PROIECT DIDACTIC

Profesor: Roxana Gal

Clasa: a XI-a G
Obiectul: Limbă şi literatura română
Subiectul lecţiei: Particularităţile liricii macedonskiene
Tipul lecţiei: Evaluare sumativă

Testul prezentat evaluează abilităţi, deprinderi şi elemente de competenţă care se referă la

capacităţile de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisă, asociate celor patru competenţe
generale prevăzute în programa şcolară.

Competenţe specifice:
1.1.Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise;
2.1.Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate;
3.1.Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a
apărut aceasta;
4.1.Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau
orale).

Obiective operaţionale:
 să scrie expresii/ locuţiuni care să conţină un termen dat;
 să ilustreze omonimia unui cuvântului;
 să menţioneze elemente ale unui câmp semantic prezente în text;
 să explice valoarea expresivă a unei forme verbale într-un context dat;
 să identifice teme şi motive literare, trăsături ale poeziei simboliste în textul-suport;
 să interpreteze rolul expresiv al unor figuri de stil;
 să explice rolul unui vers menţionat în ansamblul textului poetic;
 să comenteze o strofă a textului poetic dat.
Strategii didactice:
 Metode şi procedee: test docimologic - activitate individuală
 Mijloace de învăţământ: fişe de lucru individuale
 Resurse umane: elevii clasei a XI-a A, capacităţile lor receptive şi emoţionale,
cunoştinţele anterioare privitoare la coordonatele universului liric macedonskian
 Material bibliografic:
- Manual de limba şi literatura română, clasa a XI-a, Adrian Costache, Florin Ioniţă, M.N.
Lascăr, Adrian Săvoiu, Grup editorial ART, Bucureşti, 2007;
- Metodica studierii limbii şi literaturii române, Nicolae Eftenie, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2001;
- Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Constantin Parfene, Editura
Polirom, Iaşi, 1999.
- Didactica limbii române. Fundamente teoretico-aplicative, Emanuela Ilie, Editura
Polirom, Iaşi, 2008;
- Didactica limbii române, Mihaela Secrieru, Editura Ovi-art, Botoşani , 2004;

SCENARIUL DIDACTIC

1.Moment organizatoric: prezenţa, crearea atmosferei necesare desfăşurării lecţiei.

2.Captarea atenţiei: Se citeşte textul-suport pentru test.
3.Anunţarea temei şi a obiectivelor
4.Evaluarea formativă: Fiecare elev va primi o fişă ce conţine testul de evaluare.
 TEST

Citeşte cu atenţie textul următor:

Coroane-n veci nepieritoare
Dintre frunzişurile mari
Ale bătrânilor stejari;
Mi-aşterne umbra sub picioare

Ducându-mi paşii solitari,

Pe sub pădurea cântătoare,
Coroane-n veci nepieritoare
Simt în frunzişurile mari.

Aleea e-n apus de soare -

Se urcă flăcări tot mai tari,
Şi se răsfrâng, scânteietoare,
Printre copacii seculari,
Coroane-n veci nepieritoare.

(Al. Macedonski – Rondelul coroanelor

nepieritoare)
 Redactează, pe baza textului de mai sus, răspunsuri pentru fiecare dintre
următoarele cerinţe:
1. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul (a) duce. (8p)
2. Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului mare. (8p)
3. Transcrie din text doi termeni din câmpul semantic al cuvântului pădure. (8p)
4. Precizează valoarea expresivă a verbului la gerunziu ducând, în versul Ducându-mi
paşii solitari. (10p)
5. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. (10p)
6. Precizează două mărci trăsături ale poeziei simboliste care se regăsesc în textul dat. (10p)
7. Interpretează rolul expresiv al unui epitet şi al unei inversiuni din prima strofă. (12p)
8. Explică rolul versului Coroane-n veci nepieritoare în textul poetic. (12p)
9. Comentează ultima strofă, în maximum 10 rânduri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea
poetică şi mijloacele artistice. (12p)

* Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.

Barem test

1. Două expresii/ locuţiuni – de exemplu: a duce (pe cineva) cu vorba, a duce (pe cineva)
cu zăhărelul, a duce (pe cineva) mintea/ gândul (la ceva) etc. (4p+4p)
2. Alcătuirea corectă a celor două enunţuri. (4p+4p)
3. De exemplu: coroane, frunzişuri, stejari etc. (4p+4p)
4. De exemplu: gerunziul sugerează o acţiune în desfăşurare; relaţia om-natură etc. (10p)
5. De exemplu: timpul, natura, înserarea, pădurea etc. (5p+5p)
6. De exemplu: sugestia, simbolul, corespondenţele, muzicalitatea, refrenul, teme şi motive
simboliste etc. (5p+5p)
7. De exemplu: epitetul (frunzişurile mari), inversiunea (ale bătrânilor stejari) etc.
 identificare şi interpretare argumentată, corectă şi coerentă, respectând normele de
exprimare corectă, de ortografie şi de punctuaţie (6p+6p)
 identificare şi interpretare aproximativă, cu ezitări în argumentare, abateri minore
de la normele de exprimare corectă, de ortografie şi/ sau de punctuaţie (3p+3p)
 simpla menţionare a unui aspect corespunzător cerinţei; ezitări în redactare;
abateri de la normele de exprimare corectă, de ortografie şi/ sau de punctuaţie
(1p+1p)

4
 8. Explicarea rolului versului (de exemplu: efectul muzical – refren; leitmotiv – element de
compoziţie/ de recurenţă în textul poetic; sugestia măreţiei şi a eternităţii naturii etc.)
 explicaţia argumentată, corectă şi coerentă, respectând normele de exprimare
corectă, de ortografie şi de punctuaţie (12p)
 explicaţia aproximativă, cu ezitări în argumentare şi în redactare; abateri minore
de la normele de exprimare corectă, de ortografie şi/ sau de punctuaţie (6p)
 simpla menţionare a unui aspect corespunzător cerinţei; ezitări în redactare ;
abateri de la normele de exprimare corectă, de ortografie şi/ sau de punctuaţie (1p)
9. Comentarea ultimei strofe, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele
artistice (de exemplu: tabloul pădurii în asfinţit; imagini vizuale, cromatice;
personificarea, epitetul, simbolul; refrenul etc.)
 comentarea argumentată a versurilor, prin sublinierea relaţiei dintre fondul de idei
şi mijloacele artistice; respectarea normelor de exprimare corectă, de ortografie şi
de punctuaţie, încadrarea în limita de spaţiu precizată (12p)
 comentarea versurilor doar prin prezentarea selectivă a mijloacelor artistice sau a
fondului de idei, fără sublinierea relaţiei dintre ele; ezitări în redactare; abateri
minore de la normele de exprimare corectă, de ortografie şi/ sau punctuaţie (6p)
 încercarea de comentare, fără valorificarea convingătoare a textului poetic; unele
abateri de la normele de exprimare corectă, de ortografie şi/ sau de punctuaţie (1p)

Raport de analiză privind administrarea testului

Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a XI-a G
Profesor: Roxana Gal

Numele şi
Nr. Nota
prenumele 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Oficiu
Crt. finală
elevului

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
5
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.

Rezultatele obţinute:
Note sub 4 -
Note între 4 şi 5 -
Note între 5 şi 6 -
Note între 6 şi 7 -
Note între 7 şi 8 -
Note între 8 şi 9 -
Note între 9 şi 10 -
Media obţinută :

6
Rezultate pe itemi :

Itemii obiectivi au avantajul că testează un număr şi o varietate mare de elemente de

conţinut, presupun un timp scurt de răspuns şi de corectare: identificarea unor elemente care
alcătuiesc imaginarul poetic, extragerea unor determinanţi din text, identificarea unor versuri
care conţin imaginea unui tablou, precizarea tipului de relaţie la nivel de frază, identificarea
tipului de lirism prezent în text.
Itemii semiobiectivi au presupus un răspuns limitat ca spaţiu, elevii au trebuit să producă
efectiv răspunsul demonstrând, astfel, pe lângă cunoştinţe, şi abilitatea de a se încadra în limita
de spaţiu.
Itemii subiectivi,( inclusiv tema pentru acasă ) care solicită răspunsuri deschise din partea
elevilor, evaluează procese cognitive de nivel înalt, verifică competenţe care vizează creativitatea
şi originalitatea: exprimarea opiniei despre semnificaţia unui vers al poeziei, producerea unui
discurs de tip argumentativ, plecând de la un citat.
Baremul de corectare şi notare a fost construit în concordanţă cu competenţele de evaluare
propuse iniţial. Proiectarea baremului de corectare şi notare s-a constituit într-un demers complex
ce a presupus realizarea corespondenţelor dintre: competenţele de evaluare, unităţile de conţinut,
criteriile şi indicatorii de evaluare. Astfel:
 în cazul itemilor de tip obiectiv a predominat criteriul de corectare cantitativ;
 în cazul itemilor semiobiectivi şi, în special, al celor subiectivi, reperele de corectare şi-
au diminuat aspectul cantitativ, intrând în funcţiune criteriile calitative, cărora li s-au
asociat puncte.
În cadrul procesului de evaluare, asocierea aspectelor cantitative cu cele calitative este
firească şi necesară, întrucât două dintre operaţiile principale ale evaluării sunt măsurarea şi
aprecierea. Măsurarea se exprimă cantitativ, aprecierea se exprimă calitativ.

7
8