1.

UNITĂŢI DE MĂSURĂ, RELAŢII ÎNTRE

UNITĂŢILE DE MĂSURĂ. APLICAŢII.
PARAMETRII TERMODINAMICI

1.1. GENERALITǍŢI

În tehnică intervin o serie de mărimi: spaţiul, timpul, masa, forţa, impulsul, momentul
cinetic, energia cinetică etc. Aceste mărimi se introduc numeric în calcule şi formule prin rezultatele
măsurătorilor făcute asupra lor, cu unităţi de măsură convenabile. Astfel când se spune că un mobil
a parcurs un spaţiu de 20 m se înţelege de fapt că el a parcurs un spaţiu de 20 de ori mai mare, decât
un metru; deci metrul este măsura lungimii.
Se constată existenţa a două feluri de mărimi: fundamentale, care au unităţile lor proprii de
măsură (metrul, secunda) şi derivate, ale căror unităţi de măsură se deduc din unităţile de măsură ale
mărimilor fundamentale (viteza).
Totalitatea unităţilor de măsură fundamentale şi derivate care cuprind unul sau mai multe
domenii de măsurare poartă numele de sistem de unităţi de măsură.
Dintre sistemele de unităţi mai importante se disting două categorii:
 sistemele fizice: au ca mărimi fundamentale spaţiul, timpul şi masa;
 sistemele tehnice: au ca mărimi fundamentale spaţiul, timpul şi forţa.

1.2. SISTEME DE MǍSURǍ

1.2.1. SISTEME FIZICE

 sistemul CGS (iniţiale de la cm, g, s): unitatea pentru spaţiu este cm, pentru masă gramul-
masă şi pentru timp secunda;

 sistemul MKS (iniţiale de la m, kg, s): unitatea pentru lungimi este m, pentru masă
kilogramul-masă şi pentru timp secunda;

 sistemul MTS (iniţiale de la m, tona, s): unitatea pentru lungimi este m, pentru masă tona şi
pentru timp secunda.

1.2.2. SISTEME TEHNICE

 sistemul MKFS (iniţiale de la m, kilogram-forţă, s): unitatea pentru lungimi este m, pentru
forţă kilogramul-forţă (simbolizat kgf) şi pentru timp secunda.

5
 Pentru a trece din sistemul MKS în sistemul MKFS trebuie observat faptul că unităţile
mărimilor care conţin masa, respectiv forţa, sunt în sistemul MKFS de 9,81 ori mai mari decât
unităţile corespunzătoare din sistemul MKS. Astfel:

1 kgf = 9,81 N (forţă)

1kgfm = 9,81 J (lucru mecanic)
1 kgfm/s = 9,81 W (putere)

1.2.3. SISTEMUL INTERNAŢIONAL (SI)

Sistemul Internaţional de Unităţi provenit din sistemul fizic MKS stabileşte şase mărimi
fundamentale: lungimea, masa şi timpul (mărimile fundamentale ale mecanicii) la care se adaugă
temperatura în termodinamică, intensitatea curentului electric în electricitate şi intensitatea
luminoasă în optică.

1.2.4. UNITĂŢI DE MĂSURĂ FUNDAMENTALE, SUPLIMENTARE ŞI

DERIVATE ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL

Tab. 1.1
Unităţi de măsură
Mărimea Simbolul
Denumirea
unităţii
Unităţi fundamentale
Lungime metru m
Masă kilogram kg
Timp secundă s
Intensitatea curentului amper A
Cantitatea de substanţǎ mol mol
Temperatură Kelvin K
Intensitate luminoasă candela cd
Unităţi suplimentare
Unghi plan radian rad
Unghi solid steradian sr
Unităţi derivate
Arie metru pătrat m2
Volum metru cub m3
Frecvenţă hertz Hz
Densitate (masă volumică) kilogram pe metru cub kg/m3
Viteză metru pe secundă m/s
Viteză unghiulară radian pe secundă rad/s
Acceleraţie metru pe secundă la pătrat m/s2
Acceleraţie unghiulară radian pe secundă la pătrat rad/s2
Forţă Newton N
Presiune Newton pe metru la pătrat N/m2, Pa
Vâscozitate dinamică Newton secundă pe metru la pătrat Ns/m2
6
 Vâscozitate cinematică metru pătrat pe secundă m2/s
Lucru mecanic, energie, Joule J
cantitate de căldură
Putere Watt W
Tensiune electrică Volt V
Rezistenţă electrică Ohm 
Volum specific  m3/kg
Concentraţie de substanţǎ C mol/m3

Multiplii şi submultiplii unităţilor SI se formează pe baza principiului zecimal prin

înmulţirea unităţilor acestui sistem cu factorii de multiplicare care indică prefixele pentru formarea
multiplilor şi submultiplilor unităţilor SI.

1.2.5. PREFIXELE PENTRU FORMAREA MULTUPLILOR ŞI

SUBMULTIPLILOR UNITĂŢILOR
Tab.1.2
Factori de Prefixul Simbolul prefixului
multiplicare
1018 EXA E
1015 PETA P
1012 TERA T
109 GIGA G
106 MEGA M
103 KILO k
102 HECTO h
10 DECA da
10-1 DECI d
10-2 CENTI c
10-3 MILI m
10-6 MICRO 
10-9 NANO n
10-12 PICO p
10-15 FEMTO f
10-18 ATTO a

1.2.6.UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU PRESIUNE

Tab.1.3
2
dyn/cm
N/m2 kgf/m2 kgf/cm2 mmHg
Unitatea Bar barye At
Pa mmH2O at torr
 bar
1 N/m2 1 10-5 10 0,102 0,10210-4 0,98710-5 75010-5

1 bar 105 1 106 0,102105 1,02 0,987 750

7
 1 dyn/cm2
1 barye 10-1 10-6 1 0,0102 1,0210-6 0,98710-6 75010-6
1 bar
1 kgf/m2
9,81 9,8110-5 98,1 1 10-4 9,6810-5 735,510-4
1 mmH2O
1 kgf/cm2
9,81104 0,981 9,81105 104 1 0,968 735,5
1 at
1 mmHg
133,3 1,33310-3 1,333103 13,6 13,610-4 1,3210-3 1
1 torr

1.3.RELAŢII ÎNTRE UNITĂŢILE DE MǍSURǍ

1.3.1. RELAŢII ÎNTRE UNITĂŢILE DE MǍSURǍ DE LUCRU MECANIC ŞI

ENERGIE

Tab.1.4.

Unitatea J erg kWh kgf m kcalIT kcal15

1J 1 107 2,77810-7 0,1019716 2,3884610-4 2,389210-4

1 erg 10-7 1 2,777810-14 1,01971610-8 2,3884610-11 2,389210-11

1 kWh 3,6106 3,61013 1 3,68105 859,845 860,11

1 kgf m 9,80665 9,80665107 2,7240710-6 1 2,3422810-3 2,343010-3

1 kcalIT 4186,8 4186,81010 1,16310-3 426,935 1 1,00031

1 kcal15 4185,5 4,81551010 1,1626410-3 426,8 0,99968 1

1.3.2. RELAŢII ÎNTRE UNITĂŢILE DE PUTERE

Tab.1.5

Unitatea kW erg/s kgf m/s CP kcalIT/h kcal15/h

1 kW 1 1010 101,9716 1,3596 859,845 860,11

1 erg/s 10-10 1 1,019710-6 1,359610-10 8,5984510-8 8,601110-8

8
 9,806651 1,33331
1 kgfm/s 9,8066510-3 1 8,4324 8,4345
07 0-2

1 CP 0,73549875 7,354987109 75 1 632,44 632,61

1 kcalIT/h 1,16310-3 1,163107 0,118594 1,5812510-3 1 1,00031

1 kcal15/h 1,162410-3 1,1624107 0,11856 1,5807510-3 0,99968 1

1.3.3.RELAŢII INTRE UNITǍŢILE DE MǍSURǍ ALE TEMPERATURII,

PRESIUNII, VOLUMULUI, DENSITǍŢII ŞI VOLUMUL SPECIFIC

1.3.3.1. Relaţiile dintre gradul Kelvin, Celsius, Réaumur şi Fahrenheit:

1 C = 4/5 R = 9/5 F +32 (1.1)

1.3.3.2. Transformarea în grade absolute a temperaturii exprimate în grade Celsius, Réaumur şi

Fahrenheit:

TK= t + 273,15= 4/5 tR + 273,15 = 5/9 (tF – 32) + 273,15 (1.2)

1.3.3.3. Relaţiile dintre presiunile absolută, barometrică, manometrică şi vacuumetrică:

pa= pb + pm [N/m2] (1.3)

pa= pb – pv [N/m2] (1.4)

1.3.3.4. Vidul exprimat în procente:

(pv / pb)100 [%] (1.5)

1.3.3.5. Presiunea măsurată prin înălţimea h a unei coloane de lichid a cărui densitate este  :

p =  g h [N/m2] (1.6)

1.3.3.6. Variaţia lungimii, respectiv lungimea finală la temperatura T2, ale unui corp, având la
temperatura iniţială T1, lungimea l1 şi un coeficient de dilatare termică  :

l = l1    (T2 – T1) = l1    (t2 – t1) [m] (1.7)

l2 = l1  (1 +   T) [m] (1.8)

1.3.3.7. Variaţia de volum şi volumul final la temperatura T 2, ale unui corp care, la temperatura
iniţială T1 are volumul V1 şi un coeficient mediu de dilatare volumică :

9
 V  V1     T2  T1   V1     t 2  t1  [m3] (1.9)

V2  V1  1  T  [m3] (1.10)

1.3.3.8. Densitatea şi volumul specific al unei substanţe omogene de masă m şi volum V :

m
 [kg/m3] (1.11)
V
1 V
v  [m3/kg] (1.12)
 m

1.4. PROCEDEE DE MĂSURARE A MĂRIMILOR MECANICE

FUNDAMENTALE

1.4.1. Măsurarea lungimii

Pentru măsurarea unei anumite lungimi se compară aceasta cu o anumită măsură. Măsura
materializează unitatea. Orice măsură este realizată prin comparaţie cu un etalon. Un etalon al
unităţii de lungime este metrul etalon (este o bară fabricată dintr-un aliaj de platină 90% şi iridiu
10%).

 măsuri şi aparate de măsurat şi trasat cu repere: panglica topografică, ruleta metalică, riglele

Pentru măsurători de precizie se utilizează instrumente cu vernier (şublerul) şi cu şurub

micrometric (micrometre).

 măsuri terminale: calele plan-paralele, calibrele şi sondele

calele: utilizate pentru verificarea aparatelor de precizie, a calibrelor, la măsurarea directă a

dimensiunilor pieselor;

calibrele: destinate să limiteze abaterile pieselor de serie de la dimensiunile proiectate (cu

două poziţii „trece” T şi „nu trece” NT) şi de la forma dorită;

sondele: măsoară jocul între două suprafeţe plane (ex. lere).

1.4.2. Măsurarea timpului

Se face, în principiu, folosindu-se diferite procese periodice: pendula, cronometrul, ceasuri

atomice şi moleculare etc.

1.4.3. Măsurarea masei

Mijloacele de măsurare a masei sunt alese în funcţie de ordinul de mărime al maselor

măsurate. De ex. măsurarea statică sau cântărirea se face cu ajutorul unei balanţe.
10
 De ex. determinarea maselor foarte mari (planete, stele, sateliţi) si a maselor foarte mici
(bacterii, molecule, electroni) se realizează cu ajutorul unor metode teoretice.

1.5. APLICAŢII

1.5.1. Un mobil are viteza de 10 m/s şi se cere exprimarea acesteia în cm/s şi în km/h.

1.5.2. O maşină efectuează un lucru mecanic de 5 J şi se cere exprimarea acestuia în erg şi kWh.

1.5.3. Se cere exprimarea forţei de 1500 kgf în N.

1.5.4. Să se exprime în grade Celsius, Kelvin, Reaumur şi Fahrenheit temperatura de fierbere a apei,
la presiunea normală fizică.

1.5.5. Supapa de siguranţă a unui cazan de abur este reglată la 10 bar. Să se determine presiunea
absolută a aburului din cazan la deschiderea supapei şi să se exprime aceasta în : N/m 2, mbar
şi atmosfere, ştiind că barometrul indică o presiune atmosferică de 750 torr.

1.5.6. La instalaţia de ventilare a unei hale industriale, presiunea aerului se

măsoară cu ajutorul unui manometru cu tub în formă de U (fig.1.1),
umplut cu un lichid a cărui densitate este 1=8,0 kg/dm3, iar înălţimea

pa
pb
coloanei de lichid este h1 = 0,25 m, iar h2 = 0,765 m reprezintă
înălţimea coloanei de mercur a barometrului. Să se calculeze presiunea

pm
absolută a aerului ventilat exprimată în N/m2, ştiind că mercur=13,6
kg/dm3. Fig.1.1

.
1.5.7. Presiunea gazului dintr-un rezervor este măsurată cu ajutorul
unui manometru cu mercur cu tub în formă de U. În mod
accidental peste nivelul din stânga a manometrului s-a depus
un strat de petrol lampant de înălţime h 1 = 0,80 mm având
h3

1=0,78 kg/dm3, iar peste cel din dreapta o cantitate de apă de

h1

înălţime h2 = 200 mm (fig1.2). Care este presiunea absolută a

gazului din rezervor exprimată în N/m2 dacă înălţimea
h2

coloanei de mercur a tubului manometric este de 450 mm iar Fig.1.2

presiunea barometrică este de 993 mbar?

1.5.8. Să se determine densitatea şi volumul specific al aerului care se găseşte într-un rezervor de
capacitate de 5 m3 într-o cantitate de 6 kg?
11
1.5.9. Un termometru de sticlă cu mercur are volumul rezervorului de 200 mm 3, iar diametrul
tubului capilar, d = 0,1 mm. Să se determine care este creşterea de temperatură dacă
mercurul s-a deplasat de-a lungul tubului capilar cu l  40 mm, coeficienţii medii de
dilatare volumetrică fiind, pentru mercur   1,81  10 4 1/grd, respectiv pentru rezervorul

termometrului  rez  0,24  10 1/grd.

4

1.5.10.Vacuumetrul condensatorului unei maşini cu abur (fig.1.3)

indică o presiune vacuumetrică de 0,5 bar, în timp ce presiunea

pb
pa
barometrică este de 722 torr.

pm
Să se determine:
a)presiunea absolută din condensator în N/m2, bar, kgf/m2, at, At,
torr şi mmH2O; Fig.1.3
b) vidul din condensator, exprimat în procente.

1.5.11.
Un micromanometru cu tub înclinat (fig. 1.4) este pus în legătură
cu diafragma care măsoară debitul, la instalaţia de alimentare cu
aer a unei blaze. Lichidul utilizat în micromanometru este
l
alcool, a cărui densitate este de 0,81 kg/dm 3, iar unghiul de

p
înclinare al tubului este de  = 300.
Să se determine căderea de presiune a aerului datorită
diafragmei, ştiind că deplasarea alcoolului de-a lungul tubului Fig.1.4

înclinat este l = 25 mm.

12