UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Specializarea: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR,
Conf. univ. dr. Nume prenume

ABSOLVENT,
Nume prenume (căs. nume)

2019
TITLUL LUCRĂRII
+ eventual, o imagine sugestivă
 CUPRINS

Argument / p.

Partea I. Titlul / p.
I.1. titlul / p.
I.1.1. titlul / p.
I.1.2.
I.1.3.
I.2.
I.3.
I.4.

Partea a II-a. Titlul / p.

II.1.
II.2.
II.3.
II.4.

Concluzii / p.

Bibliografie / p.

Anexe / p.

(exemplele de subcapitole de mai sus sunt orientative, doar pentru a avea model de aşezare în
pagină)
 ARGUMENT

1-1,5 pagini în care prezentaţi motivaţi alegerii temei, importanţa ei în contextul învăţământului
primar/ preşcolar şi ceea ce veţi avea în vedere în partea teoretică a lucrării şi în cea practic-apli-
cativă (veţi folosi preponderent forme verbale de tipul: voi avea în vedere, voi sintetiza, voi
analiza, voi ilustra/ exemplifica etc.).
 PARTEA I. TITLUL

Cel puţin un alineat introductiv, în care faceţi trimitere către ceea ce veţi prezenta în
subcapitole.

I.1. titlul subcapitolului

Setarea paginii: format A4, margini: 2,5 cm la stânga; 2 cm în rest

Titlurile părţilor: TNR, font 14, bold, majuscule, centrat
Titlurile de subcapitole: TNR, font 12, bold, cu alineat
Conţinutul părţilor/ subcapitolelor: TNR, font 12, la 1,5 rânduri, aliniere la stânga şi la dreapta

Precizare: documentul de faţă conţine deja setările menţionate, puteţi lucra direct aici.

Alte norme:
 de păstrat acelaşi alineat în toată lucrarea;
 titlurile de publicaţii – cu italice, fără ghilimele;
 conceptele şi exemplele (de exemplu, anumite cuvinte, litere etc.) – cu italice;
 citatele – cu ghilimele şi cu trimitere, imediat după încheierea citatului, de tipul
(Dimitriu, 1999, p. 18);
 trimiterile se fac după modelul:
(Dimitriu, 1999, p. 18) – când lucrarea citată are un singur autor;
(Winston & Tandy, 2009, p. 17) – când lucrarea citată are doi autori;
(Jonnaert, Ezzayebi, & Defise, 2010, pp. 5-7) – când lucrarea citată are între trei şi cinci
autori;
(Loghin et al., 1970) – când lucrarea citată are mai mult de cinci autori (în trimitere apare
numele primului autor, urmat de et al.);
(Kneller, 1973; Dimitriu, 1999) – când aţi realizat sinteză din mai multe lucrări;
(Joiţa, 2003a, p. 120)
(Joiţa, 2003b, p. 221) – atunci când sunt citate lucrări ale aceluiaşi autor, publicate în
acelaşi an;
În cazul autorilor cu acelaşi nume, se pune în trimitere şi iniţiala prenumelui.
 trimiterile (după modelul de mai sus) sunt obligatorii pentru toate ideile şi exemplele
care nu vă aparţin, chiar dacă le reformulaţi, nu le citaţi;
 în cazul în care preluaţi/ adaptaţi exemple de exerciţii/ jocuri etc. din diferite auxiliare,
treceţi trimitere de tipul (după............../ adaptare după...............);
 atunci când citaţi un autor la a cărui lucrare nu aţi ajuns în original, ci l-aţi găsit citat de
către un alt autor, trimiterea se face cu apud; de exemplu: (Jakobson, apud Popescu,
2015, p. 34) – adică l-aţi găsit citat pe Jakobson în lucrarea lui Popescu;
 notele de subsol se folosesc numai în cazul unor comentarii ale dvs. cu referire la anumite
aspecte din cuprinsul lucrării;
 nu se admit preluări de pe internet, de pe situri de tipul www.didactic.ro,
www.referate.ro, www.scribd.ro, www.wikipedia.ro etc.;
 nu se admit trimiteri la manuale din învăţământul preuniversitar (de exemplu, manuale
pentru liceele pedagogice);
 nu se recomandă trimiterile la DEX; se preferă trimiteri la dicţionare de specialitate (de
pedagogie/ psihologie/ pragmatică/ ştiinţe ale limbajului/ teorie literară etc.);
 puteţi folosi, de pe internet, articole/ publicaţii online, pentru care faceţi trimitere după
modelul de mai sus, trecând la Bibliografie şi link-ul, accesat pe data de.................;
 de evitat trimiterile succesive la acelaşi autor;
 de evitat citatele succesive;
 partea I – partea teoretică – trebuie să reflecte sinteza dvs., prin raportare la literatura de
specialitate; prezentaţi, acolo unde este cazul, elementele comune în opiniile
specialiştilor, respectiv pe cele prin care se diferenţiază aceste opinii;
 în partea a II-a – partea aplicativă –, exemplele trebuie să vă aparţină; valorificaţi-vă, în
acest sens, experienţa de la catedră sau din timpul practicii pedagogice; de asemenea,
puteţi avea ca punct de plecare repere din didacticile pentru învăţământul primar/
preşcolar, dar cu exemplificarea dvs.;
 în cazul în care veţi folosi exemple din diferite texte literare, acestea vor fi trecute
separat, la sfârşitul lucrării, după Bibliografie, la IZVOARE;
 de evitat generalităţile, teoretizările excesive;
 atenţie la exprimare, ortografie şi punctuaţie;
 nu se admite tehnoredactarea fără diacritice;
 în exemplificare, este recomandată folosirea schemelor, a tabelelor, a imaginilor etc.;
 nu se admite inserarea de fotografii ale copiilor (le puteţi prezenta, însă, într-o mapă, la
susţinerea lucrării);
 se lasă întotdeauna spaţiu după semnele de punctuaţie;
 în cazul citării, ordinea este următoarea: „..............................” (autor, an, p. ...);
 ghilimele folosite pentru limba română sunt „.................”;
 pentru a marca lipsa unui fragment dintr-un citat, folosiţi [...];
 când citaţi un text în versuri, folosiţi / între versuri şi // între strofe;
 de verificat, după finalizarea lucrării, concordanţa dintre ceea ce este trecut în Cuprins şi
ceea ce este în lucrarea propriu-zisă;
 de verificat, de asemenea, concordanţa dintre Bibliografie şi trimiterile din lucrare.

Partea I (10-15 pagini) = parte teoretică, realizată ca sinteză a ideilor din literatura de
specialitate.

Partea a II-a (15-20 de pagini) = parte care conţine elemente de didactică a abordării
temei alese de dvs. în ciclul primar şi/ sau preşcolar + aportul dvs.; componenta
practic-aplicativă propriu-zisă a lucrării (programă pentru o disciplină opţională,
auxiliar pentru profesori/ ghid pentru părinţi/ ghidul activităţilor unui cerc/ caiet
pentru copiii de vârstă preşcolară/ şcolară mică, alte instrumente/ materiale create de
dvs. etc.)
 CONCLUZII

1-1,5 pagini cu referire la ceea ce aţi prezentat în fiecare parte a lucrării, cu accent pe
aportul dvs.
Nu se recomandă, în Argument şi în Concluzii, citate şi trimiteri la diferiţi autori.
 BIBLIOGRAFIE (minimum 20 de titluri)

 Dascălu, L. (1985). Întrebările ,,ecou” şi intonaţia lor în limba română. Studii şi Cercetări
Lingvistice, 4(XXXVI). Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste
Române. ...-... .
 Dimitriu, C. (1999). Tratat de gramatică a limbii române. Iaşi: Institutul European.

În ordine alfabetică, după modelul de mai sus, în stilul APA:

https://owl.purdue.edu/owl/research_and_citation/apa_style/apa_formatting_and_style_guide/ref
erence_list_articles_in_periodicals.html
https://owl.purdue.edu/owl/research_and_citation/apa_style/apa_formatting_and_style_guide/ref
erence_list_books.html
https://owl.purdue.edu/owl/research_and_citation/apa_style/apa_formatting_and_style_guide/ref
erence_list_electronic_sources.html

La finalul bibliografiei vor fi trecute şi bazele de date sau paginile web accesate – vor fi
consultate și prezentate minimum 20 de titluri (articole, cărţi, reviste, studii), inclusiv în limbi de
circulație internațională.

IZVOARE

După modelul bibliografiei.

În lucrarea de licenţă trebuie respectate criteriile APA de redactare a lucrărilor ştiinţifice –

le-am exemplificat mai sus şi le găsiţi pe site-ul www.apastyle.org.

Numărul maxim de pagini al lucrării de licenţă: 35 de pagini, fără anexe.

Lucrarea va fi printată faţă-verso.
 ANEXA 1

Anexele se justifică doar atunci când apar trimiteri la ele în capitolele lucrării de licenţă.
Anexele vor include exemplele din partea practică, auxiliar/ ghid, elemente de proiectare
etc.

Având în vedere noul regulament privind protecţia datelor personale, nu se admit în

lucrare fotografii de la activităţile copiilor; acestea vor putea fi prezentate, într-o mapă/ într-un
album, la susţinerea lucrării de licenţă.
Pentru fotografiile preluate de pe internet, trebuie să puneţi link.
ANEXA 2