PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

LICEUL TEHNOLOGIC „Mihai Viteazul”,localitatea Mihai Viteazu

DATA: 30.05.2018

CLASA : a IX-a

OBIECTUL: Matematică-ALGEBRĂ

PROFESOR: Burci Ionut

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Funcţia de gradul al II-lea

SUBIECTUL LECŢIEI: „Sisteme de ecuaţii.Interpretare geometrică”

TIPUL LECŢIEI: lecţie de transmitere şi asimilare de noi cunoştinţe

COMPETENŢE SPECIFICE: C.S. 5) Utilizarea relaţiilor lui Viete pentru caracterizarea soluţiilor
ecuaţiei de gradul al II-lea şi pentru rezolvarea unor sisteme de ecuaţii
C.S. 9) Utilizarea unor algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi
sistemelor de ecuaţii şi pentru reprezentarea grafică a soluţiilor
acestora
C.S. 11) Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru
determinarea sau aproximarea soluţiilor ecuaţiei asociate funcţiei de
gradul al II-lea.

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, observaţia, expunerea, exerciţiul.

MIJLOACE ŞI MATERIALE DIDACTICE: manualul, culegeri, fişă de lucru, tabla,

creta(markerul).

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală.

BIBLIOGRAFIE: 1) Mircea Ganga-„MATEMATICĂ.Manual clasa a IX-a” Ed. Mathpress, 2008

2) Cătălin-Petru Nicolescu-„MATEMATICĂ clasa a IX-a”Ed. şi Tipogr. ICAR
3) C. Năstăsescu-„MATEMATICĂ.Algebră.Manual clasa a IX-a EDPB, 1986,
2016
4) C. Schneider, V. Schneider-„MATEMATICĂ Exerciţii şi probleme pentru
Clasa a IX-a, Profil Matematică-Informatică” Ed. VALERIU , 2014
5) Marius Burtea-„MATEMATICĂ clasa a IX-a Ed. Carminis, 2004
6) Ileana Rus-„Metodica predării matematicii” Ed. Servo-Sat, 1996

1
 Desfăşurarea lecţiei
Evenimentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor
lecţiei
Captarea Profesorul face prezenţa, verifică dacă
atenţiei. există cretă(marker), cere elevilor să
Pregătirea aibă caietele de temă şi de clasă pe
clasei pentru bancă.
lecţie. Verifică efectuarea temei pentru
( 2 minute) acasă(cantitativ).

Prezentarea de P: Ce este o ecuaţie? E: O ecuaţie este o egalitate cu o

material necunoscută în care apare semnul „=” o
pentru singură dată.

x  y  2
reactualizarea P: Ce este un sistem de ecuaţii?
cunoştinţelor Exemplu.
anterior E:  .
însuşite
( 4 minute) P: În ce clasă l-aţi studiat prima dată?
x  y  1

E: În clasa a VII-a.Şi apoi în clasa a

P: Ce metode de rezolvare a sistemelor
VIII-a.
de două ecuaţii cu două necunoscute
aţi învăţat?
E: Metoda substituţiei, metoda reducerii
şi metoda grafică.
Informarea P: Azi vom învăţa să rezolvăm sisteme
elevilor asupra formate dintr-o ecuaţie de gradul al
obiectivelor doilea şi una de gradul întâi, şi sisteme
urmărite. de două ecuaţii de gradul al doilea.
Scrieţi titlul lecţiei.

„Sisteme de ecuaţii.Interpretare
geometrică”
(Profesorul scrie pe tablă , iar elevii în
caiete titlul.)

Prezentarea de P: În acest subcapitol avem în vedere

material şi câteva tipuri de sisteme de ecuaţii cu
dirijarea coeficienţi reali a căror rezolvare se
învăţării. reduce la rezolvarea unei ecuaţii de
( 5 minute) gradul al doilea.
Trebuie să remarcăm că ori de câte ori
rezolvăm un sistem de ecuaţii avem în
vedere numai soluţiile reale ale acestui
sistem.

2
 1. Sisteme formate dintr-o ecuaţie de
gradul al doilea şi una de gradul
întâi.

P: Aceste sisteme sunt de forma:

(S)

ax  by  c  0
 2
 1 1 1  d1 x  e1 y  f1  0
  2
a x b xy c y
Rezolvarea acestui tip de sisteme se
face prin metoda substituţiei, adică prin
eliminarea lui y din cele două ecuaţii.
P: Ce observaţi? E: Se pune întotdeauna condiţia a  0 şi
b  0.
P: Dacă înlocuim pe y în cea de-a doua
ecuaţie a sistemului (S), atunci (S) este
echivalent cu sistemul:
(S')

 a c
 y   x
 b b
a x 2  b x ...  c  ...  d x  e  ...  f  0
1 1 1 1 1 1

P: Efectuând calculele în ecuaţia a doua

a sistemului ( S ' ) obţinem în general o
ecuaţie de gradul al doilea care,
rezolvată, ne dă valorile lui x. Apoi,
Asigurarea înlocuindu-le în prima ecuaţie din
reţinerii. sistemul ( S ' ) obţinem valorile lui y.
(5 minute)
P: Discuţie:
1) Dacă ecuaţia a doua a sistemului ( S '
) are două rădăcini reale, atunci
sistemul (S) are două soluţii reale.
2) Dacă ecuaţia a doua din sistemul (
S ' ) are două rădăcini egale, sau, în
cazul când aceasta este o ecuaţie de
gradul întâi, atunci sistemul (S) are o
soluţie reală.
Obţinerea de 3) Dacă ecuaţia a doua din sistemul
performanţă.  S ' nu are nici o rădăcină reală, atunci
Asigurarea sistemul (S) nu are soluţii reale.
conexiunii P: Exemple: E: 2 x  y  1  y  2 x  1
inverse. 1) Să se rezolve sistemul:
(8 minute)

3
 2 x  y  1  y  2 x  1
2 2 
 y  x  3x  3   2x  1 2  x 2  3x  3
4 x 2  4 x  1  x 2  3x  3
4 x 2  4 x  1  x 2  3x  3  0
3x 2  x  2  0
  b 2  4ac
  1  4  3    2   1  24  25
b 
x1, 2 
2a
(6
1 5 6
x1   1
6 6
(2
1 5 4 2
x2   
6 6 3
x1  1  y1  2  1  1
y1  1

x1  1

 y1  1
2  2 4 7
x2    y 2  2      1   1 
3  3 3 3

 2
 x 2  
3

P: 2) Să se rezolve sistemul: y  7
 2 3
x  y  1  0 E: x  y  1  0  y  x  1 
2
 x  xy  y 2
 x3 0 y  x 1
 2
 x  x  x  1   x  1 2
 x3  0
x  x  x   x  2 x  1  x  3  0
2 2 2

Asigurarea x  x 2  2x  1  x  3  0
conexiunii  x 2  4x  4  0  x 2  4x  4  0
inverse.   16  4  4  0
(3 minute) 4 4
x1  x 2    2
2 1 2
y  x  1  y1  y 2  1

x  2
 .
y  1
P: 3) Să se rezolve sistemul:

4
 E: Sistemul dat este echivalent cu
Prezentare de y 1 x  0 sistemul:
material nou.  y  x 1
 y   x  14 x  50
2
(5 minute)

x  1   x  14 x  50
2

x  1   x 2  14 x  50
 x 2  14 x  50  x  1  0
Prezentarea de  x 2  13x  51  0    1
material nou x 2  13x  51  0
pentru   b 2  4ac
asigurarea   169  4  51  169  204  35 <0
transferului.  sistemul nu are soluţii reale.
Obţinerea de
performanţă Interpretarea geometrică
Evaluare a rezolvării sistemului de ecuaţii de
(6 minute) forma:

ax  by  c  0
 S  2
 y  a1 x  b1 x  c1 ,
unde a, b, c, a1 , b1 , c1 , sunt numere
reale date , cu a1  0.
E: Să notăm cu A mulţimea soluţiilor
ecuaţiei ax  by  c  0 , iar cu B
mulţimea soluţiilor ecuaţiei
y  a1 x 2  b1 x  c1 .
OBS: Mulţimea A reprezintă în planul
de coordonate xOy o dreaptă.
Mulţimea B reprezintă în planul xOy
graficul funcţiei g ( x)  a1 x 2  b1 x  c1 ,
care este o parabolă.

y B

P: Discuţie:
A
1) Sistemul  S  are două soluţii
distincte dacă dreapta A intersectează
O x
parabola B în două puncte distincte.

y B

2) Sistemul  S  are o singură soluţie

A
dacă dreapta A intersectează parabola B
într-un singur punct.
O x
OBS: Trebuie să observăm când b=0,
Prezentare de dreapta A intersectează întotdeauna
material nou. parabola într-un singur punct.

5
(4 minute)

y B

3) Sistemul  S  nu are nici o soluţie

dacă dreapta A nu intersectează A
parabola B.
O x

P: Să se rezolve sistemul de ecuaţii şi E: Din ecuaţia

să se interpreteze geometric rezultatul: 2 x  y  4  0  y  2 x  4
 2

2 x  y  4  0  2 x  4  x 2  3x  2 

 S1   2 x2  x  2  0
  1  4    2  9

 y  x  3x  2 x1 
1 3
2
 1
1 3
x2  2
2
x1  1  y  2    1  4
y1  6

x1  1

 y1  6
x 2  2  y 2  2  2  4
y2  0

 x2  2

 y2  0
Interpretare geometrică
y

5
4
3
2

-2 -1 0 1 2 3 4 x
-1
-2

6
 -3

(dreapta este secantă parabolei)

f ( x )  2 x  4  0  2 x  4
x2
A 2,0 
f (0)  4  B  0,4 
  9  42 1
 b  
Reactualizare V , 
 2a 4 a 
de cunoştinţe
anterior
3 3 3 1
însuşite. xm    V  , 
Obţinere de 2 2 2 4
performanţă 1
ym  
( 5 minute) 4
x1  1 A1 (1,0)
x 2  2 A2 (2,0)
f (0)  2  B ' (0,2)
Soluţii: A( 1,6); B ( 2,0)  ( S1 )

E: x  y  5  0  y  x  5
 2
 x  5  x 2  3x  1 
x 2  4x  4  0
x  y  5  0
P:  S  
x2
y  2  5  3
2
y  x 2  3x  1 S 2 : ( 2,3)
Interpretare geometrică:

4
3

-3 -2 -1 0 1 2 3x
-1

-2

-3

7
 -4
-5

(dreapta este tangentă parabolei)

f ( x)  x  5  0  x  5 A(5,0)
f (0)  5 B (0,5)
  9  4    1  13
3
xm 
2
13  3 13 
ym   V  , 
4 2 4 
S 
f (0)  1 C (0,1) 2
A'  2,3 .

E: 2 x  y  1  0  y  2 x  1
 S3 
 x 2  5 x  4  2 x  1
x 2  3x  5  0
  9  4  5  11 <0   S 3  nu are nici
o soluţie reală.

2 x  y  1  0 4
3
P:  S 3  2
 y  x 2
 5x  4
1

-3 -2 -1 0 1 2 3 4x

-1
Asigurarea
conexiunii -2
inverse.
Evaluare -3
(3 minute)

(dreapta este exterioară parabolei)

Interpretare geometrică:
f ( x)  2 x  1  2 x  1
1 1
x A( ,0)
2 2

8
 f (0)  1 B (0,1)
g ( x)  x 2  5 x  4
  25  4  4  9
5
Prezentarea de xm  
2
material nou. 9  5 9
Dirijarea ym   V   , 
4  2 4
învăţării
(5 minute) g ( 0)  4 C  0,4 

OBS: Dreapta A nu intersectează

parabola B în nici un punct.

2. Sisteme de forma:

ax  bx  c  y
2

 2 a, a '  0 (2)
a' x  b' x  c'  y

Asigurarea P: Metoda de rezolvare este aceea a

conexiunii substituţiei. Sistemeul dat se scrie
inverse. echivalent:
(5 minute)
 y  ax 2  bx  c
 2   2 
ax  bx  c  a' x  b' x  c'
2

 y  ax 2  bx  c
 .
 a  a' x   b  b' x  c  c'  0
2

P: Observăm că a doua ecuaţie a y

sistemului este de gradul doi în x, dacă
a  a '  0, adică a  a '.
În acest caz, ecuaţia are (  x este
discriminantul ecuaţiei în x):
a) două soluţii , dacă  x >0, iar A B
sistemul (2) are două soluţii;

9
 b) o soluţie (dublă), dacă  x  0, iar
sistemul (2) are o soluţie 0 x
c) nici o soluţie, dacă  x <0, iar
sistemul (2) nu are soluţii reale.

P: Dacă a  a '  0 şi b  b'  0, atunci

sistemul are o unică soluţie.
Dacă a  a '  0, b  b'  0 şi c  c'  0,
atunci sistemul nu are soluţii. a)
Dacă a  a '  0, b  b'  0 şi c  c'  0,
sistemul se reduce la o ecuaţie, iar
mulţimea de soluţii este infinită. y

Interpretare geometrică
a’) Dacă sistemul (2) are două soluţii,
atunci P  P '   A, B.
Spunem că parabolele P şi P’ sunt
secant(fig. 1.a). A

0 x

b’) Dacă sistemul (2) are o soluţie,

atunci P  P '   A. Spunem că
b)
parabolele P şi P’ sunt tangent în A(fig.
1.b).
y

0 x

Obţinerea de
c’) Dacă sistemul (2) nu are nici o
performanţă şi
soluţie, atunci P  P '  ∅. Spunem că
echivalarea
parabolele sunt nesecante.
performanţei.
(3 minute) c)

10
 y  x2 3x y  x2 3x
E:
 2 2  2 2 x 2  3x  2  0

x 3x  x  2 2x 3x  2  0

  9  4  2    2   25
35 1
x1  
4 2
35
P: Să se resolve sistemele: x2  2
4
 y  x  3x
2
1) 
 y   x 2  2 1
y  x 3x x1 
2
 7 2
 1  y1   
x1  4 y  7
 2 1
4
 y  x  3x  x 2  2
2

  y2 2
x2 2 y2 2
 1 7
A  ; 
 2 4
B  2,2 

11
 A

0 x
B

Tema de casă Ex. 1a)-f) pag. 148

(1 minut) Culegere clasa a IX-a C. Schneider Ed.
VALERIU

12