6/19/2019 Atelier LiterNet › Versiune imprimabilă

Imprimare

Locuinţele sociale de pe strada Victor

Manu
Răzvan Voinea, Dana Dolghin
De locuit şi povestit
10.01.2015

Nu de puţine ori, locuitorii din parcelările analizate au lansat o serie de ipoteze de lucru pe cât de
atractive, pe atât de greu de dovedit cu documente din arhivă. În Parcul Iancului, prima familie cu
care am discutat în cadrul cercetării de teren din 2013, pe strada Competiţiei (în anii treizeci strada
purta numele Maior Gh. Popescu) a relatat faptul că în zonă locuiau legionari sau partizani ai
acestora, iar în casele respective (pe strada lt. Victor Manu) poliţia a scos la iveală pistoale sau
mitraliere. Pe de altă parte, numeroase studii menţionează faptul că locuinţele de pe str. lt. Victor
Manu au fost proiectate de Horia Creangă, deşi strada făcea parte din Parcul Iancului (proiectat de
Societatea Comunală pentru Locuinţe Ieftine). Cum Horia Creangă nu a colaborat cu SCLE,
întrebarea legată de implicarea lui Creangă în proiectarea acestor imobile este legitimă şi necesară. A
doua întrebare legitimă este legată de beneficiarii acestor locuinţe. Cine erau aceştia şi de ce istoria
orală a parcelării menţionează deseori faptul că pe strada Manu locuiau reprezentanţi ai elitei
intelectuale sau politice?

Horia Creangă, arhitectul caselor?

Dosarul din arhiva Primăriei prezintă o sere de detalii tehnice despre casele construite pe str. lt. Victor
Manu. Astfel, terenul fiecărei parcelări este de 392 mp, construcţia ocupând 86,40 m.p. Conform
raportului şi a planului clădirii, aceasta era compusă din subsol, parter şi etaj, subsolul - pivniţă fiind la
rândul său format din 3 camere. La parter, arhitectul proiectase un dormitor, o cameră mare, sufragerie,
antreu, hall, cameră şi cameră pentru servitori, iar la etaj erau două camere mari, o cameră pentru
birou, una pentru baie şi una pentru w.c. Pe de altă parte, construcţia era realizată din cărămidă cu
mortuar de var, subsolul din beton armat, iar acoperişul din tablă.

În monografia lui Horia Creangă, autoarea Miliţei Sion prezintă planul de situaţie, planul parterului şi
planul etajului semnate de Horia Creangă şi funcţia pe care o îndeplinea la acel moment, Şef al
Direcţiei Lucrări Noi din Primărie, unde fusese angajat încă din 1933. Pe de altă parte, în dosarul
parcelării din arhiva Primăriei, planul casei de la numărul 8 poartă o semnătură care, cu siguranţă, nu îi
aparţine lui Horia Creangă, ci unuia dintre arhitecţii de la Direcţia Arhitectură, cel mai probabil Eugen
Popescu. Este foarte probabil ca Horia Creangă să fi proiectat imobilele, în timp ce arh. Eugen
Popescu doar să le fi semnat în calitatea de reprezentant al Direcţiei Arhitectură, cele două planuri
fiind foarte asemănătoare.

Locuinţe oferite de Primărie elitei intelectuale şi politice

Povestea locuinţelor de pe str. lt. Victor Manu începe la data de 28 Aprilie 1937 când "s-a aprobat
propunerea făcută de Primarul General al Municipiului de a se conveni cu Societatea Locuinţelor
Eftine pentru construirea a 15 locuinţe în Parcul Iancului, care să fie atribuite în plină proprietate şi
gratuit la 5 scriitori, 5 ziarişti şi 5 învăţători, din cei mai săraci care s-au distins în lucrările
https://www.liternet.ro/versiuneimprimabila/atelier/15328/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Locuintele-sociale-de-pe-strada-Victor-Manu.html 1/3
6/19/2019 Atelier LiterNet › Versiune imprimabilă

profesiunilor respective."[i] Avizarea prin decret regal vine abia la 6 septembrie 1939 ("Decret - Lege
pentru autorizarea Municipiului Bucureşti de a ceda în mod gratuit, folosinţa a 15 imobile, în scop
cultural"), când cel mai probabil primii beneficiari se mutaseră deja acolo. Cei 15 au fost desemnaţi de
Sindicatul Ziariştilor, Societatea Scriitorilor Români şi Asociaţia învăţătorilor, criteriul principal al
alegerii lor fiind acela de a nu avea deja o proprietate. Iniţial Societatea Comunală pentru Locuinţe
Eftine a pus la dispoziţia Primăriei 10 locuinţe, atât pe strada Manu, cât şi pe Şos. Iancului.

Astfel, pe Iancului 50 (astăzi 52), locuinţa i-a fost repartizată lui Al. Cazaban (1872 - 1966), cunoscut
ziarist şi scriitor, iar cea de-a doua casă a duplexului (Iancului 52, astăzi 54) i-a fost acordată lui Mihail
Celarian. Carol Ardeleanu (distins în 1933 cu premiul Societăţii Scriitorilor Români, la Iancului 54,
astăzi 56) şi Dumitru Karnabat (poet simbolist, jurnalist şi critic, 1877 - 1949, la numărul 56, astăzi 58)
împărţeau acelaşi imobil. Pe strada Victor Manu, la nr. 4, Mihail Sorbul (distins în 1937 cu Premiul
Naţional pentru Teatru) şi-a luat casa în primire în toamna anului 1939 (o placă comemorativă
menţionându-i numele). Învăţătorii Juarez Movilă şi Teodor Castrişeanu la numerele 8, respectiv 10,
Aurelia Cantemir şi Constantin Enescu la numerele 16, respectiv 18 şi Gh. Diaconescu (nr. 24),
urmând să devină locatari din toamna anului 1939. Acesta din urmă locuia în singura vilă individuală
din parcelare.

Următoarele cinci locuinţe au fost vândute de SCLE Primăriei la 12 August 1941, deşi SCLE le-a
finalizat mai devreme. Astfel, la 26 octombrie 1940, SCLE a închiriat vilele la 4 persoane: Corneliu
Georgescu (Victor Manu, nr. 6, devenind astfel vecin cu Mihai Sorbul), Gheorghe Ghiţea şi Lucia Borş
(numerele 12, respectiv 14), Radu Mironovici (nr. 22), iar "cea de a cincea locuinţă a fost predată
liberă şi se găseşte astăzi ocupată de Serviciul de Studii şi Statistică al Municipiului" (aceasta era
probabil la numărul 20). Numele beneficiarilor sunt cunoscute în istoriografia românească: Corneliu
Georgescu şi Radu Mironovici au fost membri fondatori ai Mişcării Legionare, pe când Ghiţea a
ocupat un post în administraţie în timpul guvernării legionare (septembrie 1940 - ianuarie 1941).
Aceştia din urmă au primit casele după ce Mişcarea Legionară a preluat puterea în septembrie 1940.

Foarte interesant era faptul că "contractile iniţiale pentru locuinţele susmenţionate au fost încheiate pe
termen de câte un an, adică până la 26 octombrie 1941, însă în conformitate cu legile de prelungire în
vigoare ele au fost prelungite, iar chiriaşii notaţi le ocupă şi astăzi". Din diversele biografii ale celor
doi, se pare că aceştia se aflau deja în exil în Germania. Rămâne bineînţeles posibilitatea ca aceste case
să fi rămas familiilor lor.

Concluzii:
Locuinţele de pe lt. Victor Manu reprezintă un caz atipic, acela prin care comanditarul (în acest caz,
Primăria) pune la dispoziţia constructorului planurile de parcelare, fiind vorba şi de unul dintre
puţinele cazuri în care Primăria cumpără locuinţe pentru a le oferi unor categorii sociale vulnerabile.

Strada Victor Manu

Un album foto.
https://www.liternet.ro/versiuneimprimabila/atelier/15328/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Locuintele-sociale-de-pe-strada-Victor-Manu.html 2/3
6/19/2019 Atelier LiterNet › Versiune imprimabilă

[i] Primăria Municipiului Bucureşti, Direcţia Financiară, Adresă, 5 Noiembrie 1942, PMB - Serviciul
Tehnic, Dosar 112/1942.

Imprimat de pe: http://atelier.liternet.ro/articol/15328/Razvan-VoineaDana-Dolghin/Locuintele-

sociale-de-pe-strada-Victor-Manu.html

https://www.liternet.ro/versiuneimprimabila/atelier/15328/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Locuintele-sociale-de-pe-strada-Victor-Manu.html 3/3