1

MODULUL 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene inferioare.
2. Hemoptizia este precedata de: senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena laringiana,
tuse.
3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.
4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.
5. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea secretiei bronsice.
6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.
7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar.
8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica.
9. In astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice.
10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/min.
11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar.
12. In starea de rau astmatic, tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.
13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.
14. Pneumonia pneumococica debuteaza printr-un stadiu de congestie alveolara – urmat de hepatizatie
rosie.
15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5 - 39 grade C.
16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.
17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.
18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.
19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena.
20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.
20. Hemoptizia constituie eliminarea sangelui, pe gura, provenit din caile aeriene inferioare.
21. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea secretiei bronsice.
22. In astmul bronsic, bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice.
23. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ.

Asociati termenii din cele 2 coloane:

I.
1. astmul bronsic a. bicarbonat de sodiu
2. pneumonia pneumococica b. rifampicina
3. ulcer gastro-duodenal c. miofilin
4. tuberculoza pulmonara d. penicilina G
5. angina pectorala e. nitroglicerina
f. ciprofloxacin
II.
1. astmul bronsic a. aerosoloterapie
2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
f. hematemeza
 2

III.
1. tuberculoza primara a. caverna
2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra in platou – 40º C
4. ftizia d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
f. hiperpirexie

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. Dispneea este definita ca fiind:
a. oprirea respiratiei
b. patrunderea aerului in plamani
c. respiratie anevoioasa
d. eupnee
2. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este:
a. tahipnee
b. bradipnee
c. polipnee
d. eupnee
3. Tahipneea reprezinta:
a. respiratie anevoioasa
b. patrunderea aerului in plamani
c. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
d. scaderea frecventei respiratorii sub 20 resp/min
4. Eliminarea sangelui provenit din arborele bronsic reprezinta:
a. hematurie
b. hematemeza
c. vomica
d. hemoptizie
5. Disfagia reprezinta:
a. greutate la inghitire
b. dificultate in digestie
c. lipsa poftei de mancare
d. senzatie de foame exagerata
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiratie in patru timpi: inspiratie – pauza – expiratie – pauza
c. respiratie deficitara permanenta
d. tahipnee
7. Eupneea reprezinta:
a. respiratie deficitara
b. respiratie normala
c. cicluri de respiratie inversate
d. cresterea frecventei respiratorii peste 40 resp/min
8. Hipoxia reprezinta:
a. cresterea oxigenului in sangele circulant
b. cresterea CO2 in sangele circulant
c. scaderea oxigenului in sangele circulant
d.oprirea respiratiilor
 3

9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza:

a. bronhiile mari
b. pleura
c. parenchimul pulmonar
d. bronhiile mici
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit sa:
a. intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b. pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c. evite practicarea sporturilor de iarna
d. sa respire pe gura in anotimpul rece
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a. combaterea obstructiei, inflamatiei, spasmului
b. administrarea penicilinei G
c. administrarea de lichide calde
d. administrarea de nitroglicerina sublingual
12. BPOC –ul este complicatia:
a. pneumoniei pneumococice
b. astmului bronsic
c. bronsitei cronice
d. ftiziei
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a. pneumotorax spontan
b. bronhopneumopatie obstructiva cronica
c. astm bronsic
d. bronsita cronica
14. Combaterea obstructiei in BPOC vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare
b. administrarea corticoizilor
c. tratament antibiotic
d. drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin dispnee:
a. paroxistica expiratorie
b. inspiratorie si expiratorie
c. paroxistica inspiratorie
d. Biot
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:
a. 15 min. - 3 ore
b. 30 min.
c. 2 ore
d. 2-5 min.
17. Sputa din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. ruginie
c. alb-sidefie cu aspect perlat.
d. hemoptoica
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare, antispastice, simpaticomimetice
b. administrarea de antitusive
c. drenaj postural.
d. administrarea de cardiotonice
 4

19. „Inflamatia acuta a mucoasei bronsice corespunde:

a. astmului bronsic
b. tuberculozei pulmonare
c. bronsitei cronice
d. bronsitei acute
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a. infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate, fibroze pulmonare
b. bacilul Koch
c. pneumococul
d. stafilococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a. edemul pulmonar acut
b. emfizemul pulmonar, insuficienta respiratorie
c. pneumotoraxul
d. tuberculoza pulmonara
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a. reducerea iritatiei bronsice, tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contactilor
c. administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
d. administrarea nitroglicerinei sublingual
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:
a. dispnee paroxistica inspiratorie
b. febra si junghi toracic
c. dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
d. dilatarea bronhiilor mici si mijlocii
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:
a. mucopurulenta
b. rosie ruginie
c. alb–sidefie
d. Sanguinolenta
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:
a. restrictiva
b. obstructiva
c. mixta
d. toate cele trei variante
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:
a. administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b. administrarea de antibiotice
c. drenaj postural
d. Paracenteza

27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

a. vomica, febra 37,5º – 38º C, greata
b. expectoratie mucopurulenta, febra in platou
c. hiperpirexie
d. frison unic, febra 39º-40º C, junghi toracic
28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:
a. Penicilina G
b. Tetraciclina
c. Biseptol
d. Miofilin
 5

29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi:

a. pleurezia sero-fibrinoasa
b. emfizemul pulmonar
c. edemul pulmonar acut
d. B.P.O.C.

30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

a. repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat in vitamine
b. regim alimentar desodat
c. consum excesiv de lichide
d. consum excesiv de lipide

31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este:

a. rosie–ruginie, vascoasa, aderenta
b. sidefie-perlata
c. spumoasa, aerata
d. alb-perlata

32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:

a. leziuni tegumentare
b. leziuni cazeoase
c. leziuni fibro-cavitare
d. sindrom de condensare pulmonara

33. Primoinfectia TBC se face pe cale:

a. cutanata
b. aeriana
c. sexuala
d. bucala

34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. sancrul de inoculare, adenopatiile traheo-bronsice
b. leziuni condensate
c. leziuni cavitare
d. adenopatiile traheobronsice

35. Leziunea primitiva in TBC se numeste:

a. adenopatie traheo-bronsica
b. tuberculoza miliara
c. leziune cavitara
d. sancru de inoculare

36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe:

a. virajul la tuberculina si aspectul radiologic
b. teste de sensibilizare
c. bronhografie
d. foliculul tuberculos

37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este IDR la:

a. antimicotice
 6

b. tuberculina
c. antibiotice
d. antivirale

38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective, cu exceptia:

a. intarirea rezistentei nespecifice a organismului
b. vaccinare antituberculoasa
c. vaccinare antigripala
d. izolarea pacientului

39. Leziunea caracteristica ftiziei este:

a. sancrul de inoculare
b. caverna
c. adenopatia satelita
d. granulia

40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. primoinfectia oculta
b. tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara
c. tuberculoza fibroasa
d. tuberculoza infiltrativa

41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:

a. corticoterapie
b. antiinflamatoare
c. antibiotice
d. tuberculostatice

42. Hemoptizia reprezinta hemoragia:

a. otorinolaringiana
b. nazala
c. provenita din arborele bronsic
d. hemoragia gingivala

43. Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:

a. tahicardie
b. tahipnee
c. bradipnee
d. eupnee

44. Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:

a. scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii
b. contaminarii cu pneumococ
c. comprimarii organelor abdominale
d. cresterii aportului de oxigen

45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:

a. senzatie de voma
b. caldura retrosternala si jena respiratorie
c. varsatura
 7

d. epistaxis
46. Durerea toracica poate avea drept cauze:
a. afectiuni cardiovasculare
b. afectiuni pleuropulmonare
c. afectiuni cardiovasculare si pleuropulmonare
d. afectiuni gastrice

47. Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:

a. reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b. dispnee expiratorie
c. reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
d. raluri sibilante

48. O complicatie a pneumoniei este:

a. bronsita cronica
b. emfizemul pulmonar
c. insuficienta renala
d. pleurezia sero-fibrinoasa

49. Simptomul sugestiv pentru TBC este:

a. febra 40 – 41°C
b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani
c.frison unic: 30 – 40 minute
d. hiperpirexie

50. Spirografia exploreaza:

a. volumele pulmonare dupa efort
b. arborele traheo-bronsic, folosind substanta de contrast
c. volumele si capacitatile pulmonare
d. volumele pulmonare in timpul efortului

51. Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:

a. lipotimie
b. pneumotorax
c. hematemeza
d. colaps

52. Depistarea precoce a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:

a. spirografia
b. IDR Cassoni
c. IDR Dick
d. IDR la tuberculina

53. Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:

a. sonda Metras
b. bronhoscop
c. aparat Roentgen
d. spirograful

54. In perioadele febrile se recomanda;

a) regim alimentar sarac in proteine si calorii
 8

b) regim alimentar desodat

c) regim alimentar bogat in proteine si calorii
d) bogat in lipide

55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) repaus la pat
b) linistirea si calmarea pacientului
c) administrarea de lichide calde
d) asigurarea toaletei bucale

56. Expectoratia constituie:

a) actul reflex si voluntar de eliminare a secretiilor
b) eliminarea sangelui pe nas
c) eliminarea pe gura de masa sanguina
d) act reflex involuntar de eliminare a scretiilor

57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele, cu o exceptie:

a) medicatie simpaticomimetica
b) tratamentul infectiei bacteriene
c) medicatie anticolinergica
d) administrare de alupent

58. Terapia astmului bronsic include:

a) ameliorarea manifestarilor acute
b) deranjul de postura
c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia
d) sedarea exagerata a pacientului

59. Dispneea paroxistica in astmul bronsic este consecinta a trei factori, cu exceptia:
a) edemul mucoasei bronsice
b) hipersecretie bronsica
c) spasmul
d) hiposecretia

60. Cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse, in hemoptiziile mijlocii, este de:
a) 50 – 100 ml
b) 100 – 300 ml
c) 500 – 1000 ml
d) 20 – 50 ml

1.Precizaţi 5 manifestari caracteristice pneumoniei pneumococice:

2.Enumeraţi 5 probleme ale pacientului cu astm bronsic:
3.Precizaţi 5 manifestari caracteristice starii de rau astmatic:
4.Precizaţi 5 interventii caracteristice afectiunilor respiratorii:
5.Precizaţi 5 factori iritanti responsabili de aparitia bronsitei cronice:
6.Precizaţi 5 simptome caracteristice pneumoniei pneumococice:
7.Enumeraţi 5 factori favorizanti ai aparitiei pneumoniei pneumococice:
 9

8.Enumeraţi 5 factori care contribuie la aparitia tuberculozei:

9.Precizaţi 5 simptome caracteristice tuberculozei primare:
10. Precizaţi 5 simptome caracteristice tuberculozei secundare:
11. Denumiti 5 metode de tatament ale afectiunilor pulmonare cronice:
12. Precizati 5 alergeni obisnuiti ce provoaca astmul bronsic:
13. Indicati 5 simptome prezente in pneumonia pneumococica:
14. Numiti 5 factori care contribuie la aparitia tuberculozei pulmonare:
15. Enumerati 5 interventii ale A.M. in ingrijirea pacientilor cu astm bronsic:
16Enumerati 5 dintre cele mai obişnuite alergene care pot declansa criza de astm bronsic:
17Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in insuficienta respiratorie acuta:
18Enumerati 5 manifestari de dependenta prezente in criza de astm bronsic:
19.Indicaţi 5 simptome specifice ale astmului bronsic:
20.Numiţi 5 manifestari de dependenta in insuficienta respiratorie acuta:

1. Bronsita acuta poate fi provocata de factori..(1)…………………………...(virusuri, bacterii, etc.), sau de

inhalarea unor substante ..(2)…………………….. (clor, amoniac, fum de tutun, etc).
2. Tuberculoza pulmonara este o boala..(1).......................................................,
provocata de ..(2)....................................................,afectand organismul in intregime, in doua etape.
3. Bronsita acuta poate fi provocata de factori..(1)…………………….(virusuri, bacterii), factori alergici,
inhalarea unor..(2)…………………………iritante(clor, amoniac, fum).
4. Bronsita cronica este un sindrom caracterizat prin..(1)……………………, insotita de cresterea
secretiilor bronsice, permanenta sau..(2)…………………………, necauzata de o boala sau leziune
bronho-pulmonara specifica.
5. Astmul bronsic este caracterizat prin reducerea generalizata, variabila si..(1)…………
…………………, a calibrului bronhiilor, cu crize de dispnee..(2)………………….... si raluri sibilante.
6. Pneumonia pneumococica este provocata de ..(1)………………………, care poate fi gasit frecvent la
indivizi ..(2)…………………………, ca saprofit, in cavitatea bucala si in faringe.
7. Tuberculoza pulmonara este o boala provocata de..(1)……………………………...., afectand intregul
organism, interesand cu precadere..(2)………………………….. si avand o evolutie cronica.
8. Punctia cavitatii pleurale se numeste a).................si se foloseste in scop diagnostic sau
b)...................al colectiilor purulente (piotorax) sau a celor serofibrinoase
9. Fiind act chirurgical, punctia se executa folosindu-se materiale ……(1)…….. in conditii de
………(9)…. riguroasa.
10. Laringitele sunt inflamaţii ......(1)........... sau cronice, de natura virotică sau .........(2)........, a mucoasei
laringelui.
11. Bronşita acută este o inflamaţie acută a mucoasei bronşice, interesând de obicei bronhiile .....
(1)...........şi ..... (2)........... şi frecvent traheea (traheobronşită).
12. Astmul bronşic este sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizată, variabilă şi reversibilă, a
calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee ..... (1)........... , raluri ...... (2)............ si wheezing.
13. In astmul bronsic, dispneea paroxistică este consecinţa a trei factori, care induc bronhostenoza: ..........
14. In criza de astm bronsic dispneea este paroxistă, ..... (1)..........., cu expiraţie..... (1)...........şi
suieratoare .
Raspuns : (1)- bradipneica, (2) prelungită, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii,
Editura All, 2011, pag. 285).
15. La sfârşitul crizei de astm bronsic, apare tusea ..... (1)........... şi chinuitoare cu spută vâscoasă,
................(2)........ bogată în eozinofile , cristale Charcot-Leyden şi spirale Curschman.
 10

MODULUL 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOLOGIE-

Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Sediul durerii in angina pectorala este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar precordial
sau epigastric.
2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la nivelul
ombilicului.
3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
5. Repausul la pat este indicat pacientilor cu crize anginoase frecvente.
6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie reprezinta examinari paraclinice invazive.
7. Tratamentul anginei pectorale include utilizarea medicamentelor cu efect antianginos si antiischemic.
8. Principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana, in peste 95% din cazuri.
9. Forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic exista in 15% din cazuri.
10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
11. Modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic includ si cresterea
enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice opiacee, cu
mentiunea ca efectul acestuia este limitat.
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale apreciaza gradul de
evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si severitatea
bolii.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane:
1.
A B
1. sedativ a. Morfina
2. opiacee b. Heparina
3. antianginos c. Diazepam
4. anticoagulant d. Aspirina
5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina
f. Miofilin
2.
A B
1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici
2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie
3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare
4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin
5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
f. actiune bronhodilatatoare
3.
A B
1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.
2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.
3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.
5. Durerea toracica e. lipsit de manifestarile prodromale
f. se manifesta cu 2 luni inainte de IMA
 11

Marcati cu X raspunsul corect

1. Medicatia de urgenta in HTA cu valori mari, consta in administrarea de:
a. anticoagulante
b. antiaritmice
c. diuretice
d. antiinflamatoare
2. Medicamentele urmatoare sunt betablocante, cu exceptia:
a. Propranolol
b. Metoprolol
c. Salbutamol
d.Labetolol
3. Complicatiile pacientului cu IMA, determinate de repausul absolut si prelungit, pot fi evitate prin:
a. administrarea de morfina
b. mobilizarea precoce
c. reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.
d. reluarea activitatii dupa 24 ore

4. Principalul factor cauzal al I.M.A., in peste 95% din cazuri, este:

a. obstructia coronariana
b. fumatul
c. sedentarismul
d. alimentatia hiposodata
5. In I.M.A. conduita terapeutica, in spital, presupune efectuarea tratamentului:
a. antibiotic
b. anticoagulant
c. antiinflamator
d. bronhodilatator
6. In tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele:
a. cu efect antianginos si antiischemic
b. antialgice cu actiune retard
c. opiacee si sedative
d. cu efect bronhodilatator
7. Accesul dureros, in angina pectorala la majoritatea pacientilor dureaza:
a. 20-30 minute
b. 3- 5 minute
c. cel putin 2-3 ore
d. 30-60 minute
8. Complicatiile mai frecvente in hipertensiunea arteriala benigna sunt, cu exceptia:
a. trombozei cerebrale
b. glomerulonefritei hipertensive
c. infarctului miocardic
d. cardiopatie ischemica
9. Mobilizarea activa in IMA necomplicat, se recomanda reluarea plimbarilor in salon astfel:
a. la 48-72 ore de la debut
b. la 12-24 de ore de la debut
c. dupa 8-10 zile
d. 2-3 zile
10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:
a. preparatele greu digerabile
b. reducerea severa a grasimilor animale
 12

c. condimentele
d. conserve
11. Dieta in angina pectorala va fi:
a. hipercalorica, hiperglucidica
b. hipocalorica, hipolipemianta
c. hipercalorica, hiperlipidica
d. hipercalorica, hiperlipemianta
12. Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a. senzatie de frig in zona cefalica
b. cefalee
c. hipertensiune ortostatica
d. senzatie de somnolenta
13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. expunerea la frig
b. efectuarea de efort fizic
c. hiperglicemiile
d. efortul sexual
14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. stoparea efortului
b. administrarea de nitroglicerina
c. expunerea la frig
d. repaus la pat
15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:
a. administrarea de Heparina
b. mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c. administrarea de Nitroglicerina sublingual
d. administrarea de insulina
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:
a. stresul, infectii ale tractului urinar
b. diabetul zaharat, HTA, fumatul
c. hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
d. socul hipovolemic
17. Cateterismul cardiac este:
a. un examen scintigrafic
b. un examen radiologic
c. o metoda invaziva de diagnostic
d. metoda neinvaziva de diagnostic
18. Tratamentul anginei pectorale include medicatie cu efect:
a. antianginos si antiischemic
b. antiinflamator
c. antiviral
d. antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este:
a. durerea
b. insuficienta respiratorie
c. edemul
d. febra
20. In angina pectorala durerea este:
a. brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal”, in etajul abdominal superior
b. localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c. localizata in regiunea lombara, unilateral
 13

d. localizata in hipocondrul drept

21. Cefaleea in HTA apare :
a. de obicei dimineata, la trezire
b. spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c. insotita de paloare a fetei
d. schimbarea brusca de pozitie
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:
a. feocromocitom
b. glomerulonefrita acuta
c. boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
d. glomerulonefrita cronica
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale are o evolutie:
a. rapida
b. progresiva
c. cu mortalitate ridicata
d. cu mortalitate scazuta
24. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu exceptia:
a. renale
b.endocrine
c. cardiovasculare
d. pulmonare
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. insuficienta cardiaca globala
b. encefalopatie hipertensiva
c. infarct miocardic
d. anevrism de aorta
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:
a. aparitia, de obicei, dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b. incidenta este mai mare la barbati
c. formele mai grave apar la femei
d. incidenta mai mare la adolescenti
27. Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala trebuie sa fie:
a. hipersodat
b. normosodat
c. hipo sau desodat
d. hipercaloric
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:
a. limitarea eforturilor fizice
b. respectarea orelor de somn si de masa
c. implicarea in situatii conflictuale
d. respectarea programului de masa
29. Regimul hiposodat contine:
a. mai putin de 0,5 g sare/zi
b. 10-14 g sare/zi
c. 15-20 g sare/zi
d. 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:
a. tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b. EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c. EKG de efort, ex. Sputei
d. EKG si examen radiologic
 14

31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul, cu exceptia:

a. arterei radiale
b. carotidei
c. venei femurale
d. artera humerala
32. Tahicardia reprezinta:
a. frecventa normala a respiratiei
b. frecventa scazuta a respiratiei
c. accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
d. diminuarea frecventei pulsatiilor sub valorile normale
33. Bradicardia reprezinta:
a. accelerarea frecventei pulsatiilor
b. scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c. scaderea frecventei respiratiilor
d. cresterea frecventei respiratiei
34. Simptomul principal in angina pectorala este:
a. dispneea
b. insuficienta respiratorie
c. durerea
d. disuria
35. Perioada de debut in IMA dureaza:
a. 10 – 12 zile
b. 7 – 10 zile
c. 1- 2 zile
d. 3-5 zile
36. Durerea precordiala in angina pectorala este localizata:
a. 40-50% din cazuri in fosa iliaca dreapta
b. 10-20% din cazuri in hipocondrul drept
c. 80-90% din cazuri in flancul stang
d. 80 – 90% retrosternal
37. Durerea in IMA poate dura:
a. 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b. 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c. 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicardiace
d. 2 - 3 min
38. Infarctul miocardic este produs de:
a. scaderea contractiilor ventriculare
b. diabetul zaharat
c. obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii respective a miocardului
d. hipotensiunea arteriala
39. Conduita de urgenta in IMA vizeaza:
a. oprirea hemoragiei
b. intreruperea efortului fizic
c. calmarea durerii si prevenirea mortii subite
d. accentuarea efortului fizic
40. Interventiile medicale cele mai indicate, in primele ore, la un bolnav cu IMA sunt:
a. ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b. supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c. asigurarea confortului
d. crearea unui mediu psihologic favorabil
41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine:
 15

a. indicele de protrombina
b. creatina
c. colesterolul
d. indicele glicemic
42. Durerea in cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:
a. prezinta localizarea retrosternala
b. iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c. apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
d. iradiaza in regiunea lombara
43. Febra in IMA apare:
a. 10-12 ore de la debut
b. 2-4 ore de la debut
c. 5-6 ore de la debut
d. 24-48 ore de la debut
44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in:
a. regim alimentar hiposodat
b. regim hipercaloric
c. regim hipoglucidic
d. regim hiperzaharat
45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:
a. diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b. antibioticelor, vasodilatatoare, antispastice
c. tonicardiacelor, antispastice, diuretice
d. tonicardiace si diuretice
46. HTA apare mai frecvent la femei:
a. dupa varsta de 25 ani
b. dupa varsta de 40 ani
c. dupa varsta de 60 ani
d. dupa varsta de 20 ani
47. HTA esentiala se mai numeste:
a. boala hipertensiva
b. hipertensiune permanenta
c. feocromocitom
d. boala hipotensiva
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la:
a. 24 – 48 de ore de la debut
b. 12 – 24 de ore de la debut
c. 14 zile de la debut
d. 7 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:
a. ionograma sanguina
b. hemoleucograma
c. probe hepatice
d. probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:
a. ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, obezitatea
b. ateroscleroza coronoriana
c. umiditatea
d. poluarea atmosferica
 16

1. Respiraţia periodică Cheyne-Stokes, caracterizată prin alternanţe de ..... (1)........... (10 - 12") şi .....
(2)........... este o formă specială de dispnee.
2. Electrocardiografia este o metodă de investigaţie care se ocupă cu studiul fenomenelor ..... (1)...........
pe care le produce ..... (2)........... în cursul activităţii sale.
3. Prin boli coronariene se înţelege tulburările produse de modificări ..... (1)........... sau..... (2)........... ale
arterelor coronare.
4. Angina pectorală de efort este o formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizată prin crize .........
(1)........... , paroxistice, cu sediu..... (2)........... , care apar la efort sau la emoţii, durează câteva minute şi
dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea unor compuşi nitrici.
5. În funcţie de etiologie se deosebesc: hipertensiunea arterială ......... (1)........... , în care nu se poate
evidenţia o cauză organică şi hipertensiunea arterială ..... (2)........... sau simptomatică, în care este
dovedită cauza.
6. Infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin a)..................... miocardica, determinata de o
b)....................... coronariana prin tromboza.

7. Durerea localizata retrosternal sau in regiunea ……(1)……..cu iradiere in umarul stang, bratul si
antebratul stang (fata interna) si in ultimele 2 degete ale mainii stangi sau la baza gatului, se defineste ca
2).................... pectorala.
„
1. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in infarctul miocardic acut:
2. Enumerati 5 probleme de dependenta ale pacientului cu infarct miocardic acut:
3. Enumeraţi 5 cauze determinante ale anginei pectorale de efort:
8.Enumerati 5 simptome ce insotesc hemoptizia:
9.Numiti 5 interventii de urgenta folosite in hemoptizie:
 17

MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

Notati cu A (adevarat) au F (fals):

1. Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40 ani.
2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50 ani.
3. Localizarea durerii in ulcerul gastro-duodenal este in regiunea epigastrica.
4. Perioadele dureroase in ulcerul gastro-duodenal apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii.
5. Hemoragia digestiva superioara este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal.
6. Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.
7. Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.
8. Melena reprezinta scaunul cu sange digerat, de culoare neagra, lucios “ca pacura”.
9. Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.
10. In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.
11. Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.
12. Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului, urmata de peritonita.
13. Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.
14. Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.
15. Colecistita acuta este inflamatia cu caracter acut a peretelui colecistic.
Marcati cu „x” raspunsul corect :
1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a. pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal
b. inflamatie a mucoasei duodenale
c. inflamatie a intestinului subtire
d. inflamatie a mucoasei gastrice
2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in:
a. hipocondrul drept
b. epigastru
c. fosa iliaca dreapta
d. hipocondrul stang
3. Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de:
a. antispastice
b. antialgice
c. ingestie de alimente alcaline
d. antiinflamatoare
4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:
a. hemoragia
b. stenoza
c. malignizarea
d. varsatura
5. Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:
a. hematemeza, stenoza
b. malignizare, hematemeza
c. dureri mari si repetate, varsaturi
d. stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric
6. Colecistita acuta este:
a. inflamatia acuta a peretelui colecistic
b. pierderea de substanta a peretelui gastric
c. inflamatie a mucoasei duodenale.
d. inflamatie a mucoasei gastrice
7. Spalatura gastrica este contraindicata in:
a. intoxicatii alimentare
 18

b. intoxicatii cu substante caustice

c. staza gastrica
d. intoxicatii medicamentoase
8. Stenoza esofagului este cel mai frecvent produsa de:
a. ingestia de substante caustice
b. volum gastric crescut
c. presiune gastrica crescuta
d. intoxicatii alimentare
9. HDS se exteriorizeaza prin:
a. hematemeza, hemoptizie
b. hematemeza, melena
c. hematemeza, hematurie
d.hemoptizie, vomica
10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:
a. scaun acoperit cu sange rosu
b. scaun negru ca pacura
c. varsatura alimentara
d. varsatura sanguinolenta
11. Paracenteza este punctia:
a. exploratorie a cavitatii peritoneale
b. evacuatorie a cavitatii toracice
c. evacuatorie a cavitatii pericardice
d. exploratorie a cavitatii pleurale
12. Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:
a. diagnostic, evacuator sau terapeutic
b. curativ, de drenaj sau hemostatic
c. diagnostic, drenaj sau hemostatic
d. scop curativ si terapeutic
13. Inflamatia acuta sau cronica a mucoasei duodenale se numeste:
a. duodenita
b. gastrita
c. peritonita
d. colecistita
14. Hemoragia gastroduodenala este complicatia cea mai frecventa a:
a. gastritei
b. stenozei
c. ulcerului gastroduodenal
d. colecistitei
15. Urmatoarele complicatii apartin ulcerului gastro-duodenal, cu exceptia:
a. perforatia
b. stenoza
c. hemoptizia
d. hematemeza

1.Enumeraţi 5 semne generale si locale in colecistita acuta:

2.Precizaţi 5 investigatii complementare pentru pacientul cu colecistita acuta:
3.Enumeraţi 5 complicatii ale colecistitei acute:
4. Indicaţi 5 alimente recomandate in tratamentul chirurgical al colecistitei acute:
5. Indicati 5 interventii de urgenta folosite, in colica biliara, in spital:
6.Denumiţi 5 agenti etiologici (germeni din caile biliare) specifici colecistite acute:
 19

1. Prin colica biliara se intelege o durere a).................... violenta, localizata in b)....................... drept, cu
iradiere pana in coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept..
2. Durerea, prezenta in colica biliara, se datoreaza unor contractii a) ..........................reflexe ale veziculei
sau ale cailor b)...................... .

3. In colecistita acuta asociata cu pancreatita acuta refluxul sucului a)........................ in vezicula biliara
provoaca b)....................... mucoasei.
4. Singurul tratament eficace pentru colecistita acuta este interventia a)......................... in primele 24 - 48
ore sau de b)....................... in cazurile motivate prin evolutia acesteia.
5. Irigoscopia reprezinta examinarea radiologica a a)........................ prin umplerea pe cale b)......................
cu substante de contrast.

6. Colecistografia reprezinta a)........................ veziculei biliare umpluta cu substanta de contrast,

administrata pe cale b)...................... , de cele mai multe ori.
7. Colangiografia reprezinta radiografierea cailor a)...................... inclusiv b)....................... pline cu
substanta de contrast administrata pe cale intravenoasa.