Sunteți pe pagina 1din 30

Arhitectura eco - Arhitectura Ecologica - Proiecte de Protectia Mediului

ISTORIC

Constructiile ecologice au fost concepute inca din antichitate.Omul si-a gasit


adapostul mai intai in edificii de piatra naturale apoi a existat o evolutie pe
masura ce acesta a devenit mai inteligent. Case de lemn si case de pamant au aparut
pe masura ce omul a invatat sa foloseasca unelte. De la edificiile de nuele,
corturi sau bordee de pamant , acesta a reusit sa ajunga in prezent la o tehnica si
tehnologie evoluata capabila sa produca cele mai impresionante edificii umane.

Constructiile ecologice au fost produse sub conceptul de arhitectura eco.Ele au


fost promovate in Europa in urma cu aproximativ 40 de ani. Construirea acestora a
devenit o necessitate si datorita crizei petrolului din anii 70 cand au aparut
serioase probleme privind poluarea mediului si consumul exagerat de energii
conventionale necesar pentru construirea si exploatarea cladirilor.Astfel, in
Germania de exemplu, construirea de cladiri verzi a inceput inca de acum 25 de ani;
in SUA, Consiliul Constructiilor Verzi a fost fondat in 1993, iar in ultimii ani,
tari precum Franta, Austria si Marea Britanie se focuseaza din ce in ce mai mult pe
aceasta problema.

Fiind un concept mai recent, arhitectura ecologica nu beneficiaza înca de o


definitie clara.Astfel sunt evidentiate doua abordari: arhitectura "verde"
(ecologiica) si cea durabila. Prima reprezinta practica de a creste eficienta cu
care constructiile si terenul adiacent utilizeaza si preiau energia, apa si
materialele, si reducerea impacturilor negative ale acestor constructii asupra
sanatatii omului si mediului prin îmbunatatirea metodelor de proiectare,
constructie, utilizare, mentinere si demolare, iar ultima înseamna conformarea
arhitecturii " verzi" cu principiile durabilitatii socioeconomice si ecologice. În
practica, produsele arhitecturii ecologice sunt reprezentate de locuintele pasive,
cu zero emisii, verzi, ecologice, durabile sustenabile etc1.

O cladire ecologica este o constructie care a fost proiectata in scopul de a fi


eficienta din punct de vedere energetic si pentru a avea un impact redus asupra
poluarii mediului. Pentru realizarea acestui lucru sunt sunt necesare noile
tehnologii precum: izolarea termica imbunatatita, folosirea in mai mare masura a
sticlei, folo-sirea unor surse de lumina eficiente energetic, incalzirea solara a
apei, un management mai bun al consumului de apa si utilizarea respon-sabila a
lemnului forestier si a materialelor reciclate.In construirea de cladiri este
foarte impor-tant sa se tina cont si de tehnicile mai vechi, in principal despre
pozitionarea cladirilor si despre folosirea ferestrelor astfel incat in timpul
iernii sa se profite din ce in ce mai mult de caldura furnizata de soare, iar pe
timp de vara constructia sa beneficieze de surse de umbra. 2 Jake's -Treasure
Beach, Jamaica O definitie mai larga a constructiilor verzi sau ecologice include
adoptarea surselor de energie rege-nerabila, construirea cladirilor in apropierea
retelei de transport in comun si realizarea unui echilibru intre energia necesara
constru-irii unei cladiri si cantitatea de energie econo-misita de-a lungul
perioadei sale de viata. Caracteristic cladirilor verzi este faptul ca ofera
posibilitatea protejarii mediului atat in timpul construirii si folosirii lor, cat
si ante-rior, prin utilizarea de materiale cu toxicitate redusa, reciclabile si
regenerabile si a unor sisteme ajutatoare, precum cele de incalzire a apei cu
ajutorul energiei solare.-Arhitectura ecologica impune scaderea consumului de
energie, a poluantilor si a materialelor implicate.3 La sfârsitul anilor '70, ideea
de "ecologic" a devenit sinonimă cu "conservarea energiei".Ultima decadă a sec.20 a
fost dedicată unei abordări holistice în care erau luate în considerare, pe lângă
poluarea rezultată din procesul de utilizare a clădirii si cea rezultată din
procesul de constructie sau din cel de demolare. Spectrul factorilor de mediu ce
trebuie luati în considerare este acum mult mai complex.

Hacienda San Jose - Mexico Sursa:www.haciendasmexico.com/sanjose/overview.php


CARACTERISTICILE ARHITECTURII ECOLOGICE :

a. Utilizarea, la intregul lor potential, a resurselor si energiilor naturale


regenerabile disponibile. b. Utilizarea elementelor de clima si a vegetatiei pentru
optimizarea relatiei constructiilor cu mediul înconjurator. c. Reducerea energiei
înglobate in materiale si tehnici de constructie precum si a energiei necesare în
exploatare. d. Folosirea structurilor constructive sensibile la mediu - structuri
ce reactioneaza la modificarile de mediu. e. Elemente interdisciplinare. Aceste
elemente / caracteristici ale proiectarii constructiilor ecologice sunt rezultanta
aplicarii, in tehnică si design, a celor doua principii ale ecologiei mediului
construit: integrarea naturii în
arhitectura si integrarea arhitecturii în natură, menite ca împreună să realizeze,
simbioza dintre mediul natural si cel construit.

AVANTAJELE ARHITECTURII ECOLOGICE: Partea buna in ceea ce priveste cladi-rile verzi


este ca ele nu implica aproape nici un aspect negativ. Avantajele construirii unei
cladiri conform principiilor din arhitectyra ecologica ar trebui sa poata determina
pe oricine sa se gandeasca bine inainte sa achizitioneze o cladire si sa ia in
considerare cumpararea uneia ecologica. Beneficiile constructiilor ecologice sunt
vizibile si se observa, in primul rand, in cazul facturilor la curent, care se
reduc considerabil. Perioadele de recuperare a banilor investiti in folosirea
diferitelor materiale si tehnici ecologice pot fluctua, insa. De exemplu, suma
investita pentru izolarea termica si iluminarea eficienta poate fi recuperata in
aproximativ un an sau doi. Singura problema ar putea fi costurile ridicate ale unui
sistem de generare a electricitatii cu ajutorul pano-urilor solare fotovoltaice,
insa chiar si aceste sisteme se vor ieftini in viitor. Potrivit specia-listilor,
daca o cladire este construita ecologic de la bun inceput, costul ei il poate
depasi cu maximum cinci procente pe cel al unei constructii realizate traditional.

Scopul acestei pagini este de educare si constientizare asupra pericolelor


provocate de expansiunea neecologica a asezarilor umane.

Bibliografie:

1www.romanianecologicalsociety.ro 2 www.cariereonline.ro/MAI_VERDE,_MAI_EFICIENT 3
www.cariereonline.ro/MAI_VERDE,_MAI_EFICIENT 4 arh. Adrian Moleavin - Constructii
ecologice (I) - www.sporulcasei.ro 5 arh. Adrian Moleavin - Constructii ecologice
(I) - www.sporulcasei.ro 6 arh. Adrian Moleavin - Constructii ecologice (I) -
www.sporulcasei.ro 7 panourisolare.org/energie-solara-ce-este-energia-solara 8
www.preferate.ro › Astronomie 9 www.biodieselmagazin.ro/.../pe-scurt-despre-
energia-eoliana
10 www.energie-eoliana.com 11 ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solară11

2
Arhitectura ecologica | Studiu de caz: Proiect de Scoala Problema arhitecturii si
in general a construirii “eco-friendly” a devenit un subiect din ce mai dezbatut si
mai analizat in actualul context economic si climatic. Setea de energie a
umanitatii a crescut intr-un mod extraordinar odata cu epoca industriala, mai ales
dupa constatarea beneficiilor de exploatare a electricitatii. Implicatiile
exploatarii din ce in ce mai mari a combustibililor fosili au fost ignorate pentru
trei sferturi de secol. Criza petrolului din anii ‘70 a fost un eveniment cu
prilejul caruia s-a dezbatut ideea dependentei de combustibili fosili pentru
producerea energiei (in termen lung), desi exista mai multa ingrijorare pentru
pretul si pentru siguranta alimentarii cu petrol decat o grija sau o dorinta de a
conserva mediul. Raportandu-ma la o scara mai mica, la obiectul de arhitectura in
sine, la necesitatea obiectului de arhitectura de a consuma mai putin si de a
folosi mai eficient energia, voi trata cateva idei referitoare la o proiectare
sustenabila si compatibila cu noile cerinte de protejare a mediului, analizand un
proiect de scoala pasiva, propunere pentru un sit din Bucuresti. Date generale:
Propunerea a fost facuta pentru un sit ce contine atat cladiri inalte cat si
cladiri cu o inaltime redusa, caracteristice tesutului traditional. Parcul a fost
generat ca solutie pentru a face trecerea de la tesutul traditional la cel nou. S-a
tinut cont in primul rand de principiile arhitecturii sustenabile deoarece s-a
dorit crearea unei cladiri care sa isi poata furniza singura necesarul de energie.
Arhitectura ecologica: Fatada ventilata

Fatada Sistemul de fatada ventilata asigura izolarea termica si fonica a peretilor


exteriori si confera acestora o protectie excelenta fata de deteriorarile provocate
de umiditate. Fatadele ventilate reduc vara costurile pentru aerul conditionat si
iarna costurile pentru incalzire, retinand caldura. Principalele
avantaje ale acestui tip de fatada sunt: reducerea riscului aparitiei fisurilor,
montare usoara, mentenanta, protejarea structurii de conditii nefavorabile,
economie de energie, eliminarea puntilor termice, eliminarea condensului, eficienta
sporita a izolarii exterioare. Alcatuirea de principiu a unei fatade ventilate:
Stratul suport (structural sau nu) Strat de izolare Cavitate ventilata Sistem de
ancorare Finisaj exterior Materialul izolant termic si reflectia partiala a
radiatiei solare de catre materialul placat pe fatada, combinate cu golul de aer,
asigura ventilarea naturala. Aceasta reduce cantitatea de caldura absorbita de
cladire in sezonul cald. Sistemele fatadelor ventilate previn pierderea de energie
si reduc grosimea peretilor exteriori. Proprietatea de izolatie termica a peretelui
este imbunatatita considerabil, rezultand economii pentru incalzirea spatiilor.
Umezeala reprezinta unul din principalele pericole pentru orice constructie. Fatada
ventilata protejeaza cladirea de penetrarea umezelii si faciliteaza evaporarea ei
de pe suprafata peretelui. Cantitatea de umezeala din perete scade si tirajul
devine mai puternic. Umezeala poate afecta performanta totala a cladirii. Placarea
cu protectie impotriva ploii, care respira, este solutia pentru umezeala.
Infiltrarea ploii este minimizata si vaporii de apa condensati sunt eliminati prin
ventilare. Spatiul de aer ventilat are mai multe functiuni, aerul circuland
datorita diferentelor de presiune si de temperatura pe intreaga inaltime a
cladirii. Intr-un climat rece aceasta miscare a aerului va face ca vaporii de apa
condensati sa se evapore si sa dispara, iar intr-un climat cald straturile
interioare ale cladirii se vor raci, iar cererea pentru racirea aerului interior va
scadea. Vaporii de apa de pe peretii cladirii sunt inlaturati prin ventilatie
naturala, studiata in detaliile tehnice ale fatadelor ventilate. Proprietatile
izolatoare ale peretelui sunt imbunatatite considerabil si este atins un regim
favorabil de temperaturi la interior.

Pe timp de vara, ventilarea naturala este proiectata sa produca conditii mai bune
decat cea mecanica atata timp cat temperatura exterioara nu creste peste 30grade.
Pe timp de iarna, un sistem similar opereaza pana cand temperatura scade sub
valoarea de -5 grade. Pierderile de caldura care se inregistreaza in cazul unei
cladiri ce implica un consum redus de energie, pierderi care se inregistreaza in
momentul in care se aeriseste, au fost reduse drastic in cazul acestei
scoli pasive. Acest lucru a fost posibil prin montarea unei instalatii de ventilare
care implica recuperarea energiei termice. Aerul proaspat este ghidat printr-un
schimbator de caldura. Acest schimbator de caldura preia caldura din aerul care
este eliminat din cladire si il transmite la nivelul fluxului de aer proaspat. In
cazul unei cladiri pasive este necesar ca schimbatorul de caldura trebuie sa
prezinte un grad de eficienta de 80%. Aerul provenit din mediu, care poate avea o
temperatura de +/- 0 C va fi incalzit, utilizandu-se in acest scop 80% din caldura
provenita din aerul eliminat. Rezulta ca aerul proaspat provenit din mediul
inconjurator va avea o temperatura de + 16 grade C in momentul cand va ajunge in
incapere. Acest lucru nu este suficient in cazul unei constructii pasive. Aerul
proaspat provenit din mediul inconjurator va trece mai intai printr-un sistem de
conducte care sunt montate la 3-4 m sub pamant. In aceste conditii, chiar daca
initial aerul proaspat provenit din mediul inconjurator va avea o temperatura de 10
grade C, acesta va fi preincalzit pana la o temperatura de +6 grade C. Astfel,
schimbatorul de caldura va avea o eficienta de 90% si nu va ingheta.

Arhitectura ecologica: Lumina naturala. Control solar

In ceea ce priveste lumina naturala, peretii sunt tratati cu un finisaj care


reflecta o parte din lumina naturala, fara a deranja ochiului uman, fapt care ajuta
la o buna iluminare naturala a spatiului interior, chiar si cand sistemele de
umbrire sunt inchise. Energia solara este captata de panourile fotovoltaice si
transformata in energie electrica. Componentele principale ale panoului solar sunt
celulele solare. Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici cum
ar fi tensiunea de mers in gol sau curentul de scurtcircuit. Pentru a indeplini
conditiile impuse de producerea de energie electrica, celulele solare se vor
asambla in panouri solare utilizand diverse materiale, ce ce vor asigura protectie
transparenta impotriva radiatiilor si intemperiilor, protectia celulelor solare
rigide de actiuni mecanice, umiditate etc. Elementele unui panou solar obisnuit: -
un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protectie pe fata
expusa la soare, - un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat,
EVA sau cauciuc siliconic) in care se fixeaza celulele solare, - celule solare
monocristaline sau policristaline conectate intre ele prin benzi de cositor, -
caserarea fetei posterioare a panoului cu o folie stratificata din material plastic
rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) si Polyester,
- priza de conectare prevazuta cu dioda de protectie respectiv dioda de
scurtcircuitare (vezi mai jos) si racord, - o rama din profil de aluminiu pentru
protejarea geamului la transport, manipulare si montare, pentru fixare si
rigidizarea legaturii Energia solara fotovoltaica este apreciata ca fiind una
dintre sursele cele mai promitatoare de energie in viitor, aceasta fiind capabila
sa furnizeze putere consistenta pentru uz rezidential sau comercial si tehnologia
utilizata pentru a produce sisteme moderne fotovoltaice, a devenit mai buna, mai
rentabila si este mai usor accesibila decat pana acum

Arhitectura ecologica: Reciclare

Apa pluviala este colectata si reciclata. Colectarea apei de ploaie si folosirea


acesteia la toalete reduce consumul de apa. Apa de ploaie colectata de pe acoperis
este de obicei de calitate buna si nu necesita tratament pentru utilizarea ei.
Colectarea apei se face in acest caz de la nivelul terasei. Apa este condusa catre
un bazin de stocareaflat in subsolul scolii. Apa rezultata este fie fiarta in
instalatii solare, fie tratata cu substante chimice (clor).

Arhitectura ecologica: Confort vizual

Confortul vizual este dependent de nivelul de lumina dintr-un spatiu. Atat prea
putina, cat si prea multa lumina pot rezulta in disconfort pentru ochi. Desi
iluminatul artificial este o solutie, in vederea economiei de energie si a unui
confort sporit este important sa se asigure o iluminare naturala. Astfel in
realizarea acestui proiect s-a tinut cont si de factori precum efectul de “glare” –
reflexii nedorite ale razelor de soare – mai ales pentru ca spatiul este destinat
studiului, o buna iluminare fiind necesara. De asemenea, suprafetele vitrate au
fost gandite in asa fel incat sa asigure o buna iluminare a spatiilor interioare
fara insa a fi in detrimentul eficientei termice a cladirii.

Arhitectura ecologica: Confort termic


Notiunea de confort termic implica atat microclimatul dintr-o încapere, cat si
factori de natura psihologica şi mentala. Realizarea unui confort termic adecvat
este foarte importanta, deoarece afecteaza intregul moral uman. Chiar daca
organismul uman se adapteaza la mediul inconjurător prin strategii adaptive de
genul imbracare, dezbracare, schimbare de pozitie, mutarea in alte zone din incinta
de alt nivel termic etc., acestea nu sunt de durata. Din aceste considerente, in
proiectarea cladirilor, principalul factor de care se tine seama este realizarea
confortului termic pentru factorul uman. Evaluarea confortului este subiectiva si
include satisfactia, acceptarea, caracterul placut sau reactii negative. Confortul
termic este afectat de procesele de conductie, convectie, radiatie, precum si de
pierderile de caldura prin evaporare. Temperatura aerului interior, care reprezinta
cel mai comun indicator al confortului termic,se defineste ca temperatura aerului
din jurul corpului uman, la distanta fata de radiatia surselor de caldura.
Variatiile chiar foarte reduse ale acestei temperaturi sunt sesizate imediat de
organismul uman. Aceasta temperatura este considerata ca valoare medie, ce trebuie
reconsiderata in functie de cazul analizat. Valoarea acesteia determina consumurile
de energie pentru incălzire, respectiv racire. Temperatura aerului interior trebuie
sa fie mai ridicata in incăperile in care oamenii se gasesc in repaus sau
desfasoara o activitate usoara si trebuie sa fie mai scazuta acolo unde activitatea
desfasurata este mai intensa;

Proiectul a fost special gandit ca un proiect de scoala pasiva, care sa fie


ecologic si sustenabil din toate punctele de vedere. Atat in ceea ce priveste
tratarea exterioara cat si cea interioara, s-au tinut cont de factori precum
confortul termic, vizual, dar si de criterii ce tin de plastica arhitecturala.
Pentru a asigura confortul vizual s-a evitat insorirea directa in anumite spatii,
pe anumite suprafete sau in anumite spatii cu utilizari speciale. Realizarea
insoririi selective in functie de anotimp si de toti factorii de clima si de
microclimat au dus si la stabilirea unui confort termic optim. A fost evitata
supraincalzirea datorata radiatiilor solare prin folosirea de obloane. De asemenea
pierderea de caldura datorata existentei in apropiere a unor zone mari vitrate a
fost evitata si redusa la minimum, elementele de incalzit fiind pozitionate
corespunzator dar si folosindu-se geamuri low-e. A fost luata in considerare si
orientarea cladirii pe sit, aceasta fiind dispusa cu una din laturile scurte pe
nord, fatada respectiva fiind vizibil mai putin vitrata decat celelalte. Obiectul
ahitectural este, din punctul meu de vedere, unul bine realizat. Volumul este optim
pentru acest program de arhitectura, fiind unul simplu si eficient. De asemenea s-a
tinut cont de tehnologii noi de reciclare, captare, utilizare a energiilor
naturale.
BIBLIOGRAFIE

Architecture – Comfort and energy , C. Gallo , ed. Pergamon Detail – Solar


Architecture, Christian Schittich Photovoltaics and Architecture, Randall Thomas,
Malestrom The Ecology of Building Materials, Bjorn Berge

http://www.ruxandramicu.ro/arhitectura-ecologica-studiu-de-caz-proiect-de-scoala-
pasiva/

3
Arhitectura ecologică, numită si “arhitectură verde” îsi are originile în anii
crizelor de petrol care au dat frâu liber gândurilor si actiunilor radicale,
instituind credinta că societatea occidentală a trecut de perioada sa de glorie si
numai auto-suficienta va permite, cu greu, supravietuirea unei mici părti a rasei
umane. În arhitectură, aceste tendinte s-au exprimat prin respingerea stilului si a
precedentului, creându-se un nou început în care fermitatea a fost tolerată,
consumul nepăsător si extravagant a fost abolit, iar arhitectura a pătruns în
mediul natural. În anii care au urmat, arhitectura ecologică a fost caracterizată
de un design ce urmărea scăderea consumului de energie, pentru ca mai apoi, la
sfârsitul anilor ’70, ideea de “ecologic” a devenit sinonimă cu “conservarea
energiei”. Ultima decadă a sec.

20 a fost dedicată unei abordări holistice în care erau luate în considerare, pe


lângă poluarea rezultată din procesul de utilizare a clădirii si cea rezultată din
procesul de constructie sau din cel de demolare. Spectrul factorilor de mediu ce
trebuie luati în considerare este acum mult mai complex.

Ţelul arhitecturii ecologice este acela de a crea medii confortabile de viată, într
-o manieră durabilă, atât pentru indivizi cât si pentru grupurile mari de oameni.
Pentru ca o structură construită să fie ecologică, ea trebuie să aibă o relatie de
reciprocitate cu microclimatul propriu, imediat, dar si cu cel global. În mod ideal
constructiile nu ar trebui să utilizeze, pentru satisfacerea nevoilor ocupantilor,
mai multă energie decât pot colecta din sursele de energie regenerabilă disponibile
în microclimatul propriu.
În final, atât constructiile individuale cât si orasele, trebuie să atingă
echilibrul ene rgetic ecologic pe toată durata ciclului de viată, ceea ce include
si energia înglobată în materialele de constructie, tehnicile de constructie si
etapele de renovare si/sau refunctionalizare. Orientarea domeniului constructiv si
a modului uman de viată în general către o relatie simbiotică cu natura nu este
numai o problemă legată de poluare, ci si una ce tine de psihologia umană. Omul
este si va rămâne întotdeauna o componentă a Sistemului Natural Universal. Negarea
acestui adevăr pe parcursul vietii conduce la dizarmonii în psihologia individuală
si de grup. Prin capacitatea sa inteligentă, umanitatea nu trebuie să încerce să se
dezică de această realitate, ci să încerce să eleveze, spiritual si material,
legătura sa indisolubilă cu Universul. Elementele proiectării ecologice integrate:
1. Sintetiza cunostintelor trecutului si prezentului, în domeniile arhitecturii,
tehnicilor si materialelor de constructie, etc. 2. Utilizarea, la întregul lor
potential, a resurselor si energiilor naturale regenerabile disponibile. 3.
Utilizarea elementelor de climă si a vegetatiei pentru optimizarea relatiei
constructiilor cu mediul înconjurător. 4. Reducerea energiei înglobate în materiale
si tehnici de constructie precum si a energiei necesare în exploatare. 5. Folosirea
structurilor constructive sensibile la mediu – structuri ce reactioneaza la
modificările de mediu. 6. Elemente interdisciplinare. Aceste elemente /
caracteristici ale proiectării constructiilor ecologice sunt rezultanta aplicării,
în tehnică si design, a celor două principii ale ecologiei mediului construit:
integrarea naturii în arhitectura si integrarea arhitecturii în natură, menite ca
împreună să realizeze, asa cum am afirmat anterior, simbioza dintre mediul natural
si cel construit. În concluzie, proiectarea constructiilor ecologice înseamnă o
abordare holistică a utilizării energiilor si materialelor conform principiilor
durabilitătii, pe toată durata ciclului de viată a constructiei, începând cu sursa
materialelor si până la momentul transformării în deseuri si / sau a reciclării,
acesta definitie fiind însă un deziderat final si nu o realitate concretă a
practicii actuale. Toate aceste aspecte sunt importante nu numai din punct de
vedere al poluării (desi foarte putină lume stie că mediul construit este
responsabil pentru 50% din poluarea resimtită de planeta noastră, respectiv de noi
însine) ci si din punct de vedere economic imediat, al beneficiarului. Este
demostrat cu prisosintă că, desi necesită o investitie mai mare la început pentru
diverse sisteme si tehnologii sau
materiale – care vor fi descrise în articolele viitoare, o constructie ecologică,
si în special o locuintă individuală, recuperează în cel mult 10 ani această
investitie prin consumul redus de energie pentru întretinere si utilizare, aducând
beneficii evidente utilizatorilor.

Mai mult decât atât, investitia necesară poate fi minimă dacă este realizată de un
specialist în domeniu. Mă refer aici la asa-numitele tehnologii pasive bazate în
mod exclusiv pe captarea si utilizarea energiilor neconventionale (energie solară,
eoliana, geo-termală, biogaz sau hidroenergie). O simplă seră de corect amplasată,
sau o plantare corectă a spatiului din jurul casei, dispunerea studiată a peretilor
sau a golurilor (ferestrelor) poate reduce semnificativ consumul de energie necesar
pentru încălzire, pe perioada iernii, sau pentru răcire/climatizare, pe perioada
verii.

Un alt motiv care atrage beneficiarii către acces gen de tehnologii este si faptul
că normele si legile europene favorizează constructiile cu consum redus de energie
prin diverse finantări pentru implementare si impozite mai mici.

http://www.angel.org.ro/mod_articole-43-75--Arhitectura-ecologica 4 Arhitectura
sustenabila : utilizarea eficienta a resurselor si exploatarea de energii
alternative folosind sisteme autonome

“Nu putem vindeca bolile, dar putem ajuta Natura sa se vindece singura” Hippocrate
In natura – baza existentiala a omenirii – consecintele purtarii noastre devin din
ce in ce mai clare : disparitia padurilor, desertificare, poluarea de toate
tipurile. Acestea sunt lucruri de care toti suntem constienti . Cresterea bolilor
mentale printre populatiile natiunilor industriale indica faptul ca nu am reusit sa
ne intelegem nici macar propria noastra natura –ca noi am devenit la randul nostru
victimele managementului excesiv. Ecosofia extinde imperativul Kantian „ a vedea
fiecare individ ca pe un scop mai degraba decat un mijloc” in asa fel incat sa
cuprinda toate fiintele vii. Astfel el apara valoarea Naturii in sine dar este in
acelasi timp pe deplin constient de faptul ca este imposibil sa scape de prima lege
a ecologiei: „Orice lucru este legat de un alt lucru.” (Commoner, 1972) Problema
arhitecturii si in general a construirii “eco-friendly” a devenit un subiect din ce
mai dezbatut si mai analizat in actualul context economic si climatic. Setea de
energie a umanitatii a crescut intr-un
mod extraordinar odata cu epoca industriala, mai ales dupa constatarea beneficiilor
de exploatare a electricitatii, fapt care a dus la constructia primelor centrale
electrice in ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Transportul mecanic a adaugat
la deja impovaratul consum de energie la inceputul secolului XX, el insusi fiind
alimentat de descoperirea imensului potential al petrolului, care a fost acompaniat
si de constatarea beneficiilor exploatarii gazului natural si
artificial.Implicatiile exploatarii din ce in ce mai mari a acestor combustibili
fosili au fost ignorate pentru trei sferturi de secol. Criza petrolului din anii
„70 a fost un eveniment cu prilejul caruia s-a dezbatut ideea dependentei de
combustibili fosili pentru producerea energiei (in termen lung), desi exista mai
multa ingrijorare pentru pretul si pentru siguranta alimentarii cu petrol decat o
grija sau o dorinta de a conserva mediul. Raportandu-ma la o scara mai mica, la
obiectul de arhitectura in sine, la necesitatea obiectului de arhitectura de a
consuma mai putin si mai eficient energia, poate si de a isi furniza o parte din
necesarul de energie, voi trata cateva idei comentate referitoare la o proiectare
sustenabila si compatibila cu noile cerinte de protejare a mediului. Arhitectura
sustenabila: Constructii „inteligente

Conceptul si nevoia de „constructie inteligenta” Cazul “cladirii inteligente” este


ce in ce mai sofisticat din punct de vedere al confortului, cu consecinta cresterii
a nevoii de energie. O constructie conventionala, faraechiparea cu sisteme de mediu
acum este una statica, un obiect neinsufletit, se misca doar putin, ca raspuns
modificarile structurale si termica. Caracterul sau inert, creeaza conditii de
mediu interne, care variaza in functie de schimbarile din mediul extern, modificat
prin masa si configuratii de constructie. Partea principala a cladirii inteligente
este “creierul”, in forma unui sistem de management al cladirii (BMS-building
management system). Un asemenea sistem este capabil sa monitorizeze schimbarile
meteorologice si sa controleze si sa monitorizeze atat sistemele pasive, cat si
cele active, asigurand cel mai eficient consum de energie. Unul dintre functiile
vitale ale acestui sistem este acela de a regla temperatura, activand toate
elementele controlabile ale cladirii pentru a obtine aceasta reglare pe o cale cat
mai naturala Sistemul de iluminare artificial reactiv este de asemenea important,
avand abilitatea de a se dezactiva sau de a isi regla intensitatea in raspuns la
nivelul de lumina naturala. Dat fiind consumul de energie asociat iluminarii
artificiale, maximizarea procentului de lumina naturala este recunoscut ca un
obiectiv cheie in design-ul cu consum de energie scazut. In multe cazuri, resursa
regenerabila a soarelui poate fi un contribuitor major de energie pentru o cladire.
Sisteme inteligente folosite pentru a controla si modifica aceasta resursa
valoroasa pot fi incorporate. Algoritmi computerizati pot determina usor in timp
real unghiurile de incidenta ale radiatiilor solare.
A devenit acum o realitate ideea de autonomie energetica a unei cladiri prin
proprie generare. Electricitatea poate fi generata de panouri fotovoltaice, de
turbine de vant, de sisteme mixte de putere si caldura. Ventilarea poate fi automat
reglata pentru o eficienta sporita prin marirea puterii de control asupra unor
elemente ale cladirii, precum acoperisuri retractabile , ferestre motorizate, etc.
Aceste elemente mobile pot fi inchise in conditii nefavorabile. Un sistem
inteligent de control mecanic ajuta la depasirea unor probleme ce vin cu ventilarea
naturala, precum poluarea cu noxe si fonica.

Arhitectura sustenabila: Panouri solare – termice si fotovoltaice

Energia fotovoltaica si eoliana reprezinta o solutie viabila pentru locatiile care


nu beneficiaza in prezent de racordare la reteaua nationala de electricitate. In
viitor, printr-o legislatie corespunzatoare aceste sisteme pot deveni rentabile si
pentru consumatorii conectati la reteaua nationala prin eliminarea necesitatii
folosirii unor acumulatori si livrarii energiei direct in reteaua nationala.
I.Panourile solare termice (captatoare solare, colectoare solare) Panourile solare
termice sunt instalatii ce capteaza energia razelor solare si o transforma in
energie termica. Aproape intreg spectrul radiatiei solare este folosit pentru
producerea de energie termica, astfel ca randamentul acestor panouri este unul
ridicat fiind in jur de 60%-75% raportat la energia razelor solare incidente (200 –
1000 W/m² in Europa, in functie de latitudine, anotimp si vreme). II.Panouri solare
fotovoltaice Un panou solar fotovoltaic transforma energia luminoasa din razele
solare, direct in energie electrica, celulele solare fiind principalele componente
ale sale. Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai electrici (tensiunea
de mers in gol, curentul de scurtcircuit), iar pentru a indeplini conditiile
impuse, celulele solare se asambleaza in panouri solare utilizand diverse
materiale, ce asigura: - protectie impotriva radiatiilor si intemperiilor -
legaturi electrice robuste - protectia celulelor solare rigide de actiuni mecanice
si de umiditate - asigurarea unei raciri corespunzatoare a celulelor solare -
protetcia impotriva atingerii a componentelor conducatoare de electricitate
- manipularea si montarea usoara http://www.ruxandramicu.ro/arhitectura-
sustenabila-abordari-sustenabile-in-arhitecturacontemporana/

Cladiri Verzi la propriu februarie 15, 2013 Criza mondiala de resurse energetice,
crestrea consumului de energie si a pretului acesteia, nevoia de a compensa aceste
neajunsuri a impins mersul lucrurilor spre a creea conceptul de cladiri verzi.
Conceptul de cladire verde este folosit pentru cladirile construite si folosite in
mod responsabil fata de mediu pe toata durata de existenta a acestora: construire,
utilizare si demolare. au fost emise chiar standarde la nivel european, in acest
sens, astfel ca incepand cu anul 2019 toate cladirile nou construite vor trebui sa
produca atata energie cata consuma.Unul dintre proiectele care a incins spiritele
si in capcana caruia au cazut multi militanti pentru cladirile verzi este Bosco
Verticale din Milano. Proiectul isi propune construirea unei paduri verticale, in
balcoanele a doua cladiri de 80 m respectiv 120m inaltime. Lumea a inceput sa
vorbeasca despre cladiri 100% ecologice, despre consumuri reduse de energie,
confort sporit, etc.

Iata cateva dintre contra argumentele mele care demoleaza atributul de cladiri
verzi pentru acest proiect, acest atribut fiind doar de ordin estetic:

1. Plantele agatate acolo, la inaltime, vor fi supuse curentilor de aer puternici,


prin urmare evapotranspiratia va fi mai mare, ceea ce a implica un consum mai mare
de apa ori, dupa cum stiti bine, in marile centre urbane costul apei este destul de
ridicat. Un asemenea copacel consuma cel putin 100 de litri de apa pe zi!!! La o
medie de 7 copacei de apartament rezulta un consum de peste 21 metri cubi de
apa/luna. Care este consumul normal de apa/luna, pentru o familie compusa din 4
persoane? 2. In lipsa curentilor de aer, pe o temperatura ridicata, tot datorita
evapotranspiratiei frunzelor disconfortul creste odata cu cresterea umiditatii in
microclimatul din spatiul adapostit al
balcoanelor. In mod sigur ati fost vara la padure si in loc sa simtiti o racoare
placuta, aerul era insuportabil, chiar si la umbra. Era din cauza umezelii din aer.
3. Odata cu cresterea copaceilor ferestrele vor fi obturate iar lumina care va
intra in incaperi va fi redusa substantial, ceea ce va necesita un consum
suplimentar de energie. Nu mai vorbim de zilele noroase. 4. Panourile fotovoltaice
care se preconizeaza a fi montate pe cladiri vor avea un randament foarte scazut
datorita umbririi acestora. 5. Imaginativa cum arata o padure verticala toamna: ce
minunat… Acum daca tot l-am inundat pe vecinul de la 9 de ce sa nu-i scutur si
frunzele pe balcon. Aveti idee ce cantitate de frunze se scutura de pe o asemenea
padure verticala? Nu am cifre insa pot sa-mi imaginez balcoanele locatarilor, ale
celor din blocurile apropiate, presarate cu frunze in fiecare dimineata. Nu ca nar
fi romantic sa-ti bei cafeaua de dimineata pe un covor de frunze, dar vorba unui
prieten “mam mutat la bloc sa matur frunze?”

O solutie alternativa, la aceasta initiativa, ar fi fost placarea cladirilor cu


fatade ventilate cu placi ceramice cu proprietati fotocatalitice – tratament bazat
pe o nanotehnologie de varf HT (tratament cu dioxid de titan). Pe langa
proprietatile antibacteriene si antivirale acestea mai au si proprietatea de a
purifica aerul. Asfel, 1000 mp patrati de fatada ventilata are aceeasi putere de
purificare a aerului cu cea a 70 de arbori. In plus fatadele ventilate pastreaza un
microclimat placut in interiorul locuintelor datorita capacitatii de a prelua
caldura radianta si de a o evacua in partea superioara odata cu aerul care circula
in spatele acestora. Mai multe detalii despre acest tip de placi puteti sa gasiti
pe www.agrobbuchtal.ro

Si uite-asa, o cladire albastra poate deveni cea mai verde cladire, la propriu. 6
De ceva ani buni, expresii precum "incalzire globala", "poluare", "reciclare" sau
"dezvoltare durabila" sunt pe buzele tuturor, de la politicieni, la liderii
industriilor si reprezentanti ai societatii civile, iar pentru cine crede ca
preocuparile de aceasta natura sunt doar moft, un argument sunt chiar temperaturile
de afara, in aceasta vara anuntata ca fiind printre cele mai fierbinti din istorie.
Bineinteles, arhitectura nu putea sa ramana in urma celorlalte domenii, integrand,
la randul ei, solutii ecologice in produsele sale, in speranta de a contribui mai
putin la degradarea mediului inconjurator. Daca intr-un articol precedent discutam
despre posibilitatile oferite de constructiile semi-ingropate, este timpul sa
trecem intr-o scurta revista principalele directii din arhitectura ecologica,
nascute din preocuparea pentru integrarea domeniului constructiilor in cerintele
dezvoltarii durabile (dezvoltare economica care nu afecteaza mediul). Exista doua
directii principale de preocupari in domeniul arhitecturii ecologice - marirea
eficientei cu care cladirile utilizeaza resurse precum energia, apa si materialele
de constructie, si reducerea impactului constructiilor asupra mediului inconjurator
printr-o proiectare, situare, exploatare si intretinere mai bune.

Dintre acestea, pe primul plan sta imbunatatirea performantelor energetice ale


cladirilor. Izolatiile performante reduc in mod semnificativ consumul sistemelor de
incalzire, ventilare si aer conditionat. Energia in mod normal eliminata odata cu
apa si aerul cald ce sunt deseuri ale diferitelor sisteme ale casei (incalzire,
instalatii etc) poate fi recuperata prin dispozitive ce incep sa fie disponibile si
publicului larg, realizandu-se importante economii.

Orientarea corecta a cladirii pe sit este, de asemenea esentiala, permitand


utilizarea energiei solare, atat prin sisteme active (celule fotovoltaice) cat si
pasive (utilizarea pentru fatadele insorite a materialelor ce retin caldura,
cuplata cu termoizolatii de calitate, rezulta intr-un consum redus de energie
pentru incalzire). Plasarea ferestrelor este de asemenea importanta, cele dinspre
sud absorbind caldura soarelui iar cele dinspre nord lasand-o sa se piarda (sticla
este un foarte prost termoizolator). Este utila si plasarea de copaci foiosi in
dreptul fatadelor insorite, acestia blocand razele soarelui vara, si reducand
astfel nevoile de racire a spatiului interior, insa iarna, pierzandu-si frunzele,
permit incalzirea directa, solara, a caselor. Coniferele este recomandat sa fie
plantate pe laturile de nord ale cladirilor, aparand-o de vanturile reci dinspre
miazanoapte.

Deseurile organice de toate tipurile, provenite atat de la bucatarie cat si din


toalete pot fi transformate in compost organic, utilizabil atat ca ingrasamant, cat
si, prin descompunere controlata in sisteme speciale, ca sursa de energie
regenerabila.
Implementarea tuturor acestor tehnologii, desi duce la o investitie initiala
crescuta fata de cladirile conventionale, este eficienta si din punct de vedere
economic, nu doar ecologic, pe termen lung fiind posibil prin efectul cumulat al
tuturor masurilor de acest tip obtinerea de case cu consum energetic zero, si
impact asupra mediului inexistent. 7 Designul ecologic: Surpasabilitate – un pas
dincolo de sustenabilitate

Gandirea designului in termeni ecologici nu este o idee noua. Inca din antichitate
oamenii , considerand natura ca modelul perfect, au incercat sa o copieze pentru a
gasi solutii la problemele lor.

In perioada moderna, arhitecti celebri cum ar fi Le Corbusier sau Frank Lloyd


Wright, printre multi altii, au incercat cu oarecare succes sa rezolve anumite
probleme ecologice prin design.

”Arhitectura verde”, ”Arhitectura alternativa”,”Design sustenabil” sau ”Design


ecologic” sunt doar cateva din sintagmele folosite in prezent pentru a desemna
acele forme de design care au ca subiect de inspiratie procesele din natura.

Si definitiile date de-a lungul timpului acestor notiuni sunt diverse :

”Design ecologic este orice forma de design care minimizeaza impactul distructiv
asupra mediului, integrandu-se in procesele naturale ”. (Van Der Ryn and Cowan
-Ecological Design, 1996) .

"Ecodesignul reprezinta designul produselor prin aplicarea unor criterii ecologice


care au drept scop prevenirea pierderilor si a emisiilor poluante, alaturi de
minimizarea impactului asupra mediului si a duratei de viata a materialelor." (Van
Weenan, 1995)
Cresterea educatiei ecologice si a constientizarii problemelor de mediu a condus la
o adevarata ” miscare ecologica”. In prezent, aceasta este totusi mai mult ”de
suprafata”, centrata pe stilul modern de viata si nu merge in profunzimea
fenomenelor ecologice.

Omul este perceput ca fiind izolat, separate de restul naturii, deasupra celorlalte
vietuitoare.

Formarea constiintei ecologice presupune intelegerea interconexiunilor intre om si


natura si armonizarea acestor legaturi pentru a asigura o dezvoltare durabila si
sustenabila.

In multe feluri, criza de mediu actuala este o criza a designului, o consecinta a


metodelor noastre de productie si de constructie, precum si de utilizare a
peisajului.

Sustenabilitatea inseamna incetinirea ritmului de inrautatire a situatiei, si acest


termen, foarte la moda de altfel, este considerat depasit de catre arhitectul Sim
Van der Ryn. Acesta propune un nou termen, acela de surpasabilitate .

Sim Van der Ryn nu este un architect oarecare, ci este varful de lance al
designului ecologic. De peste 40 de ani el a fost in prima linie a integrarii
principiilor ecologice in proiectarea si constructia cladirilor , propunand solutii
inspirate din inteligenta naturii.

A scris numeroase carti si articole si a primit premii internationale prestigioase


in semn de recunoastere a inovatiilor sale, care promoveaza integritatea sistemelor
ecologice dar si calitatea vietii.

”Suntem angajati într-o Revolutie Ecologica, la fel de profunda cum era odinioara
Revolutia Industriala” – spunea acest architect, cu mult timp inainte ca
sustenabilitatea sa intre in atentia publicului larg.
Termenul de ”surpasabilitate” propus de el inseamna anularea amprentei de carbon
prin solutii inovatoare oferite de designul ecologic si arhitectura ”verde”.

”Surpasabilitatea” este un termen dinamic, ce implica schimbarea radicala a modului


de gandire si concepere a designului sistemelor, interactiunilor si structurilor
necesare traiului zilnic/vietii. ”Surpasabilitatea” presupune o evolutie continua
si concentrarea asupra sanatatii mai mult decat asupra eficientei si
productivitatii. Iata cateva din principiile generale ale designului ecologic:
Urmeaza exemplul naturii ! Sistemele naturale sunt intotdeauna in echilibru cu
intregul. Sa luam de exemplu copacul , simplu si complex in acelasi timp; el este
dovada vie a frumusetii si energiei naturii. Plimbarile in natura adancesc si
intaresc legaturile noastre cu aceasta , departe de tumultul marilor orase.
Depaseste prejudecatile ! Cele mai mari obstacole in calea comuniunii cu natura
sunt culturale, si nu economice .Ceea ce inseamna ca suntem tentati sa facem ce fac
cei din jurul nostru. Multumeste-te cu ceea ce ai ! Cati bani faci ?- a devenit
intrebarea standard pentru masurarea succesului personal. In loc de aceasta, ” sa
vrei ceea ce ai ” este o masura mai adecvata a succesului si fericirii personale.
Sa intervii cat mai putin cu putinta ! Contextul este rege !

Nu exista solutii universale, ci solutii optime pentru situatia data. Altfel spus,
alegerea instrumentelor potrivite de realizare a unei sarcini este solutia cea mai
ieftina, sanatoasa si cu cel mai mic impact – asadar cea mai potrivita . De aceea,
contextul trebuie cunoscut pentru a stabili daca designul este ecologic sau nu.
Foloseste tehnologia potrivita! Este intelept sa aplici tehnologiile/sistemele
vechi in paralel cu cele noi o perioada, mai degraba decat sa le inlocuiesti
imediat si definitiv ! Revenirea ulterioara la sistemul initial traditional va fi
mult mai dificila, scumpa si consumatoare de resurse . Foloseste resursele eficient
si cu moderatie :Nici prea mult, nici prea putin, doar atat cat este necesar ! Prea
putin impiedica dezvoltarea, prea mult este toxic si duce la dezechilibru.
Cresterea optima este data de folosirea de resurse suficiente, si acest lucru este
valabil in toate aspectele vietii, de la hrana si adapost, pana la nevoile
emotionale sau la economiile nationale. Constientizarea perspectivei de a ramane
fara curent electric, apa, gaze etc este cheia designului ecologic, deoarece
impiedica consumul sa creasca nelimitat! Alege solutia cea mai simpla si
implementeaz-o cat poti mai bine ! Economia de piata face exact contrariul :te
indeamna sa alegi solutia cea mai complexa si mai costisitoare – pentru ca aceasta
aduce profit maxim si are consum maxim de resurse. Gandeste si actioneaza
individual!

Deoarece solutiile naturale depind de context, cel care se confrunta cu problema


este cel mai in masura sa gaseasca rezolvarea. Designul ecologic presupune
implementarea solutiilor impreuna cu oamenii locului, care cunosc foarte bine
conditiile locale.Responsabilizarea individuala este necesar si pentru ca sistemele
implementate necesita actionare inteligenta permanenta din partea beneficiarilor.
Aceasta interactiune permanenta a beneficiarului cu designul face ca designul
eologic sa fie atat de eficient.

Multe din ciclurile mediului natural de trai sunt la o scara mica, ce permite ca
ele sa fie mentinute de un singur individ. Rasplata designului ecologic apare sub
forma cresterii performantelor sistemelor, a scaderii costurilor, a cresterii
calitatii vietii.De asemenea, creste nivelul de constientizare.
Din contra, promovarea unui consum mare depinde de perpetuarea insatisfactiei, este
scumpa si reduce nivelul de constientizare. Premiza designului clasic ca sistemul
sa nu limiteze consumatorul maximizeaza profiturile din vanzarea si utilizarea
sistemului, si nu induce utilizatorului obiceiuri de economisire si conservare.
Pastreaza armonia naturala ! ”Cresterea puterii umanitatii, luata ca intreg, a
schimbat decisiv raportul de forte intre om si natura.Natura, candva considerata
suveran absolut, este acum supusa si trebuie protejata impotriva fortei oamenilor.
Totusi, deoarece omul este parte a naturii , raul facut de om naturii este o
amenintarea si la adresa lui insusi. ”- Jonathan Schell, The Fate of the Earth
(1982).

http://www.ampeco.ro/index.php/amprenta-co2/designul-ecologic-surpasabilitate-un-
pas-dincolo-desustenabilitate.html

8
Despre sustenabilitate Sustenabilitatea a devenit o temă dominantă în dezbaterile
despre arhitectură în ultimii doi ani, chiar dacă însemnătatea termenului
„sustenabil, sustenabilitate”, nu fusese încă stabilită clar. În prezent o comisie
a Uniunii Europene se ocupă de clarificarea acestei confuzii*1+. În orice caz, este
evident faptul că utilizarea pasivă a energiei solare, împreună cu radiaţiile
solare directe, sunt caracteristici principale ale arhitecturii sustenabile.

În alte domenii de activitate, termenul „sustenabilitate” a avut mereu un înţeles


clar, lipsit de ambiguitate. Aici vorbim despre ciorba de fasole verde a bunicii şi
de administrarea responsabilă a pădurilor. Cu toate acestea, un sondaj de opinie
recent a dezvăluit multă confuzie în rândul oamenilor. Doar 10% din cetăţenii
chestionaţi cunosc aproximativ înţelesul acestui cuvânt 9 , pentru restul de 90%
fiind o enigmă. Se pare că este nevoia unei clarificări. Ca termen general,
cuvântul „sustenabilitate” este utilizat să descrie corecta administrare a mediului
înconjurător. O comisie a Naţiunilor Unite, condusă de fostul prim ministru
norvegian Brundtland, a formulat o definiţie succintă:

„sustenabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile generaţiilor curente, fără
a influenţa oportunităţile generaţiilor viitoare”.
Această definiţie este relevantă în domeniul arhitecturii pe mai multe planuri. Pe
de o parte, din punct de vedere economic – mai mult de jumătate din capitalul de
investiţii al tarilor Europene intră în domeniul construcţiilor -, şi pe de altă
parte, din punct de vedere al resurselor, construcţiile consumă cel mai mult. Chiar
dacă fondul construit este un bun utilizat pe termen lung, el produce mai mult de
jumătate din toate deşeurile. Reciclarea în construcţii este încă un sector
subdezvoltat. Clădirile sunt răspunzătoare pentru 40% din consumul total de energie
al Europei, mai mult decât industria şi transportul. În mod cert, conservarea
energiei şi utilizarea inteligentă a radiaţiei solare incidente ar trebui să joace
un rol important într-o clădire sustenabilă.

Combustibilii fosili, care stau la baza resurselor noastre energetice, sunt


limitaţi. Descoperirea anuală de noi zăcăminte petroliere a fost mai mică decât
consumul de ani buni, iar costurile cresc impreună cu conflictele. Impactul
dăunător al combustibililor fosili asupra mediului înconjurător este la fel de
grav, deoarece modifică clima globală. Multe alternative s-au dovedit a fi
deficitare deoarece se bazau de asemenea pe resurese finite şi implicau efecte
secundare nocive.

Probabil era utilizării combustibililor fosili pentru clădirile noastre va fi


curând văzută ca o fază evolutivă. Până la urmă, de ce să utilizăm energia solară
stocată în pământ, când putem să ne folosim de ea în mod direct? Această metodă nu
intervine asupra echilibrului natural global, fiind chiar piatra de temelie a
acestui echilibru.

Ar fi neinspirat totuşi să reînviem principii vechi. „Reîntoarcerea la natură” este


un slogan popular, dar nu şi foarte logic în cazul nostru. Nu putem construi
clădiri în aceeaşi manieră ca înainte de era combustibililor fosili. Confortul şi
disponibilitatea energiei ne -au ridicat aşteptările şi este puţin probabil să
renunţăm la acest mod de viaţă în viitor. Fără îndoială, arhitectura care se
foloseşte de soare, va putea adopta unele principii antice de proiectare, dar în
mod cert, pentru a se ridica la standardele actuale va trebui să le şi depăşească.

Utilizarea pasivă a radiaţiei solare este posibilă fără ajutorul unor sisteme
integrate. Clădirea se foloseşte singură, în mod direct de energia solară, datorită
amplasării, geometriei arhitecturale şi a materialelor utilizate. Aceasta este cea
mai simplă, şi în acelaşi timp, cea mai eficientă formă de arhitectură solară.
Clădirea şi componentele sale sunt interpretate ca un sistem solar integrat. O
arhitectură proiectată cu atenţie poate adapta şi racorda clădirea la potenţialul
energetic natural al zonei. Alegerea sitului, a amplasării, forma şi orientarea,
poziţionarea vitrajelor şi a
golurilor, selecţia atentă a materialelor şi structura pereţilor – aceşia sunt
factorii care fac posibilă absorbţia şi stocarea radiaţiei solare, pentru a menţine
temperaturi interioare confortabile dar şi pentru a utiliza lumina naturală la
maxim. Dacă se iau în considerare câteva reguli simple, arhitectura pasiva este cea
mai eficientă formă de înmagazinare şi conservare a energiei în clădiri.
Necesitatea de căldură este redusă, în timp ce sezonul de încălzire suplimentară
este considerabil mai scurt. Astfel, clădirea aduce o contribuţie considerabilă la
protecţia mediului prin emisiile scăzute de CO2.

Prezenţa generoasă a soarelui în casele noastre aduce un plus de confort.


Interioarele inundate de lumină au efecte psihologice pozitive, măsurabile, asupra
oamenilor. Aşadar arhitectura pasivă reuşeşte mai mult decât protecţia mediului şi
conservarea energiei. Totodată ea sporeşte starea de bine.

Dragoș Arnăutu arhitect


http://asociatiacasapasiva.ro/?p=210

Proiecte
Constructiile ecologice au fost concepute inca din antichitate.Omul si-a gasit
adapostul mai intai in edificii de piatra naturale apoi a existat o evolutie pe
masura ce acesta� a devenit mai inteligent. Case de lemn si case de pamant au
aparut pe masura ce omul a invatat sa foloseasca unelte. De la edificiile de nuele,
corturi sau bordee de pamant , acesta a reusit sa ajunga in prezent la o tehnica si
tehnologie evoluata capabila sa produca cele mai impresionante edificii umane.
Constructiile ecologice au fost produse sub conceptul de arhitectura eco.Ele au
fost promovate in Europa in urma cu aproximativ 40 de ani. Construirea acestora a
devenit o necessitate si datorita crizei petrolului din anii 70 cand au aparut
serioase probleme privind poluarea mediului si consumul exagerat de energii
conventionale necesar pentru construirea si exploatarea cladirilor.Astfel, in
Germania de exemplu, construirea de cladiri verzi a inceput inca de acum 25 de ani;
in SUA, Consiliul Constructiilor Verzi a fost fondat in 1993, iar in ultimii ani,
tari precum Franta, Austria si Marea Britanie se focuseaza din ce in ce mai mult pe
aceasta problema.
Conceptul de arhitectura ecologica
Fiind un concept mai recent, arhitectura ecologica nu beneficiaza inca de o
definitie clara. Astfel sunt evidentiate doua abordari: arhitectura "verde"
(ecologiica) si cea durabila. Prima reprezinta practica de a creste eficienta cu
care constructiile si terenul adiacent utilizeaza si preiau energia, apa si
materialele, si reducerea impacturilor negative ale acestor constructii asupra
sanatatii omului si mediului prin imbunatatirea metodelor de proiectare,
constructie, utilizare, mentinere si demolare, iar ultima inseamna
conformareaarhitecturii " verzi" cu principiile durabilitatii socioeconomice si
ecologice. in practica, produsele arhitecturii ecologice sunt reprezentate de
locuintele pasive, cu zero emisii, verzi, ecologice, durabile sustenabile etc1. O
cladire ecologica este o constructie care a fost proiectata in scopul de a fi
eficienta din punct de vedere energetic si pentru a avea un impact redus asupra
poluarii mediului. Pentru realizarea acestui lucru sunt sunt necesare noile�
tehnologii precum: izolarea termica imbunatatita, folosirea in mai mare masura a
sticlei, folosirea unor surse de lumina eficiente energetic, incalzirea solara a
apei, un management mai bun al consumului de apa si utilizarea responsabila a
lemnului forestier si a materialelor reciclate.In construirea de cladiri este
foarte important sa se tina cont si de tehnicile mai vechi, in principal despre
pozitionarea cladirilor si despre folosirea ferestrelor astfel incat in timpul
iernii sa se profite din ce in ce mai mult de caldura furnizata de soare, iar pe
timp de vara constructia sa beneficieze de surse de umbra.�� (sursa : Jake's
Treasure Beach, Jamaica� www.islandoutpost.com/Jakes/ ) O definitie mai larga a
constructiilor verzi sau ecologice include adoptarea surselor de energie
regenerabila, construirea cladirilor in apropierea retelei de transport in comun si
realizarea unui echilibru intre energia necesara construirii unei cladiri si
cantitatea de energie economisita de-a lungul perioadei sale de viata.
Caracteristic cladirilor verzi este faptul ca ofera posibilitatea protejarii
mediului atat in timpul construirii si folosirii lor, cat si anterior, prin
utilizarea de materiale cu toxicitate redusa, reciclabile si regenerabile si a unor
sisteme ajutatoare, precum cele de incalzire a apei cu ajutorul energiei solare.
Arhitectura ecologica impune scaderea consumului de energie, a poluantilor si a
materialelor implicate.3 La sfarsitul anilor '70, ideea de "ecologic" a devenit
sinonima cu "conservarea energiei".Ultima decada a sec.20 a fost dedicata unei
abordari holistice in care erau luate in considerare, pe langa poluarea rezultata
din procesul de utilizare a cladirii si cea rezultata din procesul de constructie
sau din cel de demolare. Spectrul factorilor de mediu ce trebuie luati in
considerare este acum mult mai complex.� (sursa : Hacienda San Jose �
Mexico�www.haciendasmexico.com/sanjose/overview.php )

10 Soarele este o sursa imensa de energie. Aceasta ajunge pe Terra sub forma de
radiatii solare, radiatii care pot fi captate si transformate in alte forme de
energie: electrica, mecanica sau termica. Astfel, energia solara isi poate gasi
utlizarea in domenii diverse, de la agricultura pana la cercetare.
Primele incercari de folosire ale energiei solare deteaza inca din secolul trecut.
In prezent, aceasta este intalnita in foarte multe medii. Principalele moduri de
utilizare a sa sunt insa urmatoarele:

producerea de energie termica: incalzirea apei, incalzirea locuintelor sau a


serelor, etc producerea de energie electrica prin intermediul celulei fotovoltaice.
Aceasta este rolul unei lungi evolutii, de la alimentarea calculatoarelor de
buzunar pana la centralele solare, ce pot alimenta cartiere intregi de locuinte.
Mai multe detalii despre panourile fotovoltaice si producerea de energie electrica
puteti gasi in acest articol. Acestea nu se opresc insa aici, marturie fiind zecile
de dispozitive solare aflate pe piata, de la ceasuri de mana pana la sateliti.

De ce energie solara? Pentru ca este disponibila in cantitati imense, este


inepuizabila (cel putin pentru cateva miliarde de ani) si este ecologica. Captarea
energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, iar in
conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat,
aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni.

Si acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin intermediul


panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul energiei produse pe
glob a crescut de la 0,04% in 2004 la peste 0.3% si se estimeaza ca va depasi 0,4%
pana la finalul lui 2010. In continuare este un procent minuscul, dar este de
apreciat faptul ca omenirii a inceput sa ii pese. Iar pe masura ce tehnologia se va
dezvolta, energia solara va fi utlizata din ce in ce mai mult.

De ce nu energie solara? Raspandirea foarte limitata a utlizarii tehnologiei solare


are foarte multe cauze.
In primul rand, tehnologia de captarea a razelor solare este inca la inceput si
costisitoare. Pretul producerii unui WATT in prezent, prin intermediul celulelor
fotovoltaice, este de 6-7 ori mai mare decat cel al producerii sale in
termocentrale. De aceea investitia initiala intr-un sistem de producere a energiei
prin captarea razelor solare este mare, chiar daca amortizarea se produce in timp,
sistemele fiind in general foarte fiabile si putand functiona 10-25 de ani fara
mari costuri de intretinere.

In plus, panourile solare au un randament foarte scazut daca raportam cantitatea de


energie produsa la dimensiunea lor: pentru acoperirea necesitatilor unei locuinte
fiind necesare panouri de cateva zeci de metri patrati. Dar si acest lucru se va
schimba pe masura ce tehnologia evolueaza.

Cel mai mare dezavantaj este insa acela ca energia solara este dependenta de razele
soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pamant.
Iar aceasta este variabila, in functie de ora, de perioada a anului, de conditiile
atmosferice, etc. Si nu in ultimul rand, randamentul sistemelor solare depinde in
mare masura de unghiul sub care cade raza de soare pe panoul solar, asadar de
pozitia pe glob. O harta a potentialului solar in Europa poate fi vazuta mai jos.

Este energia solara o alternativa sau nu? Cu singuranta este. Dar acesta este
cuvantul potrivit momentan: o alternativa. La fel ca energia eoliana sau marina.
Pentru ca in conditiile actuale, necesarul energetic al Terrei are nevoie de
existenta centralelor pe baza de carbune sau nucleare. Dar in viitor, acest fapt se
va schimba cu singuranta.

http://panourisolare.org/energie-solara-ce-este-energia-solara/

11 Tot mai multi locuitori ai oraselor resimt intr-un fel sau altul apasarea
“desertului urban”: aglomeratie, circulatie anevoioasa, poluare intensa, chimica,
fonica, culturala, cost ridicat al vietii, alimentatie nesanatoasa, fluxuri de
informatii negative distribuite pe canalele media, stress datorat agresivitatii si
infractionalitatii crescute, stress generat de competitivitatea
pentru obtinerea sau pastrarea locului de munca, stress indus de formele
apasatoare, agresive ale cladirilor.

Daca privim orasul de la o inaltime de 200m sa zicem, vedem ca suprafetele care


domina sunt: asfaltul strazilor, suma acoperisurilor din tabla, tigla, dale cu care
sunt protejate unele terase, membrana bituminoasa hidroizolatoare a numeroaselor
terase de bloc si cladiri industriale si metalul automobilelor. Vedem foarte putine
spatii verzi. Este imaginea “desertului urban” in care traim si, asa cum stim,
viata in desert nu este usoara.

Diferenta dintre un desert adevarat si desertul urban creat de om este ca cel creat
de Natura este viu. Pe acoperisurile si pe strazile noastre se produc schimbari
teribile de temperatura. Apa nu este absorbita ci condusa catre sistemele subterane
de canalizare. In zilele toride de vara temperaturile pot atinge valori de 65-70
grade la suprafata asfaltului si a acoperisurilor producand o incalzire accentuata
a spatiilor interioare chiar daca exista un strat termoizolator si un plus de
disconfort termic la nivelul strazii in cazul asfaltului.

Exista o tendinta de a construi “verde”, de a transforma acoperisurile in gradini,


in sere sau in spatii pentru relaxare dar inca sunt foarte putini investitori care
accepta costurile acestor lucrari desi amortizarea costului suplimentar se face in
doar trei-patru ani. Stratul de pamant fertil si vegetatia asigura o foarte buna
protectie a acoperisului cladirii la efectele distructive ale ultravioletelor si
astfel prelungeste cu mult durata de viata a hidroizolatiei. Un acoperis verde
pastreaza o umidinate naturala si o temperatura confortabila in interior reducand
si costurile energiei electrice consumate de sistemele de conditionare ale aerului.
Un acoperis verde este un spatiu redat si acelor vietuitoare care traiesc indeobste
pe o pajiste: insecte si specii de pasari.

V-ati intrebat cate milioane de hectare din toata lumea s-ar reda Naturii si
micilor vietuitoare daca am transforma acoperisurile cladirilor in gradini? V-ati
intrebat ce beneficii am avea daca aerul nostru ar fi mai curat datorita acestor
filtre naturale care ar curata o parte din noxele emise de automobilele si
fabricile noastre? Cate locuri minunate pentru joaca si recreere am putea dobandi?
Ganditi-va la multitudinea de cladiri de birouri. Terasele verzi ar putea deveni
locuri minunate unde oamenii care muncesc in corporatii ar putea sa-si petreaca
cele cateva
minute ale pauzei de pranz. Sunt convins ca deindata ce vor investi in propri-i
angajati creindule un asfel de spatiu frumos si benefic pentru o clipa de relaxare,
corporatiile vor castiga un plus de productivitate si o imagine noua deloc de
neglijat. Cine face primul acest experiment benefic?

Fatadele din aluminiu si sticla ale cladirilor pot fi la randul lor concepute ca
gradini verticale. Lumina Soarelui poate fi astfel filtrata natural iar imaginea
creata este mai aproape de natura armonioasa a spiritul uman. La nivelul strazii,
mobilierul si dotarile urbane incepand de la spatiile de odihna pentru trecatori,
aleile de promenada, refugiile pentru pietoni din statiile mijloacelor de transport
in comun, pot fi de asemenea concepute ca minigradini. Sigur ca o noua viziune
asupra orasului trebuie acordata cu promovarea unui nou tip de educatie civica
bazat pe Respect si Iubire pentru Natura.

Misiunea arhitectului este aceea de a transforma societatea si de a genera evolutie


spirituala prin fiecare creatie a sa. Nu intamplator – pentru ca nu exista
intamplari ci doar sincronicitati – cuvantul “arhitect” isi are etimologia in
cuvantul “archaeus” care inseamna Principiul Primordial.

Obositi si apasati de efectele desertului urban, oamenii cauta refugiul si


confortul interior inafara orasului. Unii si-au construit locuinte in cartierele
satelit ale oraselor sau case de vacanta intr-o zona de litoral, de deal sau munte,
altii cauta sa evadeze la fiecare sfarsit de saptamana indreptandu-se catre zone
turistice sau pur si simplu mergand la iarba verde prin putinele zone impadurite
care au mai scapat de fierastraiele dezvoltatorilor imobiliari. Nu se poate obtine
confortul doar in doua zile sau in cateva ore de evadare ci doar un soi de uitare
voluntara a disconfortului zilnic. Odata reveniti in oras oamenii se re-intalnesc
cu aceleasi conditii ce sunt tot mai greu de suportat.

In urmatorii ani se vor produce schimbari profunde in structurile superioare ale


Fiintei Umane si ulterior si in sistemul Minte-Corp. Vom primi mai multe Daruri
Structurale si vom fi mult mai aproape de Matricea Divina si mai asemanatori cu
Matricea Iubirii care genereaza Fractalul Om. Copiii care s-au nascut in ultimii
ani si cei care se nasc acum vin cu un potential urias de schimbare a societatii
umane. Societatea asa cum o cunoastem azi si asa cum inca o generam
fiecare dintre noi va disparea complet si definitiv. Relatiile dintre oameni vor fi
cele transmise noua de Maestri din toate timpurile: Iubire, Intelepciune,
Devotiune, Respect, Compasiune, Adevar.

Este de la sine inteles ca si asezarile noastre fie ele orase sau sate se vor
schimba arhitectural, structural si functional. Vom intelege in sfarsit ca este
momentul sa renuntam la tot ce este inutil evolutiei noastre spirituale. Evolutia
se va produce interior prin Darul de Iubire si se va manifesta exterior prin
evolutia fara precedent a tehnologiei. Omul eliberat de grijile materiale si de
plata facturilor va putea sa se dedice propriei evolutii spirituale, va putea sa
revina la conditia sa de Fiu al Luminii, va putea sa corecteze prin constientizare,
cu Iubire, cu Devotiune si Respect erorile generatiilor trecute si va redobandi
Armonia in care a trait pana nu demult in Casa Primitoare a Mamei Pamant.

Orasele noastre vor deveni gradini binefacatoare. Cladirile proiectate pe


principiile arhitecturii organice, ale geometriei sacre, construite din materiale
naturale si in Armonie deplina cu Mediul Planetar abia daca se vor sesiza in
peisajul natural. Tehnologia ne va ajuta sa eliminam complet poluarea. Energia
Libera va fi produsa si daruita tuturor locuitorilor. Fermele urbane organizate pe
orizontala si pe verticala vor asigura necesarul de hrana naturala. Exista deja
arhitecti si ingineri care elaboreaza astfel de proiecte. La prima vedere par
proiecte utopice dar la fel ca orice altceva ce apare in Orizontul Constiintei
noastre, aceste proiecte au fost create mai intai in Matricea Divina si acum nu fac
decat sa se materializeze prin efortul specialistilor. Locuintele noastre fie ele
individuale sau in ansambluri urbane vor fi structuri armonioase – adevarate
invelisuri minerale ale Fiintelor salasluitoare.

Avem sansa unica de a fi noi cei care materializam schimbarea profunda generata de
Matricea Divina, de a propaga Fractalul Cuvantului Divin, de a face Voia Divina –
cum spuneau Stra-Bunii nostri. Aceasta schimbare a inceput si va continua pana in
structurile cele mai profunde ale fiecarei Fiinte, ale fiecarei celule vii, ale
fiecarui atom al Universului nostru. Este o mare bucurie sa fim Aici si Acum, sa
fim Atenti si Alerti la nasterea Noului Pamant in Armonie cu Intregul.

S-ar putea să vă placă și