ASTMUL BRONŞIC PROFESIONAL

Definiţie

Astmul bronşic profesional (ABP) este o afectiune inflamatorie cronica a

mucoasei bronsice caracterizata prin hipereactivitate bronsica la expunerea profesionalala
substante prezente la locul de munca ce determina un sindrom obstructive bronsic
reversibil manifestat clinic prin crize de dispnee paroxistica expiratorie cu wheezring.
Astmul bronsic agravant –presupune un astm bronsic de obicei preexistent
momentului angajarii la locul de munca actual ,care recunoaste un factor etiologic
extraprofessional.
Astmul bronsic cu factor profesional contribuitor reprezinta forma de astm
bronsic in care exista o dubla sensibilizare la un allergen professional si la un allergen
neprofesional.
ABP apare mai frecvent şi după o perioadă mai scurtă de expunere la persoanele
atopice şi/sau cu hiperreactivitate bronşică la stimuli variaţi.
Din punct de vedere anatomic este o obstrucţie bronşiolară tranzitorie, cu
restituţio ad integrum în perioada de acalmie.

Etiologie

Factorii etiologici incriminati in ABP sunt:-principali si favorizanti

a) Factori etiologici principali

→ pulbere de origine vegetală: cereale, faină de grâu, ricin, bumbac, in,
cânepă, tutun, plante furajere, flori ornamentale, muşeţel (flori), mentă (flori), lemn
exotic (abanos), gumă arabică, cafea;
→ pulberi de origine animală: lână, păr de animale, scuame epidermice,
pene, dejecţii de păsări, făină de peşete, crusateci (dafinii), insecte (viermi de mătase,
albine);
→ metale şi sărurile lor: cobalt, crom, nichel, platină, mercur;
→ compuşi chimici organici: sulfamide, clorpromazina, cloramina;
b) Factori etiologici favorizanţi
→ terenul atopic
→ conditii psihosociale nefavorabile
→ conditii e mediu nefavorabile
→ infecţii repetitive ale căilor aeriene respiratorii (viroze respiratorii)

Atopia reprezinta predispoziţie a organismului unor indivizi de a sintetiza anticorpi de

tip IgE şi de a prezenta manifestări alergice de tip I (imediat) ca răspuns la stimularea
antigenică, în condiţiile expunerii naturale. Cei mai mulţi autori includ transmitarea
ereditară ca element definitoriu al atopiei.

c) Timpul de expunere profesională

→ depinde de puterea alergizantă a produsului ( făina timp lung = 15-20
de ani; penicilina, ricinul = timp scurt

1
 → terenul atopic sau nonatopic al persoanei expuse;
d) Locuri de muncă, operaţii tehnologice, profesiuni expuse
→ brutari (7%), morari (2%);
→ ţărani cultivatori de ricin, tutun;
→ filatoare (2%), ţesătoare de covoare;
→ sortari şi ambalatori de muşeţel, mentă;
→ tipografi (gumă arabică);
→ muncitori din industria mobilei;
→ instrumente muzicale (lemn exotic);
→ bibliotecari şi arhivari;
→ zootehnicieni, îngrijitori de animale (ferme, laboratoare);
→ crescători de păsări, viermi de mătase;
→ surori medicale;
→ femei de serviciu în spitale (cloramina)

Patogenie
Substanţele prezente la locul de muncă şi care pot produce ABP prin
sensibilizarea organismului la aceste substanţe se numesc alergeni profesionali.
La personale atopice sinsibilizarea se instalează după un timp scurt de expunere,
iar manifestările clinice după contactul cu alergenul profesional de timp imediat (15-30
minute de la expunere).
La persoanele nonatopice sensibilizarea se instalează după un timp mai lung, iar
manifestările clinice după contactul cu alergenul profesional sunt de tip semiîntârziat (2-6
ore de la expunere).
Alergenii profesionali, în marea majoritatea a caurilor pătrund pe cale
respiratorie (alegeni inhalanţi), şi provoacă producerea de anticorpi denumiţi
reagine (alergie de tip I). Reaginele ( Ig. E) sunt fixate de mastocitele tisulare
( cutanate, mucoasa bronşică) şi de polimorfonucleare din sânge, ele fiind
responsabile de reacţiile alergice de timp imediat.
În ABP, sediul reacţiei dintre alergenul profesional şi anticorpii specifici fixaţi pe
mastocite este mucoasa bronşică.
Consecinţa reacţiei este distrugerea mastocitului (degranularea mastocitului) cu
eliberarea de mediatori chimici (histamina, bradichinina etc.) cu acţiune pe receptorii
bronşici. La persoanele cu ABP sau predispuse a face ABP există o blocare a receptorilor
2 betaadrenergici fapt care determină o predominenţă a alfa receptorilor, deci o
predominenţă a bronhoconstricţiei la acetilcolină.
În testările cutanate sediul reacţiei dintre antigenul profesional şi anticorpii
specifici fizaţi pe mastocite este tegumentul: consecinţa reacţiei este distrugerea
mastocitului (degranularea masctocitului) cu eliberarea de mediatori chimici cu
vasodilataţie, hiperemie (test cutanat pozitiv).

Obstrucţia bronşică generalizată din timpul crizei de ABP este consecinţa următoarelor
fenomene.:
→ spasmul musculaturii netede din pereţii bronşici;
→ edemul mucoasei bronşice;
→ hipersecreţia de mucus vâscos;

2
 → creşterea presiunii expiratorii intrapulmonare = factor agravant al obstrucţiei
bronşice.

Tablou clinic
→ debut cu rinită alergică: strănuturi în salve + rinoree apoasă;
→ apariţia crizelor tipice de astm bronşic la expunerea profesională prin dispnee
paroxistica de tip bradipnee expiratorie cu wheezing si tuse productiva cu
expectoratie cu sputa perlata .Stetacustic pulmonar-se releva prezenta ralurilor bronsice
sibilante si nanflante deseminate in ambele arii pulmonare ; expiratorie paroxistică +
wheezing + spută perlată + raluri sibilante diseminate;
→ crizele pot debuta în plină sănătate sau după un episod infecţios respirator;

Diagnosticul pozitiv este precizat prin:

1. Stabilirea expunerii profesionale

 subiectiv – anamneza profesională
 obiectiv
→ determinări de alergeni profesionali şi/sau iritanţi profesionali
în aerul locului de muncă
→ documente oficiale de vechime în profesiunile şi locurile de
muncă cu risc (carnetul de muncă);
 vizitarea locului de muncă
2. Examenul clinic
a) Istoricul bolii din care să reiasă
→ debutul bolii: rinită alergică, apariţia primelor crize de astm la locul de
muncă;
→ evoluţia bolii: locul şi timpul de apariţie a crizelor, influenţa încetării
expunerii profesionale (concedii);
→ tratamente efectuate: medicamente, mod de administrare, perioada,
data ultimei administrări.
b) Anamneza profesională
→ terenul atopic: antecedente HC ( părinţi, fraţi cu afecţiuni sau
manifestări alergice);
→ antecedente personale: manifestări alergice la medicamente sau
alimente;
→ prezenţa unor alergeni neprofesionali în casă: plante ornamentale,
acvarii (dafinii);
→ stări conflictuale în familie (o formă de manifestare a “depresiei
mascate” este astmul bronşic).

Condiţiile unei bune amnaneze profesionale şi neprofesionale:

- răbdare în discuţie;
- reluarea interogatorului;

3
 - să nu sugereze răspunsuri;
- interpretarea datelor obţinute cu prudenţa datorită caracterului lor subiectiv,
uneori interesat.

3. Examene de laborator şi paraclinice

a) Teste cutanate
- cu alergeni profesionali sugeraţi de anamneza profesională (bumbac, făină etc);
- cu alergeni neprofesionali (praf de casă...);
Metode utilizate:
→ testul prin scarificare;
→ testul prin înţepătură;

b) Teste bronhomotorii
*nespecifice
→ bronhodilatatoare, pozitiv, creşterea VEMS cu mai mult de 15% faţă de
valoarea iniţiala (sub formă de aerosoli);
→ bronhoconstrictoare, pozitiv: scăderea VEMS cu mai mult de 15% faţă de
valoarea iniţială (acetilcolonă, histamină);
*specifice
→ cu alergenul incriminat: scăderea VEMS cu mai mult de 15% faţă de
valoarea iniţiala (este cel mai important test pentru profesionalitate, etiologic).
c) Proba locului de muncă
*urmărirea simptomelor şi a semnelor precum şi a VEMS-ului înainte de intrarea
la lucru şi după 4-8 ore de lucru;

Testările pentru diagnosticul de profesionalitate (etiologic trebuiesc efectuate

cât mai devreme, înaintea instalării:
- extinderii spectrului de sensibilitate;
- infecţiilor secundare;
- disfuncţiei ventilatorii permanente

5. Diagnosticul diferenţial
 Astmul cardiac (în principal)

5. Tratamentul

a) Etiologic
- întreruperea definitivă a expunerii la alergeni sau iritanţi profesionali;
- dacă expunerea continuă, simptomatologia tinde să persiste;

b) Patogenic
- bronhodilatator oral, aerosol
- teofilină
- corticosteroizi

4
 β – adrenergice (β-agoniştii)
- relaxează musculatura netedă bronşică
- modulează eliberarea mediatorilor
- cresc clearence-ul muciciliar

→ se utilizează β2
- au efect preponderent β2 bronhodilatator şi mai puţin efect β1
cardiostimulator
- β2 agoniştii cu acţiune scurtă, frecvent folosiţi sunt:

***β2 agoniştii inhalatori:

→ sunt medicamente de elecţie pentru ameliorarea bronhoconstricţiei acute
→ după inhalare intră repede în (câteva minute) dar de cele mai multe ori sunt
active numai 4-6 ore;
- Salmeterolul un β2 agonist cu acţiune lungă (până la 12 ore) este util pentru
controlarea simptomatologiei în cursul nopţii;
- SALMETER SEREVENT
- combinându-l cu un corticosteroid inhalator este eficient pentru tratamentul de
întreţinere;
- Salmeterolul nu trebuie utilizat pentru tratarea simptomelor acute
- Salbutamolum (salbutamol, ventolin)
< trat. de urgenţă, de întreţinere

Efectele adverse ale β2 – agoniştilor sunt în funcţi de doză

→ sunt mai frecvente după adm. orală decât atunci când sunt utilizaţi aerosoli,
deoarece doza terapeutică orală este mult mai mare decât cea inhalatorie (mg versus
microg);

***Teofina (metilxantină)
→ relaxează musculatura netedă bronşică;
→ are o oarecare activitate antiinflamatorie.

***Corticosteroizii
→ inhibă atragerea celulelor inflamatorii la locul reacţiei alergice şi inhibă
activarea lor;
→ blochează sinteza leucotrienelor;
→ inhibă producţia de citochine;

8. Profilaxie
a) Măsuri tehnico-organizatorice
→ reducerea concentraţiilor de alergeni şi iritanţi profesionali în aerul locurilor de
muncă

b) Măsuri medicale

5
 * recunoaşterea riscului de ABP în intreprinderi sau în interiorul teritoriului
supravegheat:
→ catagrafia muncitorilor expuşi, a locurilor de muncă şi a
profesiunilor expuse;
→ studii epidemiologice;
* examen medical la angajare:
→ evidenţierea persoanleor cu teren atopic (anamneză atentă,
eventual teste cutanate);
→ excluderea sau urmărirea lor atentă;
* control medical periodic
→ evidenţierea rinitei alergice, a primelor semne de ABP la locul de
muncă;
* educaţia sanitară – informare şi formare
→ prezentarea la medic, la primele semnse de rinită alergică sau de
astm bronşic.