Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
iOS
Mica publicitate
Logheaza-te
|
Creeaza cont
Abonamente
Publicitate
Contact
Arhiva
0
-+
Am parcurs cea mai mare parte din existenţa mea într-o ţară a uimirilor spectaculoase şi
ireductibile. „Surpriza”, „şocul” şi „năuceala” au constituit mereu, în perimetrul moldo-
vlah, stări în sine, imposibil de disecat.
Despre uimire, cu varianta ei obligatorie, în limba română, mirarea, filozofii antici greci nu aveau
decât cuvinte de laudă. Platon o considera zeitatea ce ar fi zămislit o fiică deosebită, cu numele
de Filozofia. În dialogul dedicat cunoaşterii, Theaitetos, Platon îl lasă pe maestrul Socrate să fie
foarte explicit în această privinţă. Filozoful maieutic (născut, intelectual, el însuşi, nota bene,
din uimirea pe care o trăieşte în faţa oracolului din Delphi!) îi spune discipolului Theaitetos că
gestul cognitiv şi, în consecinţă, starea de înţelepciune debutează prin mirare. Surpriza
spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îţi stârneşte, instantaneu, curiozitatea,
interesul adânc şi, apoi, într-o ultimă instanţă, apetitul pentru cunoaşterea ei. Nu eşti însă fascinat
şi, concomitent, interesat decât de ceea ce ţi se revelă ca fiindu-ţi superior, aşa încât procesul de
cunoaştere, pe care îl începi prin mirare, rămâne unul bun. Vorbim despre o cunoaştere
formatoare, menită să te scoată din condiţia de inferioritate (în raport cu acea realitate). Aşadar,
cunoaşterea respectivă e de natură filozofică. Aristotel, în Metafizica sa, avea o părere aproape
identică despre uimire, observând: „Oamenii, când au ajuns să filozofeze, au fost mânaţi de
mirare. Mai întâi, mirare pentru problemele mai la îndemână, ulterior, pentru cele mai mari.” De
regulă, admite filozoful, la rândul lui, mirarea se declanşează faţă de ceva mai puternic, mai
impresionant decât noi, de un „nivel” către care tindem, dar la care nu ne aflăm deocamdată. „A
tinde” să te ridici la „standardul” înalt înseamnă să contempli, să explorezi, să analizezi,
bucurându-te spiritual la fiecare pas. Fără să-ţi dai seama, practic, sfârşeşti prin a filozofa. Ideea
s-a păstrat, în mare, şi în sistemele de gândire modernă, de la meditaţiile Sfântului Toma de
Aquino, până la paradigmele interpretative ale americanului transcendentalist Ralph Waldo
Emerson. Cel din urmă, într-un eseu celebru, Natura, crede că individul s-a înstrăinat de mediul
autentic (natural) de viaţă, tocmai pentru că a încetat să se mai mire în faţa miracolelor petrecute
zilnic înaintea ochilor săi. Răsăritul soarelui, înflorirea copacilor, trecerea anotimpurilor sunt
„banalităţi” pentru omul nou, care a pierdut capacitatea de a (mai) fi ùuimit de univers şi,
consecutiv, pe aceea de a (mai) cunoaşte universul. Fără impulsul mirării, se pare, devii un
condamnat. Condamnat la ignoranţă şi la platitudine silogistică.
De aceea, mă simt puţin încurcat de ce intenţionez să zic în continuare. Personal, nu am o opinie
strălucită despre uimire. Precizez însă: despre uimire, nu şi despre mirare! Plasez „mirarea” în
decorul filozofic creionat mai sus şi accept, necondiţionat, toate virtuţile ei deja expuse. Nu simt
acelaşi lucru şi faţă de „uimire”. Pentru edificare, aş vrea să fixez o delimitare semantică între
cele două. Dicţionarele explicative ale limbii române, din păcate, nu mă ajută aici. În coloanele
lor, „mirarea” şi „uimirea” se dezvăluie sinonime, având, în linii generale, aceeaşi semnificaţie.
Dacă merg la etimologiile celor doi termeni, am, întrucâtva, şansa diferenţierii. „Mirarea” vine din
verbul latin mirari, care ilustra fascinaţia în legătură cu un lucru, subsumându-se impulsului
(pozitiv) de „admiraţie” sau chiar de „trăire a unui miracol”. „Uimirea”, dimpotrivă, are altă
provenienţă. Deşi cu etimologie incertă (există teorii după care lexemul „a uimi” ar fi de origine
dacică!), se bănuieşte că „uimirea” s-ar raporta fie la verbele (slave) ujeti („a fura”)/ ujmati („a
sustrage”), fie la verbul (tot slav) uīmõ („a răpi”). În toate trei, detectez nuanţe negative. Uimirea
ar deconspira un rapt, o deturnare de la adevăr şi, prin determinare, o formă de manipulare. Am
dezvoltat această „înţelegere” empirică a noţiunii forţat, recunosc, de compatrioţii noştri. I-am
văzut prea des mimând uluirea în faţa evidenţei, pentru a fi putut evita, în timp, o asemenea
finalitate „hermeneutică”. Am parcurs cea mai mare parte din existenţa mea într-o ţară a uimirilor
spectaculoase şi ireductibile. „Surpriza”, „şocul” şi „năuceala” au constituit mereu, în perimetrul
moldo-vlah, stări în sine, imposibil de disecat. Presupun că uluirea histrionică ascunde, la noi, o
fugă de responsabilitate (apropo, vă este cunoscută întrebarea profund consternată „Ciiineee,
io?”? - mie-mi răsună coşmăresc în cap şi noaptea, întrucât o aud, în diverse formule desigur,
aproape neîncetat, de-a lungul şi de-a latul peisajului carpatin!), o evitare „isteaţă” a consecinţelor
acţiunilor oneroase. Dincolo de ea, intuiesc, inevitabil, exerciţiul duplicităţii. Asta mă determină să
dezavuez uimirea (care, iată, reuşeşte, ab initio, să-mi „răpească” bunacredinţă, să-mi „fure”
încrederea în celălalt). Prin jocul uluirii, confratele vrea să mă transforme în spectatorul credul şi
inert al micului său experiment cabotin. Prefer, ca atare, să mă mir, refuzând totuşi să fiu şi
uimit.
Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din
cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
0
ALTE TITLURI
Chirica i-a vrăjit pe PSD-iști. Momeala lui i-a adus o victorie împotriva lui Popa
Sedinta de ieri a consilierilor locali pare sa fi fost o victorie a primarului Mihai Chirica î (...)
+ psd iași, chirica, popa, ședință cl iași
(UPDATE) Astazi dimineata la ora 7.41 o femeie a sunat la 112 spunând ca un barbat cu cagula p
(...)
+ Vandam Constantin, Corduneanu, vila, sticle incendiare, Iasi
Studentă salvată din ghearele morții. Ajutați-o să-și achite datoria pentru noua viață!
Alexandra Istrati, studenta de 20 de ani din Iasi care se afla în stare grava într-un sp (...)
+ alexandra istrati, studentă iași, transplant plămâni
FERIȚI-VĂ de ţânţari! Au adus virusul West Nile la Iaşi. Boala poate fi mortală
Un prim caz de infectare cu virusul West Nile din acest sezon, virus care se transmite la om prin
&i (...)
+ west nile, țânțari iași, virus iași
LIVE TEXT: : Politehnica iasi - Astra Giurgiu 1-1,rezultat final. O remiza echitabila.
'88 - Cristea lufteaza in fata portii la o centrare a lui Sin. '83, 1-1. De data asta, Ia (...)
+ astra, csmp, stefanescu
Mărturia femeii care era să moară din cauza ciupercilor: „Usturoiul nu s-a făcut vânăt“
Femeia în vârsta de 47 de ani a povestit ca nu îsi explica motivul pentru care ciu (...)
+ intoxicație ciuperci, ciuperci otrăvitoare
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de
autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum
500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa
procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
ULTIMA ORA
21:15 -NATIONALVEZI TOATE STIRILE
O ştire altfel din Vaslui: Aproape toţi elevii din două clase, admişi la Medicină