SPAŢII VECTORIALE (LINIARE)

Spaţiul vectorial este una din cele mai importante structuri matematice, ce serveşte
disciplinelor economice si ingineresti.

DEFINITIE
Fie K un corp comutativ şi 1K elementul său unitate. Tripletul format din:
- o mulţime nevidă V
- o lege de compoziţie internă, aditivă, definită pe V, notata cu:  sau +,…….
 : V V  V
u, v  u  v ,  u,vV

- o lege de compoziţie externă, multiplicativă, notata :  sau  ,….

 :K  V  V
(,u) u,  ,vV
care verifică axiomele:
(V1) (V, ) este grup abelian (elementul neutru al acestui grup va fi notat  )
(xy) z=x (yz), x,y,zV (asociativitate)
xy=yx, x,yV (comutativitate)
V, xV, x=x=x (element neutru)
xV, x’V, xx’=x’x= (elemente simetrizabile)
(V2)   u  v  (  u)  (  v) u, v  V,   K
(V3)      u  (  u)  (  u)  u  V,  ,   K
(V4)    u      u   uV ,  ,   K

(V5) 1K  u  u u V
se numeşte spaţiu vectorial (liniar) peste K (sau K-spaţiu vectorial).

In cazul in care K=R (respectiv K=C) vom spune că V este un spaţiu vectorial real (respectiv
complex).
Elementele unui K-spaţiu vectorial se numesc vectori, iar elementele corpului K se numesc scalari.
Legea aditiva se numeste adunarea vectorilor, iar legea multiplicativa se numeste inmultirea
vectorilor cu scalari.
Vectorul  se numeste vectorul nul al spatiului vectorial.
Matematici aplicate in economie 5
 Proprietaţi
Intr-un K-spaţiu vectorial V, următoarele afirmaţii sunt adevărate:
1)   (u - v)    u -   v   K u, v  V
2) ( -  )  u    u -   v  ,   K u  V
3)        K
4) 0k  u    u V

5) (1K )  u  u u  V
6) dacă  u   , atunci   0 K sau u   .

Exemple.
1. Spaţiul aritmetic real cu n dimensiuni, Rn
Fie nN* .Vom considera produsul cartezian al multimii numerelor reale


Rn = R  ....
R  R .

n ori

Elementele lui Rn sunt de forma x  ( x1 , x2 ...xn ) şi se numesc n-uple ordonate.

Rn are structură de spaţiu vectorial peste corpul R, impreună cu urmatoarele legi de compozitie:
-lege de compoziţie aditivă, definită prin:
def
x+y  (x1+y1,x2+y2,…xn+yn) x=(x1,x2,…xn), y=(y1, y2,…yn) Rn
-lege de compoziţie externă peste R definită prin:
def
x  (x1,x2,…xn),  R, x=(x1,x2,…xn) Rn.

2. Mulţimea matricelor cu m linii şi n coloane, cu elemente reale, formează un spaţiu liniar real,
notat M mxn (R). Operaţiile acestui spaţiu liniar sunt: adunarea matricelor şi înmulţirea dintre un număr real
şi o matrice.

DEFINITIE
Fie (V,+,)/K, v1 , v2 ...vn V , 1 , 2 ... n  K .
n
Vectorul v  1v1   2v2  ...   nvn =  v
j 1
j j se numeşte combinaţie liniară a vectorilor v1 ,..., vn .

6 Matematici aplicate in economie

Fie (V,+,)/K, spatiu vectorial peste corpul K.
DEFINITIE
Submultimea WV care impreuna cu legile de compozitie din V, restrictionate la W, are structura de
spatiu vectorial peste corpul K se numeste subspaţiu vectorial al lui V.

PROPOZITIE (CONDITII ECHIVALENTE PENTRU SUBSPATII VECTORIALE)

Fie (V,+,)/K si WV. Urmatoarele afirmatii sunt echivalente :

  u, v  W
W este subspatiu
u vW
vectorial al lui V
   K , u  W
αu W

W este subspatiu
vectorial al lui
(V,+,) /K;

 u, v  W ,
, K,
αu  β vW.

Exemple.
1. În orice spaţiu vectorial V/K, mulţimile   şi V sunt subspaţii vectoriale ale lui V şi se numesc
subspaţii improprii.
2. În Rn/R, mulţimea W={x=(0,x2,x3,…,xn), xjR, j=2,…,n} este subspaţiu vectorial al lui Rn.

Matematici aplicate in economie 7

 3. În spaţiul liniar M 2 x 2 (R)/R al matricelor pătratice de ordinul 2, mulţimea S a matricelor
nesingulare de ordinul 2 (al cărui determinant este diferit de 0) nu este subspaţiu liniar, deoarece suma a
două matrice nesingulare nu este mereu o matrice nesingulară, de exemplu:
1 2   2 1 3 3
A=    S şi B     S , A  B     S .
 3  1 0 4 3 3

DEFINITIE
Multimea de vectori S= {v1 , v2 ,..., vn }  V se numeşte liniar independenta sau libera (vectorii v1 , v2 ,..., vn
sunt liniar independenţi) dacă orice combinaţie liniară nulă a vectorilor lui S se obţine numai cu toţi scalarii
nuli, adică:
1v1   2v2     n vn     i  0, i  1, n .

DEFINITIE
Multimea de vectori S  V se numeşte liniar dependenta sau legata (vectorii v1 ,..., vn sunt liniar

dependenţi) dacă există n scalari  i , i  1, n nu toţi nuli, astfel încât combinaţia liniară a vectorilor lui S cu
aceşti scalari să fie nulă.

Multimea de vectori S  {v1 , v2 ,..., vn } este liniar dependent dacă şi numai dacă unul dintre vectori
săi este o combinaţie liniară a celorlalţi vectori din S.

A stabili natura unui sistem de vectori înseamnă a studia dacă vectorii sunt liniar dependenţi sau
independenţi.

Exemplu.
Să se stabilească natura sistemului de vectori S R 4 ,
S  {v1 , v2 , v3}, v1  (1,1,0,1); v2  (-1,2,1,1); v3  (0,1,1,0).

Fie 1 ,  2 ,  3 scalari din R astfel încât combinaţia lor liniară cu vectorii lui S să fie nulă

1v1   2 v2   3v3  
1 (1,1,0,1)   2 (1,2,1,1)   3 (0,1,1,0)  (0,0,0,0)

1   2  0
  2    0
 1 2 3
Obţinem sistemul de ecuaţii liniare, omogen: 
 2   3  0
1   2  0

8 Matematici aplicate in economie

  1 1 0
 
1 2 1
Matricea sistemului este A   .
0 1 1
 
1 1 0 

Rangul lui A este 3. Deci singura soluţie a sistemului de ecuaţii este cea nulă. Atunci, multimea S este
liniar independenta.

Proprietati ale multimilor de vectori

1) S  { } este liniar dependent;
2) S  {v}, v   este liniar independent, pentru că: din  v   rezulta   0 ;
3) În orice spaţiu vectorial V/K orice subsistem de vectori S '  S al unui sistem S liniar
independent este liniar independent;
4) Dacă S conţine vectorul nul, sistemul de vectori S este liniar dependent;
5) Orice suprasistem S’, S '  S , al unui sistem de vectori liniar dependent S este liniar dependent.
DEFINITIE
O multime de vectori SV se numeşte sistem de generatori pentru spatiul vectorial V/K, dacă orice vector
din V se poate scrie ca o combinaţie liniară cu vectorii lui S. Vectorii lui S se numesc generatori pentru
spatiul vectorial V.

 Spaţiul vectorial V/K se numeşte finit generat, dacă există S sistem de generatori finit pentru V.
 Orice spaţiu vectorial V/K admite cel puţin un sistem de generatori.
 Două sisteme de vectori care generează acelaşi spaţiu se numesc echivalente.
Fie S un sistem de generatori pentru V/K. Următoarele transformări duc la obţinerea unui nou
sistem de generatori pentru V/K:
-schimbarea ordinii vectorilor lui S;
-înmulţirea unui vector din S cu un scalar nenul;
-înlocuirea unui vector din S cu o combinaţie liniară a acelui vector cu alţi vectori din S.
DEFINITIE
O multime de vectori B din spatiul vectorial V cu proprietăţile:
-B este sistem de generatori pentru V
-B este liniar independenta
se numeşte bază pentru spaţiul vectorial V/K.

Se poate demonstra că orice spaţiu vectorial diferit de { } admite cel puţin o bază.
Spaţiul vectorial V care are o bază finită (sau V  { } ) se numeşte finit dimensional; în caz
contrar se numeşte infinit dimensional.
Matematici aplicate in economie 9
 Toate bazele unui spaţiu vectorial, finit dimensional au acelaşi număr de vectori.

DEFINITIE
Numărul notat
n, dacă V are o bază formată din n vectori
dim K V  
0, dacă V  { }
se numeşte dimensiunea lui V.

Un spaţiu vectorial cu dimensiunea n se numeşte n-dimensional şi se notează cu Vn .

Exemple
1) În spaţiul vectorial Rn vectorii
e1=(1,0,0,...,0), e2=(0,1,0,...,0),…,en=(0,0,...,0,1)
determină o bază B  {e1 , e2 ,..., en } ( numită baza canonică).

Arătăm că B este liniar independenta: se formeaza o combinaţia liniară nulă cu scalarii 1,2,…n,
1e1   2e2  ...   n en    (1 , 2 ,..., n )  (0,0,...,0)  1   2  ...   n  0.
Pe de altă parte x Rn , x  (x1, x 2 ,..., x n )  x1e1  x 2e2  ...  x n en , adica vectorii din B formeaza un
sistem de generatori pentru Rn .
Atunci se deduce ca
dimR Rn = n.
2) Spaţiul vectorial Mmxn(K) are dimensiunea mn, o bază a sa este mulţimea
B   Eij 1  i  m, 1  j  n, Eij este matricea care are elementul 1 la intersecţia liniei i cu coloana j,

celelalte elemente fiind nule .

Fie V/K spaţiu vectorial, finit dimensional cu dim KV=n. Următoarele afirmaţii sunt adevarate:
i) orice sistem de vectori liniar independent are cel mult n vectori ;
ii) orice sistem de vectori liniar independent format din n vectori este bază pentru V;
iii) orice sistem de generatori al lui V are cel puţin n vectori;
iv) orice sistem de generatori format din n vectori este bază pentru V.

Dimensiunea spaţiului V/K reprezinta numărul maxim de vectori liniar independenţi şi numărul
minim de generatori ai lui V.

10 Matematici aplicate in economie

DEFINITIE
Scalarii 1 ,  2 ... n cu ajutorul cărora vectorul v V se scrie ca o combinaţie liniară cu vectorii bazei B, se
numesc coordonatele vectorului v în raport cu baza B .

Coordonatele unui vector într-o bază sunt unice.

§ 2. Matrice.Sisteme de ecuatii

Fie K corp comutativ. Am notat M mxn (K ) mulţimea matricelor cu m linii şi n coloane şi coeficienţi
în K
M mxn (K ) împreună cu adunarea matricelor şi înmulţirea unei matrice cu un scalar are o structură de
spaţiu vectorial peste corpul K.
Fie matricea A  (ai j )i 1,m  M mxn ( K ) .
j 1, n

u1  (a11, a12 ,...a1n ) ; u2  (a21, a22 ,...a2n ) ;… ; um  (am1 , am2 ,...amn ) . ui  R n i  1, m se numesc vectorii

linie ai matricei A si considerăm vectorii vi=(a1i,a2i,...,ami) R m , i  1, n , care se numesc vectorii coloană

ai matricei A.
Se numeşte rangul matricei A, numărul vectorilor coloană liniar independenţi ai matricei A.

Sisteme de ecuaţii liniare.

Fie K corp comutativ, R sau C, aijK şi fie sistemul liniar de ecuaţii cu m ecuaţii şi n necunoscute
a11x1  a12 x2  ...  a1n xn  b1

a21x  a22 x  ...  a2 n xn  b2 (1)
a x  a x  ..  a x  b
 m1 1 m 2 2 mn n m

 x1   b1 
   
 x2   b2 
Notăm A  aij i 1,m, j 1,n matricea sistemului , X     R şi b     R m .
n

 
   
x  b 
 n  m
Atunci sistemul (1) se mai poate scrie:
n

a
j 1
ij x j  bi i  1, m (2)

sau AX=b (3)

Matematici aplicate in economie 11

  a1 j 
 
 a2 j  n
sau dacă notăm v j     R m j  1, n , atunci v x j j b . (4)
  j 1
a 
 mj 
Sistemul liniar de ecuaţii (1) se numeşte compatibil dacă există x  (1 ,  2 ,...,  n )  K n care
verifică identic acest sistem.

Teorema 2.3. (Kronecker-Kapelli)

Sistemul de ecuaţii (1) este compatibil dacă şi numai dacă r ( A)  r ( A) , unde A este matricea extinsă a
sistemului.
n
Dacă b   , sistemul AX=0 sau v x
j 1
j j   se numeşte sistem liniar omogen.

Mulţimea soluţiilor unui sistem de ecuaţii liniar omogen cu n necunoscute formează un subspaţiu
vectorial al lui Kn.

Probleme rezolvate
1. Notăm cu V=(0,), mulţimea numerelor reale strict pozitive şi definim pe V operaţiile: “” şi
“” date prin: x  y = xy şi   x = x, x,y  V şi   R.
Este (V, , ) spaţiu vectorial real?
Soluţie. Verificăm, pe rând, axiomele din definiţia spaţiului vectorial. Începem cu structura de grup
abelian a mulţimii V cu operaţia “”:
Asociativitatea:  x, y, zV, (x  y)  z=x  (y  z)
(x  y)  z=(xy)  z= (xy)z=x(yz)=x(y  z)= x  (y  z)
Comutativitatea:  x, yV, x  y= y  x
x  y=xy=yx=y  x
Existenta elementului neutru:    V a.i.  x  V x  =  x=x
Deoarece avem deja verificată comutativitatea e suficient să considerăm ecuaţia:
x  =x  x=x  =1V
Elementul simetric unui element din V:  xV  x’V a.i. x  x’=x’  x=
Deoarece avem deja verificată comutativitatea e suficient să considerăm ecuaţia:
x’  x=  x’x=1  x’=1/x V
În continuare verificăm axiomele 1) – 4) din definiţia spaţiului vectorial:
12 Matematici aplicate in economie
1)   (x  y)= x  y,  x, yV ,  R
  (x  y)=  (xy)= (xy)= xy= x  y=x  y
2) (+β) x= x  βx,  x V ,  , β R
(+β) x= x+β= xxβ= x  xβ= x  βx
3)   (βx)= (β) x,  xV ,  , β R
  (βx)=  (xβ) = (xβ) =xβ= (β) x
4) 1x=x,  xV
1x= x1=x
V împreună aceste două operaţii are structură de spaţiu vectorial real.


  x 0 y 

2. Fie L   A A   , x, y , u, z  R . Să se arate ca L este subspaţiu vectorial al lui M2x3(R) şi

 0 u z  

să se determine o bază a sa.
 x1 0 y1   x 0 y2 
Soluţie. Fie A1     L şi A2   2   L si scalarii oarecare  ,  R. Vom
 0 u1 z1   0 u2 z2 
demonstra că orice combinaţie liniară a matricelor A1, A2 aparţine tot lui L :
 αx1  βx 2 0 αy1  βy 2 
αA1  βA 2     L L este subspatiu vectorial.
 0 αu1  βu2 αz1  βz2 

Considerăm descompunerea
x 0 y 1 0 0   0 0 1   0 0 0   0 0 0 
A     x   y   u   z 
0 u z   0 0 0   0 0 0   0 1 0   0 0 1
1 0 0  0 0 1  0 0 0 0 0 0
Notăm A1   , A 2   , A 3   , A 4    . L este subspaţiul generat de A1,
0 0 0 0 0 0 0 1 0  0 0 1 
A2, A3, A4, matrice liniar independente care formează o bază pentru L. dim K L=4.

Matematici aplicate in economie 13