Predică al Adormirea Maicii Domnului

„Întru Naştere fecioria a-i păzit, togetIijiikkjjher

adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare,
mutatu-te-ai la Viaţă fiind Maica Vieţii, şi cu rugăciunile
tale izbăveşti din moarte sufletele noastre”

Ce limbă va putea grăi după vrednicie

cuvinte pe măsura tainei care
învăluie mutarea de pe pământ la cer
a Pururea Fecioarei Maria: Maica -
Vieţii-ca ceea ce a născut pe Izvorul
Vieţii,
- Altar Sfânt şi Biserică Sfinţită – ca
ceea ce a purtat în pântecele ei cel
fecioresc Pâinea Vieţii cea pogorâtă
din cer, pe Fiul şi Cuvântul lui
Dumnezeu Cel unul din Sfânta
Treime, Cel născut din Tatăl mai
înainte de veci.
Toţi Sfinţii Părinţi, arată neputinţa
cuvântului omenesc, în a reda
ascunsul nepătruns al tainei şi
bogăţia semnificaţiilor teologice a
1
Praznicului Adormirii Maicii
Domnului.
De aceea ei cer întotdeauna
ajutorul lui Dumnezeu, Care prin
insuflarea Duhului Sfânt să le
lumineze mintea şi inima spre a
putea grăi cu bună cuviinţă cuvinte
de laudă potrivite pentru această
sărbătoare.
Iubiti credinciosi
Firesc ar fi - după firea omenească
supusă păcatului şi morţii - să ne
întristăm, pentru că iată, nici Cea
care a născut pe Cel ce S-a numit pe
Sine Învierea şi Viaţa, nu a putut să
scape de osânda morţii, ca plată
pentru păcatul neascultării din Rai.
Firesc ar fi ca şi noi asemenea
Sfinţilor Apostoli să ne tânguim căci
cea pe care Domnul a încredinţat-o
ucenicului Iubit, ca Maică, „Iată
Mama Ta” şi care le-a fost adevărată
maică duhovnicească după Înălţarea
2
la cer a Mântuitorului, cea în sufletul
căreia se odihnea Duhul Sfânt,
Mângâietorul şi care era
mângâietoare tuturor celor care se
apropiau de ea, cu credits ,cea prin
care pământul s-a unit cu cerul,
pleacă de pe pământ la cer.
Însă, troparul şi condacul
praznicului ne îndeamnă să depăşim
această tristeţe omenească şi să ne
pătrundem la minte şi la inimă de
bucuria duhovnicească a tainei
adormirii Maicii Domnului.
Căci: Întru a sa Adormire, lumea
nu o a părăsit ci s-a înălţat şi cu
trupul şi cu sufletul la cer, mutându-
se de la moarte la viaţă, şi a devenit
Maica Rugăciunii, mijlocitoare pentru
întregul neam omenesc înaintea
Sfintei Treimi, stând ca o
Împărăteasă înveşmântată în haina
strălucitoare a Harului de-a dreapta
Fiului Său precum zice proorocul
3
David: „Stătut-a împărăteasa de-a
dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită
şi prea înfrumuseţată.”
Sfinţii Părinţi glăsuind în cântări
duhovniceşti slăvesc această minune,
a Adormirii Maicii Domnului:
„ O preaslăvită minune, izvorul Vieţii
în mormânt se pune şi scară către cer
mormântul se face”
„Minunatului Dumnezeu minunată îi
este şi Maica Sa….că
 minunată este şi zămislirea ei, căci

din bună vestire îngerească s-a

zămislit din născători sterpi şi
neroditori,
 minunată este şi vieţuirea ei căci a

fost Maică , rămânând fecioară, şi

Maică – Fecioară , născând pe
Dumnezeu , a rămas de-a pururi
fecioară.
 Este minunată şi mutarea căci
trupul ei preacurat nu se destramă
în pământ ci rămâne bine
4
 înmiresmat, iar mormântul se face
scară către cer. Sf. Dimitrie al
Rostovului
S-a suit la cer cea care a fost cer
nou şi pământ nou.
Pământ pentru că s-a născut din
aceeaşi fire pământească căzută în
robia păcatului şi a morţi, dar pământ
nou, ca una ce nu a ştiut de păcat nici
măcar cu gândul, ca una ce a fost pe
pământ ca un crin crescut între spini.
Cer – ca una ce a purtat în pântece
pe Cel pe care nici Cerurile nu îl pot
cuprinde şi , pentru că Cel ce
locuieşte în ceruri a găsit pântecele
Fecioarei mai desfătat decât cerurile
şi s-a sălăşluit in el după trup-cu
trupul făcându-l astfel cer al
cerurilor.
Dreptatea desăvârşită- ca una ce
a acoperit toată răutatea oamenilor şi
a arătat firea omenească vrednică de
însoţirea cu Dumnezeu. Căci uitându-
5
se Dumnezeu pe pământ :”Nu era
cine să înţelegă nici cine să caute pe
Dumnezeu” (Ps.13,2-3) „Toţi s-au
abătut împreună netrebnici s-au
făcut.” Nu era nici un loc curat unde
să poată păşi Dumnezeu. Numai prin
trupul şi sufletul feciorelnic al
Fecioarei s-a împlinit Toată dreptatea
Legii care spunea „Să iubeşti pe
Domnul Dumnezeul tău din toată
inima ta, din tot sufletul tău şi din
toată puterea ta.”
Şi acolo unde este totală dăruire şi
inimă înfrântă şi smerită Dumnezeu
îşi face locaş sfânt, iar omul devine
purtător de Dumnezeu şi sufletul său
biserică în care neîncetat , asemenea
îngerilor, aduce laudă Sfintei Treimi.
De aceea a căutat Dumnezeu spre
smerenia roabei sale şi Duhul Sfânt s-
a pogorât peste ea, iar puterea Celui
Preaînalt a umbrit-o,precum norul
luminos muntele Sinai în care s-a dat
6
Legea, iar sfântul născut din ea, Fiul
lui Dumnezeu, s-a făcut Fiul Omului.
De aceea toate laudele pe care le
aducem Sfintei Fecioare , Maicii lui
Dumnezeu : cort sfânt, scaun de
heruvimi, mireasă dumnezeiască,
împărăteasa cerului şi a pământului,
a oamenilor şi a îngerilor, rai de
taină, cer însufleţit, sunt slabe şi
neputincioase, palide încercări de a
exprima în cuvânt taine de negrăit.
 Fecioara Jertfa adusă lui Dumnezeu

– înaintea jertfei de pe cruce a lui

Hristos. Jertfă de curăţire, şi
ispăşire care a sfinţit tot neamul
omenesc împărtăşind tuturor celor
care şi-au curăţit prin pocăinţă
haina sufletului, strălucirea focului
dumnezeiesc care s-a sălăşluit în
ea.
În Preacurata Fecioară Maria s-a
făcut cunoscută şi îngerilor,
frumuseţea făpturii omeneşti creată
7
după chipul şi asemănarea lui
Dumnezeu. De aceea „chiar dacă
multora li s-a trimis o veste bună din
cer , numai ei i-a spus Dumnezeu:
Bucură-te „ ca uneia care s-a
eliberat de învinuirea păcatului şi a
adăugat prin glasul îngerului:
„binecuvântată” şi „cu har dăruită”
arătând bogăţia darurilor
dumnezeieşti revărsate în sufletul ei.j
 Sfânta Sfinţilor – „ Deşi a fost om,

odrăslit din oameni, împărtăşindu-

se prin naştere de toate cele ale firii
omeneşti căzute, n-a moştenit
gândirea lor, nici nu s-a lăsat târâtă
de obişnuinţa relelor de aici , ci a
stat împotriva păcatului, s-a
împotrivit stricăciunii şi a pus capăt
răutăţii, făcându-se pârgă sfântă şi
conducătoare oamenilor pe calea
care duce la Dumnezeu.”
Intrarea în Biserică- deşi pruncă de
trei ani, aleargă ca o porumbiţă pe
8
 treptele de la Temple ne mai privind
înapoi la rudeniile după trup, şi este
dusă de arhiereul Zaharia să
sălăşluiască în Sfânta Sfintelor,
unde arhiereul intra doar odată pe
an să aducă jertfa de curăţire
pentru popor.
 Fecioara mai presus de îngeri-
„ Dacă premiul sfinţeniei este
Dumnezeu care se dă însă pe
măsura curăţeniei sufleteşti, îi
vedem pe îngeri stând în cerc
împrejurul lui Dumnezeu (Isaia 6,1 :
am văzut pe Domnul stând pe un
scaun înalt şi măreţ şi poalele
hainelor Lui umpleau templul,
Serafimi stăteau înaintea Lui,
fiecare având câte şase aripi: cu
două îşi acopereau feţele, cu două
picioarele, iar cu două zburau Şi
strigau unul către altul, zicând:
"Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul
Savaot, plin este tot pământul de
9
 slava Lui!") neîndrăznind să
privească strălucirea slavei Sale, iar
pe Fecioara primind în pântece pe
Cel ce este „strălucirea slavei şi
chipul fiinţei Lui şi Care ţine toate
cu cuvântul puterii Sale” pe Fiul lui
Dumnezeu. Deci vădit este că
scaunul înalt şi măreţ de care
vorbeşte profetul o pre închipuie pe
Sfânta Fecioară Maria.
Multe s-ar mai putea spune- dar din
toate să reţinem doar că cea care în
timpul vieţii pământeşti a trăit ca în
cer, fiind ea însăşi cer şi biserică, şi
scaun de heruvimi şi vieţuire
netrupească – ca şi când nu ar fi avut
trup, cu dreptate era să se mute în
chip firesc de la pământ în ceruri cu
uşurinţă în chip natural- căci firea ei
a devenit cerească încă din viaţa
pământească.

10
 ……
Iubiţi credincioşi

Coborând în văile plângerii, la firea

noastră cea stricată să
Învăţăturile morale:

La praznicele Maicii Domnului se

citeşte de obicei Evanghelia de la
Luca :
Şi pe când mergeau ei, El a intrat
într-un sat, iar o femeie, cu numele
Marta, L-a primit în casa ei.
39Şi ea avea o soră ce se numea
Maria, care, aşezându-se la picioarele
Domnului, asculta cuvântul Lui.
40Iar Marta se silea cu multă
slujire şi, apropiindu-se, a zis:
Doamne, au nu socoteşti că sora mea
m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i
deci să-mi ajute.

11
 41Şi, răspunzând, Domnul i-a zis:
Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru
multe te sileşti;
42Dar un lucru trebuie: căci Maria
partea bună şi-a ales, care nu se va
lua de la ea.
Şi când zicea El acestea, o femeie
din mulţime, ridicând glasul, I-a zis:
Fericit este pântecele care Te-a
purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai
supt! 28Iar El a zis: Aşa este, dar
fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui
Dumnezeu şi-l păzesc.( Iisus confirmă
aserţiunea femeii şi o generalizează, extinzând-o
asupra tuturor celor ce, asemenea şi după modelul
Maicii Sale, ascultă si împlinesc voia lui Dumnezeu
("Fie mie după cuvântul tău", Lc 1, 38).

 Marta şi Maria – Grija de trup şi

de suflet- Maria partea cea
bună- grija de suflet – trupul
este cel prim care se exprimă
sufletul, ajutor sufletului pentru
a lucra faptele cele bune
12
Evanghelia praznicului Adormirii
Maicii Domnului vorbeşte despre
două surori, Marta şi Maria, ele fiind
surorile lui Lazăr din Betania,
prietenul Mântuitorului nostru Iisus
Hristos pe care El l-a înviat din morţi.
Cele două surori, Marta şi Maria, sunt
pomenite în această Evanghelie nu
pentru că ar avea o legătură directă
cu Maria, Maica Domnului, ci una
indirectă, şi anume că Maria, sora
Martei, ca şi Fecioara Maria, este mai
mult preocupată de cele duhovniceşti
decât de cele materiale. Ea este mai
întâi preocupată de a asculta
cuvântul de viaţă făcător şi mântuitor
al Domnului Iisus Hristos, în timp ce
Marta voia să arate preţuirea ei faţă
de Iisus printr-o ospitalitate
materială deosebită, printr-un ospăţ
mare.
Maria şi Marta: grija pentru suflet şi
apoi grija pentru trup
13
În casa celor două surori, Mântuitorul
vorbea cu Maria despre cele
duhovniceşti, lăsând-o pe Marta să
pregătească ospăţul mare de bucate.
Însă când Marta a zis către Domnul:
'Spune-i surorii mele, Maria, să mă
ajute' (Lc.10,40), Mântuitorul Iisus
Hristos a dojenit-o pe Marta cu
aceste cuvinte: 'Marto, Marto, te
sileşti şi de multe lucruri te îngrijeşti.
Dar un singur lucru trebuieşte. Maria
şi-a ales partea cea bună, care nu se
va lua de la ea' (Lc. 10, 41-42). Prin
aceasta vedem că Mântuitorul Iisus
Hristos doreşte ca omul să caute mai
întâi cele spirituale şi apoi cele
materiale. Omul nu este făcut să
trăiască doar ca o fiinţă biologică,
care se hrăneşte cu alimente
materiale, ci el este în primul rând o
fiinţă spirituală, purtătoare de trup,
chemată să fie şi purtătoare de Duh
Sfânt sau de Dumnezeu. Maria şi-a
14
ales partea cea bună, şi anume hrana
duhovnicească a sufletului care vine
din legătura vie a omului cu
Dumnezeu, prin ascultarea
Evangheliei, prin rugăciune şi fapte
bune. Maria reprezintă aici prioritatea
vieţii spirituale faţă de viaţa
materială, biologică, deoarece trupul
este trecător, dar sufletul este
nemuritor, fiind chemat la viaţa
cerească, la comuniune cu Dumnezeu
Cel veşnic. Iar viaţa cerească începe
din lumea aceasta pământească, prin
Botez, prin credinţa în Dumnezeu şi
prin legătura vie cu El print Sf
Spovedanie si Sf. Impartasanie. De
viaţa spirituală a sufletului pe
pământ depinde şi starea lui de după
moarte, precum şi starea trupului
după învierea de obşte. Această viaţă
spirituală este singurul lucru care
trebuieşte, este unicul necesar, este
partea cea bună aleasă de Maria.
15
Spre sfârşitul Evangheliei de astăzi se
spune: 'Iar când zicea Dânsul
acestea, o femeie din popor,
ridicându-şi glasul, a zis către
Dânsul: fericit este pântecele care
Te-a purtat şi sânii la care ai supt'
(Lc.11, 27).
Femeia din popor, căreia nu i se
cunoaşte numele, reprezintă pe toţi
credincioşii, reprezintă Biserica
întreagă care va lăuda peste veacuri
pe Maica Domnului când ascultă
cuvântul Fiului ei. Femeia din popor
L-a auzit pe Iisus şi îndată a fericit pe
Mama Sa, pe Maica Domnului. L-a
văzut pe El şi a lăudat-o pe ea, pentru
că nu despărţea pe Fiul de Maica Sa.
Femeia aceasta din popor ne arată
înţelepciunea şi comuniunea întru
credinţă. Şi anume, când Îl vedem pe
El, pe Hristos Domnul, să ne gândim
şi la Maica Sa, când Îl lăudăm pe El,
să lăudăm şi pe Maica Sa. Femeia din
16
popor ne arată că toată cinstirea,
toată preţuirea, toată lauda pe care
noi o aducem Maicii Domnului o
aducem pentru că este Maica
Domnului Iisus Hristos.
Biserica Ortodoxă nu desparte
niciodată pe Fiul de Maica Sa şi pe
Maică de Fiul Său
În Ortodoxie, icoana Maicii Domnului
este totdeauna icoana Născătoarei de
Dumnezeu purtând Pruncul pe braţul
stâng, lângă inimă, şi arătându-L
lumii cu mâna dreaptă, pentru că
toată cinstirea, toată slava, toată
preţuirea ei vin din faptul că ea L-a
născut pe El în lume ca Mântuitor al
lumii. Însă când femeia din popor L-a
ascultat pe Mântuitorul şi a fericit-o
pe mama Sa zicând: 'fericit este
pântecele care Te-a purtat şi sânii la
care ai supt' (Lc. 11, 27), Mântuitorul
Iisus Hristos nu a contrazis cele
17
spuse de ea, ci a spus 'aşa este', dar
a adăugat ceva foarte semnificativ
pentru a înţelege noi legătura dintre
Biserică şi Maica Domnului.
Mântuitorul spune: 'Dar fericiţi sunt
cei care ascultă cuvântul lui
Dumnezeu şi-l păzesc pe el' (Lc. 11,
28), adică îl împlinesc, îl traduc în
fapte, îl fac roditor în viaţa lor prin
fapte bune. Prin urmare, Mântuitorul
Iisus Hristos confirmă adevărul că
Maica Domnului este fericită, fiindcă
L-a născut pe El, L-a crescut şi L-a
dăruit lumii. Însă, ca şi Maica
Domnului, sunt fericiţi şi toţi cei care
ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l
păzesc.
Astfel, vedem în această legătură
dintre Maica Domnului şi Biserică
taina sălăşluirii sau locuirii lui
Dumnezeu în oameni. Hristos Domnul
a sălăşluit în Maica Domnului cu
Trupul, pentru că a luat Trup din
18
trupul ei, însă, în noi oamenii, Hristos
Domnul Se sălăşluieşte prin Duhul
Sfânt şi prin împărtăşirea cu Sfintele
Taine. Dar CA sa pastram aceasta
comuniune cuHristos trebuie sa uram
pacatul si orice gand rau care ne
desparte de Dumnezneu.
Iubiti credinciosi cu cât primim mai
intens pe Hristos în noi prin
rugăciunea în Duhul Sfânt şi prin
împărtăşirea cu Sfintele Taine, cu
atât devenim mai mult purtători de
Hristos, cu cat ne daruim mai mult,
prin rabdare, prin iertare, prin
blandete si dragoste jertfelica fata de
aproapele nostru cu atat ne
asemanam tot mai mult cu Hristos
intiparind inimile noastre chipul Sau
si devenim astfel locuitori impreuna
cu Maids Domnului si cu toti sfintii in
imparatia lui Dumnezneu.
Maica Domnului, rugătoare nebiruită
19
Arătându-i mult respect şi preţuire
Maicii Sale, Hristos Domnul nu poate
să nu asculte de mama Lui, nu poate
să o refuze. Astfel, când este rugat de
ea, Fiul ei săvârşeşte prima Sa
minune, minunea schimbării apei în
vin la Nunta din Cana Galileii. De
aceea Biserica Ortodoxă o numeşte
pe Maica Domnului 'rugătoare
nebiruită', adică rugătoare
nerefuzată. Drept urmare, orice
slujbă se săvârşeşte în Biserica
Ortodoxă, către sfârşit, la otpust, se
spune: 'Hristos, Adevăratul nostru
Dumnezeu, pentru rugăciunile
Preacuratei Maicii Sale… şi pentru ale
tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să
ne mântuiască pe noi ca un bun şi de
oameni iubitor'. Maica Domnului
aduce bucurie în viaţa noastră, aduce
comuniune, prezenţă de mamă în
mijlocul însingurării şi înstrăinării
noastre, cu rugăciunile ei izbăvind
20
din moarte, adică din despărţirea de
Dumnezeu, sufletele noastre.
Mântuitorul Iisus Hristos nu uită de
mama Sa nici chiar în ultimele clipe
ale vieţii Sale. Privind de pe Cruce
spre ucenicul Său iubit, Sfântul Ioan
Evanghelistul, Iisus îi spune: 'Iată,
mama ta' (In. 19, 27), iar arătând-o
ucenicului pe ea, El îi spune ei: 'Iată,
fiul tău' (In. 19, 26). Astfel, în
momentul morţii Sale pe Cruce,
Mântuitorul Iisus Hristos ne arată că
Maica Lui după trup devine maică
duhovnicească a celor care-L iubesc
pe Iisus până la capăt, până sub
Cruce. Ucenicul iubit, adică Sfântul
Ioan Evanghelistul, reprezintă pe toţi
creştinii şi toate creştinele care în
vremuri de încercare mărturisesc pe
Hristos, Îl iubesc pe El şi nu se
despart de El. Deci Mama lui Iisus
devine mama lor duhovnicească,
mama tuturor celor care-L iubesc pe
21
El. Aşadar, Mântuitorul Iisus Hristos
ne încredinţează pe Maica Domnului
ca fiind maica duhovnicească a
creştinilor. Iată de ce Biserica o
pomeneşte în toate slujbele sale, dar
mai ales în Acatistele şi Paraclisele
consacrate Maicii Domnului.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului
este cea mai mare sărbătoare
închinată ei. Potrivit tradiţiei
Bisericii, Maica Domnului a mai trăit
11 ani după înălţarea la cer a Fiului
său, a Domnului nostru Iisus Hristos.
Cu trei zile înainte de moarte, ea a
fost înştiinţată de Sfântul Arhanghel
Gavriil că va trece din lumea aceasta
la viaţa veşnică. Astfel Maica
Domnului s-a pregătit duhovniceşte
prin rugăciune către Dumnezeu şi
prin cuvinte de rămas bun de la cei
din jurul său. Sfinţii Apostoli ai lui
Hristos au fost îndrumaţi de Duhul
Sfânt să se reîntoarcă la Ierusalim ca
22
să fie prezenţi la înmormântarea ei.
Trupul neînsufleţit al Maicii Domnului
a fost dus, cu mare jale, evlavie şi
multă cinstire în cântări ale îngerilor
şi ale oamenilor la mormântul
pregătit ei în satul Ghetsimani de
lângă Ierusalim şi aşezat acolo. După
trei zile de la înmormântarea sa, a
ajuns şi Sfântul Apostol Toma la
Ierusalim şi a mers la mormântul ei.
Dorind el să vadă şi să cinstească
trupul Maicii Domnului, a cerut să fie
deschis mormântul ei. După
deschiderea mormântului, toţi cei
prezenţi au constatat cu uimire că
trupul ei nu mai era în mormânt,
pentru că în chip minunat a fost
ridicat la cer, unde se afla şi sufletul
ei. Această mutare a trupului ei la
cer, după ce a trecut totuşi prin
moarte ca lege a firii omeneşti, este
tâlcuită de Sfinţii Părinţi ai Bisericii în
frunte cu Sfântul Ioan Damaschinul
23
(†749) ca fiind un dar al lui
Dumnezeu. De ce? Pentru că nu se
cuvenea ca trupul ei din care S-a
întrupat Dumnezeu - Cuvântul, adică
Hristos Cel ce a biruit moartea prin
Înviere şi S-a înălţat la cer întru
slavă, să rămână în mormânt şi să fie
dat stricăciunii. Astfel, după cum
trupul ei a rămas integru sau fără
stricăciune, adică feciorelnic, în
timpul naşterii lui Hristos din ea, tot
aşa a rămas trupul ei fără stricăciune
întru adormirea şi mutarea ei de la
viaţa pământească la viaţa cerească.
Deci Maica Domnului s-a mutat cu
sufletul, iar apoi şi cu trupul la cer, în
lumina lui Hristos, fiind 'Maica Vieţii',
iar cu rugăciunile sale 'izbăveşte din
moarte sufletele noastre' (Troparul
Adormirii Maicii Domnului)
Iubiti credinciosi

24
În această zi de pomenire a Adormirii
Maicii Domnului ne rugăm
Născătoarei de Dumnezeu să fie
ocrotitoarea familiilor întrucât a
născut fiu şi ştie ce înseamnă să fii
mamă. Îi cerem să fie şi ocrotitoarea
fecioarelor, a tinerilor, a monahilor şi
monahiilor, întrucât ea este deodată
maică şi pururea fecioară. Ne rugăm
Maicii Domnului în mod deosebit să
păzească pe toţi părinţii copiilor care
în anii grei de comunism s-au rugat
ca ea să ocrotească ',ţara şi poporul,
turma şi păstorul'. O rugăm să fie
ocrotitoarea tuturor slujitorilor
sfintelor altare, adică a arhiereilor,
preoţilor şi diaconilor, pentru că este
Mamă de Preot, adică Maica
Domnului Hristos sau Arhiereul Cel
Veşnic. Deci Maica Domnului, fiind
ocrotitoarea întregii Biserici, este şi
bucuria întregii Biserici. De aceea, ea
are în calendarul ortodox 9 zile de
25
pomenire (8 septembrie – Naşterea
Maicii Domnului, 1 octombrie –
Acoperământul Maicii Domnului, 21
noiembrie – Intrarea în biserică a
Maicii Domnului, 9 decembrie –
Zămislirea Sfintei Fecioare de către
Sfânta Ana, 26 decembrie – Soborul
Maicii Domnului, 25 martie – Buna
Vestire, 2 iulie – Aşezarea
veşmântului Născătoarei de
Dumnezeu în Vlaherne, 15 august –
Adormirea Maicii Domnului şi 31
august – Punerea în raclă a brâului
Maicii Domnului), dintre care cinci
zile însemnate prin culoare roşie.
Tuturor celor ce poartă numele de
Maria sau derivate ale acestui nume
le dorim ani mulţi cu sănătate şi
fericire, spor în credinţă şi în fapte
bune, spre slava lui Dumnezeu şi
bucuria Maicii Domnului.

26
.. | :

 Maria ascultă cuvintele lui

Hristos - Maica Domnului :
Asculta şi punea în inima ei
cuvintele pe care le auzea. Erau
hrană sufletească, prilej de
meditaţie.
 Smerenia roabei sale-„ iată
de acum mă vor fericii toate
neamurile că a căutat spre
smerenia roabei sale”
 Iată roaba Domnului-fie mie
după cuvântul tău
 Trupul este trecător iar
sufletul nemuritor

27