Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Notiuni generale privind structurile generale

hardware si software ale PLC-urilor
SIMATIC S7-300/400
Arhitectura hardware a PLC-urilor S7-300/400
PLC-urile din familiile S7-300/400 se caracterizeaza prin faptul ca sunt
echipamente modulare, dedicate aplicatiilor industriale de complexitate mica si
medie (S7-300), respectiv medie si mare (S7-400).
Caracteristicile generale ale acestor PLC-uri pot fi sintetizate astfel:
• Performatele sunt influentate de tipul CPU-ului utilizat
• Arie extinsa pentru selectia modulelor
• Extensibil pana la 32 de module
• Magistralele P si K integrate in module
o Retele suportate:
o MPI – multipoint interface
o PROFIBUS
o Industrial Ethernet
• Conexiune centrala cu dispozitivul de programare (PG) cu acces la toate
modulele
• Nu exista restrictie de pozitionare in slot
• Configurare si parametrizare utilizand tool-ul „HWConfig” integrat in
STEP 7
Ca realizare constructiva aceste PLC-uri se pot clasifica dupa cum urmeaza:
• PLC-uri compacte (numai S7-300) – statia de lucru contine atat unitetea
centrala de prelucrare cat si module de intrari/iesiri, la care se pot adauga
si module speciale.
• PLC-uri modulare – statia de lucru fiind „construita” din module
separate: unitate centrala de prelucrare, module de intrari/iesiri, module
speciale etc.
Selectarea tipului de PLC utilizat se face functie de complexitatea aplicatiei
(procesului condus) pe baza urmatoarelor considerente:
• Tipurile de semnale care trebuiesc achizitionate precum si numarul lor
(binare, numerice, analogice, trenuri de impulsuri etc.);
• Tipurile de semnale puratoare de comenzi precum si numarul acestora
(binare, numerice, analogice, trenuri de impulsuri etc.);
• Reteaua sau retelele in care PLC-ul este conectat;
• Alte echipamente conectate la PLC (panouri operator, traductori specieli
etc.).

________________________________________________________________________
1
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

PLC-urile de tip SIMATIC S7-300/400 sunt structuri modulare, constituite din

urmatoarele elemente hardware de baza:
• Rack-ul – destiant montarii modulelor, asigura si conectarea intre ele
• Sursa de alimentare (PS) – asigura tensiunea de alimentare necesara
• Unitatea centrala de programare (CPU) – stocheaza si executa programul
utilizator (de conducere)
• Module I/O (SM) – sunt module de intrare/iesire care asigura adaptarea
semnalelor digitale sau analogice, provenite/generate de la/catre proces
la nivelul de tensiune utilizabile de CPU.
• Module cu functii speciale (FM) – sunt module care executa functii
speciale de conducere/supravegere independent de CPU
• Procesoare de comunicatie (CP) – utilizate pentru conectarea in retele
industriale si nu numai
• Module de interfata (IM) – asigura conectarea unui rack cu alt rack
• Subretele – asigura conectarea intre PLC-uri sau cu alte dispozitive.

O statie de lucru (unul sau mai multe PLC-uri) poate fi constituita din mai multe
rack-uri conectate intre ele prin intermediul module speciale interconectate intre
ele printr-un set de cabluri dedicate.
PS, CPU si modulele I/O (SM, FM si CP) sunt montate in rack, conectarea intre
ele realizandu-se prin intermediul a doua magistrale:
• Magistrala de I/O denumita P-Bus;
• Magistrala de comunicatie denumita K-Bus.

In figura 1 este prezentata arhitectura de baza a PLC-urilor S7-300.

Figura 1. Arhitectura de baza a PLC-urilori S7-300

Elementele componente sunt:

• PS – sursa de alimentare (modul optional)
• CPU – unitatea de prelucrare

________________________________________________________________________
2
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

• DI – modul intrari digitale

• DO – modul iesiri digitale
• AI – modul intrari analogice
• AO – modul iesiri analogice
• FM – modul cu functii speciale
• CP – module de tip procesoare de comunicatie
• IM – modul de extensie

Arhitectura software a PLC-urilor S7-300/400

Software-ul unui sistem S7-300/400 este constituit din doua elemente distincte:
sistemul de operare al PLC-ului si programul utilizator.

Sistemul de operare

Sistemul de operare asigura managementul tuturor operatiilor executate de CPU

care nu depind de programul utilizator. Sarcinile sistemului de operare sunt in
mare masura aceleasi ca si in cazul unui sistem de operare in timp real:
Gestionarea sistemului de intrare/iesire – asigura managementul tabelei imaginii
procesului prin actualizarea valorilor de intrare respectiv a valorilor marimilor
de iesire;
• Apelarea programului utilizator – asigura punerea in rulare cu o
periodicitate stabilita a programului utilizator;
• Managementul sistemului de intreruperi – functie de tipul intreruperii
acceptate asigura lansarea in executie a secventei de program specifice
(aceasta secventa se gaseste intr-un bloc organizator – OB – specific);
• Detectia si tratarea erorilor – asigura gestionarea situatiilor de eroare
aparuta fie pe canale hardware fie pe canale software;
• Gestiunea memoriei – prin mecanismele interne asigura un management
optim al memoriei PLC-ului;
• Gestionea operatiilor de restart si complet restart – in cazul operatiilor de
reset se asigura restartarea corecta din punct de vedere logic si electric a
PLC-ului;
• Gestionarea comunicatiei cu alte dispozitive – asigura comunicatia fie cu
module conectate in acelasi rack fie prin intermediul retelelor.

Programul utilizator

Programul utilizator contine toate functiile necesare, elaborate de programator,

pentru conducerea automata a sistemului care se doreste a fi automatizat. Pentru

________________________________________________________________________
3
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

a putea fi executat de catre PLC, programul utilizator trebuie incarcat in

memoria PLC-ului.
Principalele sarcini ale programului utilizator sunt:
• Sa contina toate secventele de initializare specifice aplicatiei care trebuiesc
executate in cazul unei operatii de restart sau complet restart;
• Prin structura si functiile programului sa asigure conducerea corecta din
punct de vedere logic al procesului industrial care se doreste a fi
automatizat;
• Sa asigure gestiunea corecta a sistemului de intreruperi, daca acesta este
utilizat;
• Sa asigure o functionare normala in cazul aparitiei unor elemente
perturbatoare;

Structura si elementele componente ale programului utilizator

Un program utilizator, elaborat in S7, este constituit din: blocuri, functii,

instructiuni si adrese. In tabelul 1 sunt prezentate toate elementele pe baza carora
este construit un program utilizator.

Element Descriere
Blocuri de organizare Determina structura programului utilizator
(Organization Blocks – Asigura interfata dintre programul utilizator si sistemul de operare
OB) Asigura controlul startului PLC-ului, executia ciclica a programului
utilizator, gestiunea intreruperilor si managementul erorilor
Functii bloc sistem Sunt blocuri standard preprogramabile integrate in CPU. Aceste
(System Function Blocks functii pot fi apelate in cadrul programului utilizator, ele facand parte
– SFB) si functii sistem din cadrul nucleului sistemului de operare. Pentru aceste functii nu
(System Function – SFC) este necesara efectuarea operatiei de incarcare in CPU
Functii (Functions – FC) Sunt blocuri logice elaborate in cadrul programului utilizator.
si blocuri de functii Diferenta dintre FC si FB este data de faptul ca FC-urile nu au
(Function Blocks – FB) asociate zone de memorie distince pe cand FB-urile au asociate zone
de memorie distincte pentru memorarea de parametrii.
Blocuri de date Sunt zone de memorie definite de utilizator care contin date definite
de programator. Exista doua tipuri de blocuri de date:
Blocuri de date globale (Global Data Block – DB ) - care contin date
accesibile din orice punct al programului utilizator
Blocuri de date instante (Instance Data Block – DI) – care contin date
asociate unei functii bloc, datele corespunzatoare neputand fi accesate
decat prin intermediul FB-ului asociat
Instructiuni S7 Sunt instructiunile specifice lui S7
Adrese Sunt adresele asociate memoriei si zonei de intrare/iesire compatibile
S7 si specifice CPU-ului utilizat
Tabelul 1. Elementele de baza ale programului utilizator

Combinarea elementelor de baza in cadrul unui program utilizator conduce la o

structura de baza ierahizata a acestuia.

________________________________________________________________________
4
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

In figura 2 este prezentat modul de ierarhizare a programului utilizator.

Figura 2. Ierarhizarea programului utilizator

Pe langa instructiuni, blocurile contin si variabile utilizate in cadrul programului

utilizator. Variabilele sunt parametrii transmisi intre blocuri, putand fi: variabile
statice salvate in blocurile de date instante si utilzate de catre FB-ul
corespunzator, variabile temporare disponibile numai pe parcusul executiei unui
OB, FB sau FC.
Implementarea OB-urilor, FB-urilor, FC-urilor se bazeaza pe utilizarea
parametrilor de transfer a datelor catre/de la ele. Parametri utilizati se impart in
doua categorii distincte: parametri formali – utilizati in identificarea parametrilor
specificati in declaratiile de variabile, respectiv parametrii actuali – pentru care se
declara tipul datei utilizate.
In tabelul 2 sunt prezentate tipurile si modul de declarare a parametriilor utilizati
de OB, FB si FC.
Parametru/ Descriere Utilizare
Variabila
IN Parametru de intrare utilizat in momentul apelarii blocului logic FB, FC
OUT Parametru de iesire actualizat la iesirea din blocul logic FB, FC
IN_OUT Parametru de intrare/iesire utilizat ca intrare in momentul FB, FC
apelarii blocului logic, respectiv ca parametru de iesire actualizat
la esirea din blocul logic
STAT Variabila statica memorata intr-un bloc de date instante DI. FB
Utilizata numai de FB-ul asociat putand fi citita, respectiv scrisa
TEMP Variabila temporara salvata temporar in stiva de date locala FB, FC, OB
alocata blocului logic aflat in executie. Aceste variabile sunt
accesibile numai pe parcursul executiei blocului logic. Dupa
terminarea blocului logic aceste variabile sunt „distruse”
Tabelul 2. Parametrii blocurilor logice

________________________________________________________________________
5
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Toate datele utilizate in cadrul unui program utilizator sunt identificate prin
tipul acestora. In momentul declararii tipurilor de date ale parametrilor, se
specifica lungimea si structura acestora. Tipurile de date utilizate in programele
S7 sunt:
• Tipuri de date elementare;
• Tipuri de date complexe care pot fi create prin combinarea tipurilor de
date elementare;
• Tipuri de date definite de utilizator (User Data Type – UDT);
• Tipuri de parametrii care definesc parametrii speciali transferati catre FB
sau FC.
Tipurile de date elementare utilizate in STEP 7 sunt prezentate in tabelul 3.

Tip Dim. Format Domeniul si forma de reprezentare

in
biti
BOOL 1 Text boolean TRUE/FALSE
(bit)
BYTE 8 Numar hexazecimal B16#0 pana la B16#FF
(octet)
WORD 16 Numar binar 2#0 pana la 2#1111_1111_1111_1111
(cuvant) Numar hexazecimal W#16#0 pana la W#16#FFFF
BCD C#0 pana la C#9999
Numar zecimal fara semn B#(0,0,) pana la B(255,255)
DWORD 32 Numar binar 2#0 pana la 2#1111_1111_1111_1111_
(dublucuvant) 1111_1111_1111_1111
Numar hexazecimal W#16#0000_0000 pana la
W#16#FFFF_FFFF
Numar zecimal fara semn B#(0,0,0,0) pana la b#(255,255,255,255)
INT 16 Numar zecimal cu semn -32768 pana la 32767
(intreg)
DINT 32 Numar zecimal cu semn L#-2147483648 pana la
(intreg lung) L#2147483647
REAL 32 Format IEEE pentru Limita maxima: ± 3.402823e+38
(virgula flotanta) numerele in virgula Limita minima: ± 1.175495e-38
flotanta
S5TIME 16 Timpul in S7 cu rezolutie S5T#0H_0M_0S_10MS pana la
(timp SIMATIC) de 10 msec S5T2H_46M_30S_0MS si
S5T#0H_0M_0S_0MS
TIME 32 Timp reprezentat in -T#24D_20H_31M_23S_648MS pana la
(timp IEC) standard IEC cu rezolutie T#24D_20H_31M_23S_647MS
de 1 ms, intreg cu semn
DATE 16 Data in format IEC cu D#1990-1-1 pana la
(data IEC) rezolutie de 1 zi D#2168-12-31
TIME_OF_DAY 32 Timpul cu rezolutie de 1 TOD#0:0:0 pana la
msec TOD#23:59:59.999
CHAR 8 Caracter ASCII ‚A’, ‚B’ etc.
(caracter)
Tabelul 3. Tipurile de date elementare din STEP 7

________________________________________________________________________
6
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Tipurile de date complexe utilizate in STEP 7 sunt prezentate in tabelul 4.

Tipul datei Descriere

DATE_AND_TIME Definita pe 8 octeti (64 biti) asigura slavarea in cod BCD a urmatoarelor
DT informatii: anul in octetul 0, luna in octetul 1, ziua in octetul 2, ora in
octetul 3, minutele in octetul 4, secundele in octetul 5, milisecundele in
octetul 6 si jumatate din octetul 7, ziua din saptamana curenta in
cealalta jumatate a octetului 7.
STRING Defineste un grup de maxim 254 de caractere (date de tipul CHAR).
(sir de caractere) Dimensiunea maxima standard a acestei date este de 256 de octeti, din
care 254 de octeti sunt pusi la dispozitie pentru memorarea caracterelor,
iar 2 octeti reprezinta header-ul sirului. Dimensiunea sirului poate
definita prin definirea lungimii acestuia
ARRAY Defineste un grup multi-dimensional (matrice) de date de acelasi tip
STRUCT Defineste un grup de date care contine orice tip de date
FB, SFB Programatorul poate stabilii structura blocului de date instanta asociat
functiei bloc corespunzatoare
Tabelul 4. Tipurile de date complexe din STEP 7

In cadrul tipurilor de date definite de utilizator UDT, se pot combina tipurile de

date complexe si tipurile de date elementare astfel incat sa se creeze un tip de
data particulara. Aceasta data va avea atasat un nume distinct, utilizarea ei in
cadrul programului utilizator facandu-se pe baza acestui nume.

Pentru parametrii formali, utilizati in cadrul FB, FC si OB, se pot definii tipuri de
parametrii pentru transferul de date intre blocuri. Tipurile de parametrii sunt
prezentati in tabelul 5.

Parametru Dimensiune Descriere

TIMER 2 octeti Indica timerul care va fi utilizat in programul utilizator si
apelat in cadrul unui bloc logic
Format: T5 – timerul 5
COUNTER 2 octeti Indica counterul care va fi utilizat in programul utilizator si
apelat in cadrul unui bloc logic
Format: C10 – counterul 10
BLOCK_FB 2 octeti Indica numarul blocului care va fi utilizat in programul
BLOCK_FC utilizator si apelat in cadrul unui bloc logic
BLOCK_DB Format: FC101 – functia 101
BLOCK_SDB DB243 – blocul de date 243
POINTER 6 octeti Indentifica o adresa (un pointer)
Format: P#M40.3 – adresa corespunzatoare bitului 3 a
octetului 40 din memorie
ANY 10 octeti Este utilizat in cazul in care tipul datei a parametrului curent
utilizat nu este cunoscut
Format: P#M50.0 BYTE 10
P#M100.0 WORD 5
Tabelul 5. Tipurile parametrilor utilizati in STEP 7

________________________________________________________________________
7
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Organizarea memorie a PLC-urilor S7-300/400

Memoria PLC-urilor din familiile S7-300/400 este organizata pe trei nivele de
baza:
Nivelul 1 – Load memory – este zona in care se afla stocat programul utilizator,
inclusiv informatiile legate de configurarea sistemului (fara adresele simbolice).
Aceasta memorie poate fi de tipul RAM, FEPROM sau card de memorie. In Load
memory.
Nivelul 2 – Work memory – este de tip RAM si stocheaza informatii (parti de
program S7) care sunt relevante in timpul executiei programului utilizator;
Nivelul 3 – System memory – este de tip RAM si adresele (variabilele) accesate
prin programul utilizator. Adresele sunt combinatii intre zone (address areas)
continand pentru fiecare CPU in parte. (tabela imaginii procesului pentru
intrari/iesiri, bitii de memorie, timere, countere). In aceasta zona de memorie
sunt pozitionate stiva blocurilor de date (Block Stack - BS), stiva sistemului de
intreruperi (Interrupt Stack - IS) si zona de stiva temporara (Local Data Stack -
LDS). Zonele de adrese ale memoriei sistem sunt:
• Intrari(Inputs) – I – care sunt imagini („process input image”) ale
modulelor de intrari digitale;
• Iesiri(Outputs) – Q – care sunt imagini („process output image”) ale
modulelor de iesiri digitale;
• Biti de memorie (Bits memory) – M – stocheaza informatii disponibile
intregului program;
• Timere (Timers) – T – sunt locatii de memorie utilizate la implementarea
timerelor de intarziere sau monitorizare;
• Numaratoare (Counters) – C – locatii de memorie utilizate pentru
implementarea de numaratoare;
• Date locale temporare (Temporary local data) – L – locatii de memorie
alocate dinamic reprezentand buffere temporare pe timpul procesarii unui
bloc. Sunt localizate in stiva L a sistemului, gestionata dinamic de catre
CPU pe perioada executiei programului.

In figura 3 este prezentat modul de organizare a memoriei pentru S7-300/400.

________________________________________________________________________
8
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Figura 3. Organizarea memoriei pentru S7-300/400

Adresarea modulelor
In momentul proiectarii unei instalatii automatizate cu ajutorul PLC-urilor, se
determina pentru fiecare semnal pozitia unde este conectat la PLC. Aceasta
pozitie este identificata de catre programul utilizator prin intermediul unei
adrese unice la nivelul intregului sistem.
Zonele de adrese specifice PLC-urilor S7-300/S7-400 sunt prezentate in tabelul 6.

________________________________________________________________________
9
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Zona de Tip Notatie Descriere

adresa STEP 7
Imaginea Intrare de tip bit I La inceputul ciclului, unitatea centrala de
Intrarilor Intrare de tip octet IB prelucrare „citeste” valorile
Intrare de tip cuvant IW corespunzatoare ale intrarilor de la
Intrare de tip dublucuvant ID modulele de intrare si le depune in aceasta
zona de memorie
Imaginea Iesire de tip bit Q Pe parcursul executiei programului
Iesirilor Iesire de tip octet QB utilizator, unitatea centrala de prelucrare
Iesire de tip cuvant QW depune informatiile corepunzatoare ale
Iesire de tip dublucuvant QD iesirilor in aceasta zona de memorie, iar la
sfarsitul ciclului aceste valori sunt
transferate modulelor de iesire
Biti de Bit de memorie M Aceasta zona de memorie este destinata
Memorie Octet de memorie MB memorarii interne a unor valori
Cuvant de memorie MW intermediare, necesare pe parcursul
Dublucuvant de memorie MD executiei programului utilizator
Temporizator Timer (T) T Zona de memorie destinata stocarii de
(Timer) informatii referitoare la timere
Numarator Counter (C) C Zona de memorie destinata stocarii de
(Counter) informatii referitoare la countere
Blocuri de DB accesate prin instructiunea DB Blocurile de date contin informatii
date „OPN DB”: necesare executiei programului urilizator,
Bit de date DBX definite ca fiind date globale sau
Octet de date DBB particulare
Cuvant de date DBW
Dublucuvant de date DBD
DB accesate prin instructiunea DI
„OPN DI”:
Bit de date DIX
Octet de date DIB
Cuvant de date DIW
Dublucuvant de date DID
Date locale Bit de data locala L Aceasta zona de memorie este asimilata
(temporare) Octet de data locala LB zonei stivei de date locala activata dde
Cuvant de data locala LW fiecare functie utilizata in cadrul
Dublucuvant de data locala LD programului utilizator
Intrari de la Intrari periferice de tip octet PIB Zona de memorie de intrare destinata
module Intrari periferice de tip cuvant modulelor speciale de intrari de tip DP
periferice Intrari periferice de tip PIW (Profibus)
externe dublucuvant
PID
Iesiri pentru Iesiri periferice de tip PQB Zona de memorie de iesire destinata
module octet modulelor speciale de iesiri de tip DP
periferice Iesiri periferice de tip cuvant PQW (Profibus)
externe Iesiri periferice de tip
dublucuvant PQD
Tabelul6. Zonele de adrese specifice PLC-urilor S7-300/S7-400

________________________________________________________________________
10
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

In cadrul unui program utilizator accesarea unei zone de adresa se poate efectua
in doua moduri distincte:
• prin adresa absoluta;
• prin adresare simbolica.

Adresarea absoluta

Prin acest mod de adresare o locatie de memorie este accesata direct prin:
• Identificatorul de adresa ( I, Q, M, T, C etc.)
• Tipul datei (B,W,DW)
• Adresa absoluta
In tabelul 7 sunt prezentate exemple de utilizare a adresarii absolute.

Adresa Absoluta Descriere

I 0.0 Se acceseaza intrarea de tip bit 0 din octetul 0
Q 7.4 Se acceseaza iesirea de tip bit 4 din octetul 7
M 50.3 Se acceseaza bitul de memorie 3 din octetul 50
MD 70 Se acceseaza dublulcuvant de memorie 70
Tabelul 7. Utilizarea adresarii absolute

In figura 4 se prezinta modul de accesare a unei locatii de memorie.

Figura 4. Modul de accesare a unei locatii de memorie

Adresarea simbolica

Prin acest tip de adresare fiecarei locatie de memorie ii este atasat un simbol, care
va fi utilizat in cadrul programului utilizator. Atasarea simbolurilor se face in
STEP 7 prin intermediul tabelei de simboluri.
La nivelul programului utilizator pot fi definite doua tipuri de simboluri:
• Simboluri glogale – recunoscute de intreg programul utilizator;
• Simboluri locale – recunoscute numai de anumite parti ale programului
utilizator.

________________________________________________________________________
11
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Biti de memorie de tact

In cadrul conducerii proceselor, in multe situatii este necesara utilizarea unui
semnal periodic (de exemplu un semnal de tact) de frecventa fixa. Un astfel de
semnal poate fi implementat cu ajutorul timerelor, a utilizarii unui watchdog, a
utilizarii intreruperilor sau mai simplu prin utilizarea unui semnal de tip biti de
memorie de tact (clock memory).
Acestia sunt biti care isi schimba starea periodic cu o frecventa fixa prestabilita.
Bitii sunt combinati intr-un octet a carui structura este prezentata in figura 5.

Octetul de tact de memorie

7 6 5 4 3 2 1 0

10 Hz
5 Hz
2,5 Hz
2 Hz
1,25 Hz
1 Hz
0,625 Hz
0,5 Hz
Figura 5. Structura octetului de tact de memorie

Adresele corespunzatoare bitiilor de tact de memorie (clock memory) se

parametrizeaza in CPU cand se realizeaza configuratia hardware a sistemului.

________________________________________________________________________
12
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Notiuni introductive privind

programarea in STEP 7
a PLC-urilor SIMATIC S7-300/400

Managerul SIMATIC (SIMATIC Manager)

SIMATIC Manager-ul este instrumentul de baza in STEP 7. Cu ajutor acestuia se
pot deschide proiecte vachi sau crea proiecte noi.
In figura 6 este prezentat un exemplu pentru SIMATIC Manager dupa lansarea
in executie si deschiderea unui proiect existent.

Figura 6. Exemplu pentru SIMATIC Manager

In figura 7 este prezentata ierarhia pe obiecte a unui proiect de tip STEP 7

gestionat de catre SIMATIC Manager.

________________________________________________________________________
13
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Figura 7. Ierarhia obiectelor unui proiect STEP 7

Editarea proiectelor

Crearea unui proiect

Exista doua metode pentru crearea unui proiect:

Utilizand comenzile: FILE -> New etc.
Utilizand comanda: FILE -> New Project wizard.
Indiferent de metoda utilizata, primul pas care trebuie realizat este configurarea
hardware a sistemului.

Configurarea hardware

Pentru configurarea hardware a unei statii de lucru se acceseaza obiectul

Hardware a unui proiect STEP 7. In figura 8 se prezinta locul unde se afla
obiectul Hardware.

________________________________________________________________________
14
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Figura 8.Pozitia modului Hardware intr-un proiect STEP 7

Prin dublu click pe obiect se apeleaza toolul HWCONFIG cu ajutorul caruia se

realizeaza configuratia hardware dorita pentru sistem.

Pentru configurare se utilizeaza catalogul hardware. In figura 9 se prezinta

interfata utilizator pentru configurarea sistemelor si catalogul hardware.

Figura 9. Interfata utilizator si catalogul hardware pentru configurarea unei statii

In figura 10 se prezinta un exemplu de statie realizata cu HWCONFIG.

________________________________________________________________________
15
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Figura 10.Configuratia hardware a unei statii de lucru

Dupa plasarea modulelor acestea trebuiesc parametrizate corespunzator (alocare

adrese, viteza de transfer etc.)

In figura 11 se prezinta un exemplu de parametrizare pentru un modul DIO.

Figura 11.Exemplu de parametrizare pentru un modul DIO

Dupa amplasarea si parametrizarea tuturor modulelor configuratia trebuie

salvata si compilata inaintea incarcarii in PLC. (Station -> Save sau Station -> Save
and Compile).
Incarcarea configuratiei hardware in PLC se realizeaza cu comanda: PLC ->
Download

________________________________________________________________________
16
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Crearea unui program S7

Introducere

Programul utilizator este creat ca un obiect de tip program S7. Programul

utilizator poate fi asignat in ierarhia statiei sau poate fi creat independent de
statie. Indiferent de modul in care a fost creat el contine un obiect denumit
Symbols si doua sub-obiecte Source Files si Blocks (vezi figura 12).

Figura 12. Obiectele generate la crearea unui program S7

Source Files – contine sursele programelor editate in mod text (fisiere ASCII). De
exemplu, in cazul programarii in SCL sursele se regasesc in acest sub-obiect.
Blocks – contine sursele de program care au fost compilate si care pot fi incarcate
in PLC. Sursele editate in LAD, STL sau FBD se regasesc in acest sub-obiect.

Tabela de simboluri – Symbol Table

In scrierea unui program se opereaza cu intrari, iesiri, timere, blocuri. Ca metode

de accesare a acestor informatii se poate utiliza adresarea absoluta (de ex. I 2.0)
sau adresarea simbolica ( de ex. Start). Adresarea simbolica utilizeaza denumiri
simbolice definite de programator care sunt atasate adreselor absolute, In acest
mod, un program este mult mai usor de urmarit si de depanat.
In cazul utilizarii modului de adresare simbolica exista o distinctie clara intre
denumirile simbolice locale si denumirile simbolice globale. O denumire

________________________________________________________________________
17
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

simbolica locala este recunoscuta numai in cadrul blocului unde a fost declarata,
pe cand o denumire simbolica globala este recunoscuta in toate blocurile.
Denumirile simbolice globale se definesc in tabela de simboluri (Symbol Table)
din obiectul Symbols.
Un simbol incepe cu un caracter alfa-numeric si poate avea maxim 24 de
caractere.
In figura 13 se prezinta un exemplu de Symbol Table.

Figura 13.Exemplu de Symbol Table

In Symbol Table pot fi asignate nume pentru urmatoarele adrese sau obiecte:
• Intrari – I, iesiri – Q, intrari periferice – PI, iesiri periferice – PQ;
• Biti de memorie M, timere T, countere – C;
• Blocuri de cod: OB-uri, FB-uri, FC-uri, SFC-uri, SFB-uri si blocuri de date
DB-uri;
• Date definite de utilizator – UDT-uri;
• Tabela variabilelor – VAT.

Editarea programelor in STL

Pentru crearea programelor utilizator, pachetul de baza STEP 7 contine un

program editor pentru programarea in limbajele LAD, STL si FBD.
In STL (STatement List) programul este editat in mod incremental.
In figura 14 sunt prezentate actiunile posibile asociate cu crearea unui program
STL.

________________________________________________________________________
18
 Programarea Moderna a AP-urilor si a CNC-urilor

Figura 14. Scrierea unui program cu editorul STL

Compilarea programelor editate in STL se realizeaza automat la salvarea blocului.

________________________________________________________________________
19