De asemenea, este necesară cunoaşterea factorilor de mediu, factorilor toxici şi

alimentari ce pot genera sau agrava aceste boli. Efectele nocive ale alcoolului
asupra stomacului, ficatului, pancreasului, ale tutunului asupra esofagului,
stomacului, al stresurilor, impun cunoaşterea acestor factori şi evitarea lor în
profilaxia bolilor digestive.

De asemenea, se insista asupra necesităţii controlului periodic al afecţiunilor

ce necesită tratamente cronice, de îndelungă durată, cu obligativitatea bolnavului de
a se prezenta la anumite intervale. Astfel se pot propune o serie de recomandari
privind igiena aparatului digestiv.
Imbolnavirile organismului au loc si datorita igienii sanitare necorespunzatoare
a alimentelor. Astfel, prin alimente se pot transmite o serie de boli, provocate de
microbi si virusi, hepetita epidemica, toxiinfectiile alimentare si boli provocate de
paraziti.

12
9.Bibliografie.
1. Anatomia si fiziologia omului compediu, CORINT, Bucuresti 2003.
2. Propedeutica bolilor interne, chisinau, UNIVERSITAS 1995.
3. Managementul serviciilor medicale.
4. CLINICA MAYO. DESPRE BOLILE DIGESTIVE, editura ALL.
5. Bolile digestive transmisibile editura SCRIBD.
6. Accesarea paginilor web, www.digestia.ro, www.romedic.ro.

13