Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Planificari Adaptate Clasele 1-4
Planificari Adaptate Clasele 1-4
1
Comunicare în limba română
COMETENTE GENERALE
2
POSIBILE DIRECŢII PENTRU DIFERENŢIEREA SARCINILOR LA NIVELUL
CLASEI,
1.2.să sesizeze intuitiv corectitudinea unei propozitii - jocuri de ordonare logica a cuvintelor în
ascultate propozitii;
- exercitii de perceptie fonica a intonatiei
propozitieienuntiative si interogative (fara
terminologie);
1.5. sa manifeste curiozitate fata de mesajele emise de - simulari ale unor situatii concrete de
diferiti interlocutori comunicare pe teme
cotidiene concrete;
- jocuri de grup cu teme date;
4
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei I se recomandă
următoarele tipuri de activităţi:
2.1. sa pronunte corect sunetele specifice limbii -exercitii de pronuntie;
romane, diftongii, triftongii, alte combinatii de sunete -repetare dupa model;
in cuvinte si separat in silabe
2.2 sa utilizeze cuvintele in enunturi simple, - exerciţii de utilizare a cuvintelor date
pronuntate clar si corect în contexte adecvate;
- exerciţii de despărţire a cuvintelor în
silabe;
2.3 să manifeste iniţiativă şi interes pentru a comunica - exerciţii de dialog cu persoane
cu ceilalţi diferite (folosirea formulelor de salut
şi prezentare);
- joc de rol „Mă numesc…”
3.3 să citească în ritm propriu litere, silabe - exerciţii de citire a cuvintelor monosilabice,
cuvinte monosilabice, formate din 2-3 sunete formate din 2-3 sunete;
- exerciţii de punere în corespondenţă a
cuvintelor scrise cu litere de mână sau tipar cu
imaginea;
Conţinuturile învăţării
Literele şi sunetele:
- distige locul fiecǎrui sunet şi litere în cuvânt;
- reprezintǎ grafic cuvântul, silabele şi sunetele;
- subliniazǎ litera într-un text scurt;
- scrie corect literele mici şi mari de mânǎ;
- uneste cuvintele scrise cu litere mari cu cuvintele scrise cu litere mici
- coloreazǎ imagini care încep cu anumite litere;
- identificǎ toate literele care formeazǎ un cuvânt;
- amplaseazǎ corect literele în reţeaua de linii a caietului de scriere;
- recunoaşte sunetele şi literele din care sunt alcǎtuiţi diftongii; pronunţǎ corect
diftongii în cuvinte;
- recunoaşte literele din care sunt alcǎtuite grupurile de litere;
- exemplificǎ şi scie corect cuvinte care conţin grupuri de litere la început,mijloc şi
sfârşit, în cadrul: copierii, transcrierii sau dictǎrii;
- reprezintǎ grafic numǎrul de cuvinte al propoziţiei prin linii;
- reprezintǎ numǎrul silabelor prin liniuţe;
- reprezintǎ grafic,prin puncte, sunetele unui cuvânt;
- cunoaşte sunetul cu care începe/ se sfârşeşte un cuvânt;
7
- identificǎ ce sunet s-a schimbat între douǎ cuvinte;
Cuvântul:
- încercuieşte cuvântul care corespunde ilustraţiei şi cuvântului care o
denumeşte,dintre alte cuvinte asemǎtoare;
- citeşte fǎrǎ literalizare cuvinte din 1- 4 silabe, fǎrǎ greseli;
- citeşte corect cuvintele care- l conţin pe “x”
- desparte cuvintele în silabe şi reconstruieşte din silabe cuvintele;
- gaseşte litera care lipseşte, pentru a forma cuvântul monosilabic;
- gǎseşte silaba care lipseşte pentru a forma cuvinte cu sens;
- ordoneazǎ silabele pentru aforma un cuvânt;
- formeazǎ familii de cuvinte;
- creeazǎ cuvinte noi, prin adǎugare/ omisiune de silabe;
- scrie corect cuvinte copiate, transcrise,dictate, fǎrǎ omisiuni sau înlocuiri de litere;
- cunoaşte câteva cuvinte cu înţeles asemǎnǎtor/ opus;
- cunoaşte diminutivele/ pluralul cuvintelor;
- atribuie însuşiri corecte unor obiecte/ fenomene etc.
- desprinde sensul unui cuvânt din context;
- foloseşte cuvintele noi şi în alte contexte
Propoziţia:
- formeazǎ propoziţii din douǎ sau mai multe cuvinte, dupǎ imaginile date;
- spune cât mai multe despre imaginile date;
- formuleazǎ propoziţii interogative plecând de la o imagine;
- comparǎ propoziţiile din punctde vedere al numǎrului de cuvinte;
- citeşte propoziţii scurte( 3-4 cuvinte),fǎrǎ reveniri asuprea cuvintelor formate din
1-3 silabe, folosind intonaţia cerutǎ de punctuaţie;
- sǎ respecte spaţiul dintre cuvinte,majuscula primului cuvânt din propozitie şi
semnele de punctuaţie;
- sǎ copieze, sǎ transcrie şi sǎ scrie dupǎ dictare(autodictare) propoziţii
Textul:
- citeşte cu voce tare, în ritm propriu, texte scurte;
- citeşte textecare conţin dialog, cu intonaţie;
- raspunde la întrebǎri legate de textul citit;
- redǎ,prin povestire, conţinutul de idei al unui text;
- scrie corect un text în cadrul: copierii, transcrierii sau dictǎrii
- aşeazǎ corect în paginǎ un text scris, respectând regulile de scriere a titlului,
alineatului şi a substantivelor proprii
Semnele de punctuaţie:
- recunoaşte punctul, virgula, semnul întrebǎrii, semnul exclamǎrii, linia de
dialog,douǎ puncte;
- foloseşte la citire intonaţia specificǎ unui îndemn, mirare, întrebare
8
#Obiective şi activităţi de învăţare ( nivel B ) cls. II
9
4.Redactarea de mesaje scrise în diverse situatii de comunicare
10
unei propoziţii ascultate - exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei
propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără
terminologie);
11
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
3.1 să identifice literele şi grupurile de - exerciţii de asociere a sunetului cu litera (grup de
litere litere- sunet)
- exerciţii pentru lărgirea câmpului vizual de o
silabă
- exerciţii de citire selectivă
- exerciţii de citire la prima vedere;
3.2 să sesizeze legătura dintre enunţuri - exerciţii de punere în corespondenţă a cuvintelor
şi imaginile care le însoţesc scrise cu litere de mână sau tipar cu imaginea;
3.3 să citească în ritm propriu, corect - exerciţii de citire integrală a cuvintelor
un text cunoscut - exerciţii de citire a unor texte cunoscute, formate
din 4-5 propoziţii
- exerciţii de citire selectivă;
B. CONTINUTURILE ÎNVATARII
12
Literele mici si mari ale alfabetului.
Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Citirea cuvintelor.
Citirea propozitiilor.
Intonarea propozitiei interogative (fara terminologie).
Citirea textelor.
2. Formarea capacitatii de comunicare
Comunicarea orala
Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc, a
cere şi a da informaţii, a formula o idee, a cere si a da informatii
_ Cuvântul – element de comunicare.
_ Propozitia/enuntul - alcatuirea de propozitii/enunturi despre obiecte, fiinţe
_ Dialogul – convorbirea între doua sau mai multe persoane. Formulele elementare de initiere si
de încheiere a dialogului.
Schimburi verbale:
initierea sau încheierea unui schimb verbal;
identificarea unei persoane sau a unui obiect;
formularea unor întrebari si a unor raspunsuri;
oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;
oferirea unor informatii despre forma si despre utilitatea unor obiecte;
exprimarea propriei pareri în legatura cu un fapt.
discutii libere despre jocuri, jucarii, filme de desene animate, filme pentru copii; despre
întâmplari si fapte din viata proprie, despre comportarea civilizata, despre mediul scolar,
despre regulile de circulatie rutiera, despre regulile de igiena sanitara, despre ocrotirea
mediului înconjurator etc.
Comunicarea scrisa-Alfabetul limbii romane
Procesul scrierii-Literele mici si mari de mana
-Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
. Scrierea cuvintelor. Despartirea cuvintelor în silabe
Scrierea propozitiilor enuntiative si interogative.
_ Ortografia. Scrierea ortografica a cuvintelor. Scrierea cu litera mare la începutul propozitiei.
Scrierea cu litera mare a substantivelor proprii .
Scrierea corecta a cuvintelor care contin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
_ Punctuatia. Folosirea corecta a semnelor de punctuatie: punctul, semnul întrebarii.
_ Copierea literelor, a cuvintelor, a propozitiilor. Scrierea dupa dictare. Pentru dictare se vor
utiliza silabe, cuvinte şi propoziţii.
Scrierea funcţională
Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări
Biletul
Invitaţia. Felicitarea
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene)
3. Elemente de constructie a comunicarii
Propozitia. Cuvântul. Silaba.
Sunetele limbii române. Articularea vocalelor si consoanelor.
13
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi
1.1 să desprindă informaţii de detaliu - activităţi în grup de confirmare,
dintr-un mesaj ascultat reprezentare a mesajului audiat,
selectarea şi ordonarea unor ilustraţii
legate de mesajul ascultat: 2-3
elemente;
- exerciţii de mimică, gestică;
1.2 să distingă sensul cuvintelor într-un - exerciţii- joc de tipul „La ce
enunţ foloseşte?”, „Ce poţi face cu…?”
- exerciţii de sesizare a înlocuirii unor
cuvinte cu altele cu sens asemănător
sau opus;
- exerciţii de stabilire a sensului unui
cuvânt necunoscut prin raportare la
context;
14
3.2 să desprindă informaţii esenţiale - exerciţii de formulări de răspunsuri la
dintr-un text citit întrebările puse de învăţător;
- exerciţii de recunoaştere a personajelor
din anumite texte narative;
3.3 să citească în ritm propriu un text de - exerciţii de citire în gând, cu voce tare,
mică întindere şoptit un text format din trei-patru
propoziţii;
3.4 să manifeste interes pentru lectură - exerciţii de iniţiere în scopul citirii unor
lecturi;
- joc: „recunoaşte personajul”, şezători,
ghicitori;
- memorarea şi recitarea unor poezii;
- vizitarea bibliotecii şcolii;
15
Conţinuturile învăţării
16
LIMBA SI LITERATURA ROMANA
Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare cls.IV
1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Conţinuturile învăţării
19
MATEMATICĂ EXPLORAREA MEDIULUI
COMPETENŢE GENERALE
20
1.2 să efectueze operaţii de adunare şi - exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale,
scădere în concentrul 0-31 cu sprijin de obiecte;
- exerciţii de descompunere a numerelor, pe baza
unui material concret;
- exerciţii de operare cu numere, folosind obiecte
sau desene;
21
-realizarea unor desene având ca tematică locuinţa,
3.2.sa manifeste grija pentru comportarea camera proprie;
corectă în relaţie cu mediul familiar - participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi
prietenos în cadrul clasei;
- realizarea unor desene/afişe/colaje care să prezinte
norme de comportare civilizată;
4.2. sa identifice relaţii de tipul „dacă... - identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra
atunci…” între două evenimente propriului corp;
succesive - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;
5.2. sa rezolve probleme în care intervin - jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau
operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – (ex.: „La
unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul cumpărături”, „În parc” etc.)
obiectelor - rezolvarea de probleme în care numerele sunt date
obiectual sau figurate prin semne simple: puncte,
cerculeţe, linii etc.
22
unităţi de măsură neconvenţionale;
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi;
Conţinuturile învăţării
Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
- Orientare spaţială şi localizări în spaţiu (înainte- înapoi; sus- jos;
interior- exterior;);
- Grupare de obiecte şi formare de mukţimi;
- Sortări ţi clasificări de obiecte după criterii date: culoare, formă,
mărime;
- Comparare prin punere în corespondenţă;
Numerele naturale de la 0 la 31: citire, scriere, comparare, ordonare;
Adunarea şi scăderea în concentrul 0—10 şi 0—31;
Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie, folosind obiecte concrete;
Elemente intuitive de geometrie: interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice.
23
- citirea numerelor de la 0 la 100;
- scrierea numerelor de la 0 la 100, pe reţeaua caietului
de matematică;
24
2.2 să sorteze, să clasifice obiecte date
sau desene după criterii diverse - jocuri de identificare a obiectelor din realitatea
imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe care o
au faţă de un reper;
-identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în
desene/realitatea imediată, în raport cu alte obiecte
precizate;
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu
alte obiecte precizate (ex.: aşază creionul galben în
stânga creionului roşu);
2.3. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri -conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice
geometrice în mediul apropiat şi în plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul
reprezentări plane accesibile (incluzând unor şabloanelor;
desene, reproduceri de artă, reprezentări - desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi,
schematice) dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din caietul de
matematică;
-decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen
sau colaj;
25
-activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde din
3.2.sa manifeste grija pentru comportarea curtea şcolii sau a colţului verde din clasă;
corectă în relaţie cu mediul natural - utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare a
mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.);
-realizarea unor desene/afişe/colaje care să prezinte
norme de comportare civilizată;
4.2. sa identifice relaţii de tipul „dacă... - identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra
atunci…” între două evenimente propriului corp;
succesive - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;
5.2. sa rezolve probleme în care intervin -identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
operaţii de adunare sau scădere în - identificarea cuvintelor care sugerează operaţii
concentrul 0-100, cu ajutorul aritmetice (a dat, a primit, s-a spart)
obiectelor,imaginilor sau reprezentarilor - rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau
schematice reprezentări simbolice
26
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul claseia II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
6.1.sa utilizeze unele măsuri - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
neconvenţionale pentru determinarea şi (pahare/sticluţe de plastic etc.) pentru măsurarea
compararea capacitatilor si a lungimilor capacităţii;
lungimilor -alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
(palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii;
- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor
unităţi de măsură neconvenţionale;
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi;
6.2.sa utilizeze unele unităţi de măsură -aşezarea unor cartonaşe reprezentând zilele săptămânii,
pentru determinarea/ estimarea duratelor în ordinea succesiunii lor în săptămână;
unor activitati cotidiene - precizarea lunilor specifice unui anotimp;
- identificarea datei unor evenimente din viaţa personală
a copilului (ziua de naştere, prima zi de şcoală, prima zi
a vacanţei de vară , Ziua Internaţională a copilului,
Mărţişorul etc);
Conţinuturile învăţării
Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
- Orientare spaţială şi localizări în spaţiu (înainte- înapoi; sus- jos;
interior- exterior;);
- Grupare de obiecte şi formare de mulţimi (noţiunile de „mai mult”,
„mai puţin”, „ la fel”);
- Sortări şi clasificări de obiecte după criterii date: culoare, formă,
mărime, utilităţi;
- Ordonări: mic, mijlociu, mare;
- Comparare prin punere în corespondenţă;
Numerele naturale de la 0 la 31, de la 0 la 50: citire, scriere, comparare,
ordonare;
27
Adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin, în concentrul 0—31 şi 0—50;
Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie, folosind obiecte concrete:
beţişoare, bile, desene;
Elemente intuitive de geometrie:
o forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc
o interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice
o Orientare spatiala si orientari in spatiu
o Pozitii ale unui obiect:verticala, orizontala,oblica, interior, exterior;
28
MATEMATICA
30
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
3.1.sa rezolve problem in cadrul unor -completarea de şiruri de numere mai mici decât 1000 sau
investigatii, prin observarea unor de obiecte ordonate , respectând reguli precizate;
regularitati din mediul apropiat -realizarea unor modele repetitive (prin desen sau cu
obiecte), respectând o anumită regulă;
- completarea unor spaţii lacunare dintr-un şir de
obiecte/simboluri/numere;
- identificarea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii;
- verbalizarea modului de rezolvare a unor exerciţii si
probleme
31
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
capabil: activităţi:
5.1. sa sorteze/clasifice si inregistreze -selectarea/gruparea unor figuri geometrice după mai
prin desene si tabele a unor date din multe criterii date;
mediul cunoscut - selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii
date (ex.: Alegem materiale tari, aspre şi colorate.) ;
- realizarea unor colecţii de materiale/ obiecte după
criteriul conductivităţii electrice şi utilizarea lor în
activităţile curente (pietricele, dopuri de sticlă, nasturi
etc.);
-înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele;
5.2.sa rezolvee probleme de tipul a±b=x; -identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; - identificarea cuvintelor care sugerează operaţii
a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în aritmetice (a dat, a primit, s-a spart, a distribuit in mod
obiecte, imagini sau reprezentări egal,,pentru fiecare)
schematice - rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau
reprezentări simbolice
-rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea
operaţiilor de adunare şi scădere în concentrul 0-1000,
respectiv de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-100
Conţinuturile învăţării
Numere naturale de la 0 la 1000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare.
Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1000
terminologie specifică: termen, sumă, „cu atât mai mult”, „cu atât mai puţin”;
în concentrul 0-1000, fără trecere peste ordin;
în concentrul 0-1000, cu trecere peste ordin.
Inmultirea numerelor naturale in concentrul 0-100
înmulţirea a două numere de o cifră (tabla înmulţirii)
înmulţirea unui număr cu 10, 100
-înmulţirea a două numere dintre care unul este scris cu o cifră
proprietăţile înmulţirii
Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 - 100
împărţirea numerelor de două cifre la un număr de o cifră cu rest 0 (tabla împărţirii dedusă
din tabla înmulţirii)
Probleme care se rezolvă printr-o operaţie sau prin două operaţii;
Fractii subunitare si echiunitare
Elemente intuitive de geometrie:
forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc;
interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
Măsurări folosind etaloane neconvenţionale
Unităţi de măsură:
metrul;
litrul;
unităţi de timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna
monede
-
1.2.sa Aplice reguli pentru acontinuarea
unor modele repetitive realizarea unor modele repetitive (cu desene sau cu
obiecte), respectând o regulă dată
- realizarea unor modele repetitive utilizând figuri/
corpuri geometrice de diferite mărimi şi culori
- generarea/ completarea unor şiruri de simboluri sau de
numere folosind o regulă dată
1.2 să compare si sa ordoneze numerele - compararea a două numere mai mici decât 10 000
naturale în intervalul 0-10 000,respectiv folosind numărătoarea poziţională sau reprezentări
a fractiilor subunitare sau echiunitare - compararea unor numere mai mici sau egale cu 10 000
utilizând algoritmul de comparare
care au acelasi numitor, mai mic sau egal - utilizarea semnelor <, >, = în compararea numerelor
cu 10 sau fracţiilor cu ajutorul unor exemple concrete şi a unor
34
reprezentări grafice
36
lor în timp (de exemplu, activităţi într-o zi/ săptămână)
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură
pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi
monetare
Conţinuturile învăţării
37
Numere naturale de la 0 la 10 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare:
38
Programa școlară
pentru disciplina
ȘTIINȚE ALE NATURII
CLASELE a III-a – a IV-a
Competențe generale
40
2.2. Aplicarea planului dat pentru - colectarea de date utile investigației din surse diferite
efectuarea unei investigații a mediului (cărți, reviste, internet, filme, excursii, experiențe
înconjurător simple) pentru diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu:
realizarea unui paravan din hârtie închisă la culoare în
jurul unui ghiveci, plasarea celuilalt ghiveci alăturat,
udarea periodică a plantelor)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului
cercetat (de exemplu: observarea culorii frunzelor
celor două plante, a ritmurilor de creștere la cele două
plante, a orientării creșterii celor două plante, a
apariției de noi frunze sau flori)
3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și
despre mediul înconjurător
3.1. Recunoașterea consecințelor unui stil -recunoașterea unor factori de risc asupra propriei
de viață sănătos asupra propriului corp sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
reducerea numărului de ore de somn)
-recunoașterea unor forme de odihnă activă și a
necesității lor, în urma unor discuții (de exemplu:
lectură, activități artistice, sportive)
- realizarea unui program personal de echilibrare a
perioadelor de învățare cu cele de odihnă activă și
somn în scopul aplicării zilnice
41
Conținuturi
Științele vieții
Caracteristici ale lumii vii
- Caracteristici ale viețuitoarelor (nevoi de bază - apă, aer, hrană; creștere; reacții la schimbările
mediului; înmulțire)
- Reacții ale unei plante la diferite schimbări ale mediului
- Reacții ale corpului animal la schimbări ale mediului (temperatura) sau în diferite situații
(pericol, mișcare)
Omul - menținerea stării de sănătate
- Activitate și odihnă
Științele pământului
Pământul - mediu de viață
- Apa, aerul, solul. Surse de apă - tipuri, utilizări
- Resurse naturale - tipuri, folosire responsabilă
- Mișcarea apei pe suprafața Pământului
- Schimbări ale stării de agregare a apei. Circuitul apei
Influența omului asupra mediului de viață
- Poluarea apei, a solului, a aerului
Științele fizicii
Corpuri - proprietăți
- Proprietăți ale corpurilor (formă, culoare, lungime, întindere, masă, volum)
- Stări de agregare (solid, lichid, gaz) - identificare în funcție de formă și volum
- Proprietățile unor metale. Utilizări
- Interacțiuni dintre corpuri (gravitațională, magnetică, electrică, de contact - frecarea)
Forțe și efecte
- Efectele diferitelor interacțiuni dintre corpuri (deformare, mișcare)
- Mișcare și repaus. Caracteristici ale mișcării (distanță, durată, rapiditate)
42
Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare clasa a IV-a
1.2. Utilizarea unor criterii pentru identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
ordonarea si clasificarea unor corpuri, cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de
fenomene și procese exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
43
semințe de fasole sau alte plante, vase, vată, apă)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru
(individual/ în grup)
2.2. Aplicarea planului dat pentru - colectarea de date utile investigației din surse diferite
efectuarea unei investigații a mediului (cărți, reviste, internet, filme, excursii, experiențe
înconjurător simple) pentru diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu:
realizarea unui paravan din hârtie închisă la culoare în
jurul unui ghiveci, plasarea celuilalt ghiveci alăturat,
udarea periodică a plantelor)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului
cercetat (de exemplu: observarea culorii frunzelor
celor două plante, a ritmurilor de creștere la cele două
plante, a orientării creșterii celor două plante, a
apariției de noi frunze sau flori)
3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și
despre mediul înconjurător
3.1. Identificarea unor modalități -recunoașterea unor factori de risc asupra propriei
obișnuite de menținere a sănătății sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin
exerciții de citire a unor etichete ale produselor
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui
aliment)
-identificarea unor reguli de igienă prin discuții,
simulări (de exemplu: igienă alimentară, necesitatea
aerisirii camerei, necesitatea activităților sportive)
3.2. Identificarea unor modalități de -exersarea unor deprinderi de utilizare rationala a unei
protejare a mediului înconjurător resurse( de ex.inscenari cu situatii in care un copil nu
opreste apa de la robinet cand periaza dintii, nu stinge
lumina cand paraseste incaperea;
-amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii,
îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei,
realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea
animalelor domestice/ de companie
44
Conținuturi
Științele vieții
Omul - menținerea stării de sănătate
Cicluri de viață în lumea vie
- Părinți și urmași în lumea vie: asemănări și deosebiri
- Principalele etape din ciclul de viață al plantelor și al animalelor
Relații dintre viețuitoare și mediul lor de viață
- Adaptări ale viețuitoarelor la condiții de viață din diferite medii (pajiște, pădure, râu, mare, deșert)
Omul - menținerea stării de sănătate
Științele fizicii
Corpuri - proprietăți
45