Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ISTORIC
Bibliografie:
1www.romanianecologicalsociety.ro 2 www.cariereonline.ro/MAI_VERDE,_MAI_EFICIENT 3
www.cariereonline.ro/MAI_VERDE,_MAI_EFICIENT 4 arh. Adrian Moleavin - Constructii
ecologice (I) - www.sporulcasei.ro 5 arh. Adrian Moleavin - Constructii ecologice
(I) - www.sporulcasei.ro 6 arh. Adrian Moleavin - Constructii ecologice (I) -
www.sporulcasei.ro 7 panourisolare.org/energie-solara-ce-este-energia-solara 8
www.preferate.ro › Astronomie 9 www.biodieselmagazin.ro/.../pe-scurt-despre-
energia-eoliana
10 www.energie-eoliana.com 11 ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solară11
2
Arhitectura ecologica | Studiu de caz: Proiect de Scoala Problema arhitecturii si
in general a construirii “eco-friendly” a devenit un subiect din ce mai dezbatut si
mai analizat in actualul context economic si climatic. Setea de energie a
umanitatii a crescut intr-un mod extraordinar odata cu epoca industriala, mai ales
dupa constatarea beneficiilor de exploatare a electricitatii. Implicatiile
exploatarii din ce in ce mai mari a combustibililor fosili au fost ignorate pentru
trei sferturi de secol. Criza petrolului din anii ‘70 a fost un eveniment cu
prilejul caruia s-a dezbatut ideea dependentei de combustibili fosili pentru
producerea energiei (in termen lung), desi exista mai multa ingrijorare pentru
pretul si pentru siguranta alimentarii cu petrol decat o grija sau o dorinta de a
conserva mediul. Raportandu-ma la o scara mai mica, la obiectul de arhitectura in
sine, la necesitatea obiectului de arhitectura de a consuma mai putin si de a
folosi mai eficient energia, voi trata cateva idei referitoare la o proiectare
sustenabila si compatibila cu noile cerinte de protejare a mediului, analizand un
proiect de scoala pasiva, propunere pentru un sit din Bucuresti. Date generale:
Propunerea a fost facuta pentru un sit ce contine atat cladiri inalte cat si
cladiri cu o inaltime redusa, caracteristice tesutului traditional. Parcul a fost
generat ca solutie pentru a face trecerea de la tesutul traditional la cel nou. S-a
tinut cont in primul rand de principiile arhitecturii sustenabile deoarece s-a
dorit crearea unei cladiri care sa isi poata furniza singura necesarul de energie.
Arhitectura ecologica: Fatada ventilata
Pe timp de vara, ventilarea naturala este proiectata sa produca conditii mai bune
decat cea mecanica atata timp cat temperatura exterioara nu creste peste 30grade.
Pe timp de iarna, un sistem similar opereaza pana cand temperatura scade sub
valoarea de -5 grade. Pierderile de caldura care se inregistreaza in cazul unei
cladiri ce implica un consum redus de energie, pierderi care se inregistreaza in
momentul in care se aeriseste, au fost reduse drastic in cazul acestei
scoli pasive. Acest lucru a fost posibil prin montarea unei instalatii de ventilare
care implica recuperarea energiei termice. Aerul proaspat este ghidat printr-un
schimbator de caldura. Acest schimbator de caldura preia caldura din aerul care
este eliminat din cladire si il transmite la nivelul fluxului de aer proaspat. In
cazul unei cladiri pasive este necesar ca schimbatorul de caldura trebuie sa
prezinte un grad de eficienta de 80%. Aerul provenit din mediu, care poate avea o
temperatura de +/- 0 C va fi incalzit, utilizandu-se in acest scop 80% din caldura
provenita din aerul eliminat. Rezulta ca aerul proaspat provenit din mediul
inconjurator va avea o temperatura de + 16 grade C in momentul cand va ajunge in
incapere. Acest lucru nu este suficient in cazul unei constructii pasive. Aerul
proaspat provenit din mediul inconjurator va trece mai intai printr-un sistem de
conducte care sunt montate la 3-4 m sub pamant. In aceste conditii, chiar daca
initial aerul proaspat provenit din mediul inconjurator va avea o temperatura de 10
grade C, acesta va fi preincalzit pana la o temperatura de +6 grade C. Astfel,
schimbatorul de caldura va avea o eficienta de 90% si nu va ingheta.
Confortul vizual este dependent de nivelul de lumina dintr-un spatiu. Atat prea
putina, cat si prea multa lumina pot rezulta in disconfort pentru ochi. Desi
iluminatul artificial este o solutie, in vederea economiei de energie si a unui
confort sporit este important sa se asigure o iluminare naturala. Astfel in
realizarea acestui proiect s-a tinut cont si de factori precum efectul de “glare” –
reflexii nedorite ale razelor de soare – mai ales pentru ca spatiul este destinat
studiului, o buna iluminare fiind necesara. De asemenea, suprafetele vitrate au
fost gandite in asa fel incat sa asigure o buna iluminare a spatiilor interioare
fara insa a fi in detrimentul eficientei termice a cladirii.
http://www.ruxandramicu.ro/arhitectura-ecologica-studiu-de-caz-proiect-de-scoala-
pasiva/
3
Arhitectura ecologică, numită si “arhitectură verde” îsi are originile în anii
crizelor de petrol care au dat frâu liber gândurilor si actiunilor radicale,
instituind credinta că societatea occidentală a trecut de perioada sa de glorie si
numai auto-suficienta va permite, cu greu, supravietuirea unei mici părti a rasei
umane. În arhitectură, aceste tendinte s-au exprimat prin respingerea stilului si a
precedentului, creându-se un nou început în care fermitatea a fost tolerată,
consumul nepăsător si extravagant a fost abolit, iar arhitectura a pătruns în
mediul natural. În anii care au urmat, arhitectura ecologică a fost caracterizată
de un design ce urmărea scăderea consumului de energie, pentru ca mai apoi, la
sfârsitul anilor ’70, ideea de “ecologic” a devenit sinonimă cu “conservarea
energiei”. Ultima decadă a sec.
Ţelul arhitecturii ecologice este acela de a crea medii confortabile de viată, într
-o manieră durabilă, atât pentru indivizi cât si pentru grupurile mari de oameni.
Pentru ca o structură construită să fie ecologică, ea trebuie să aibă o relatie de
reciprocitate cu microclimatul propriu, imediat, dar si cu cel global. În mod ideal
constructiile nu ar trebui să utilizeze, pentru satisfacerea nevoilor ocupantilor,
mai multă energie decât pot colecta din sursele de energie regenerabilă disponibile
în microclimatul propriu.
În final, atât constructiile individuale cât si orasele, trebuie să atingă
echilibrul ene rgetic ecologic pe toată durata ciclului de viată, ceea ce include
si energia înglobată în materialele de constructie, tehnicile de constructie si
etapele de renovare si/sau refunctionalizare. Orientarea domeniului constructiv si
a modului uman de viată în general către o relatie simbiotică cu natura nu este
numai o problemă legată de poluare, ci si una ce tine de psihologia umană. Omul
este si va rămâne întotdeauna o componentă a Sistemului Natural Universal. Negarea
acestui adevăr pe parcursul vietii conduce la dizarmonii în psihologia individuală
si de grup. Prin capacitatea sa inteligentă, umanitatea nu trebuie să încerce să se
dezică de această realitate, ci să încerce să eleveze, spiritual si material,
legătura sa indisolubilă cu Universul. Elementele proiectării ecologice integrate:
1. Sintetiza cunostintelor trecutului si prezentului, în domeniile arhitecturii,
tehnicilor si materialelor de constructie, etc. 2. Utilizarea, la întregul lor
potential, a resurselor si energiilor naturale regenerabile disponibile. 3.
Utilizarea elementelor de climă si a vegetatiei pentru optimizarea relatiei
constructiilor cu mediul înconjurător. 4. Reducerea energiei înglobate în materiale
si tehnici de constructie precum si a energiei necesare în exploatare. 5. Folosirea
structurilor constructive sensibile la mediu – structuri ce reactioneaza la
modificările de mediu. 6. Elemente interdisciplinare. Aceste elemente /
caracteristici ale proiectării constructiilor ecologice sunt rezultanta aplicării,
în tehnică si design, a celor două principii ale ecologiei mediului construit:
integrarea naturii în arhitectura si integrarea arhitecturii în natură, menite ca
împreună să realizeze, asa cum am afirmat anterior, simbioza dintre mediul natural
si cel construit. În concluzie, proiectarea constructiilor ecologice înseamnă o
abordare holistică a utilizării energiilor si materialelor conform principiilor
durabilitătii, pe toată durata ciclului de viată a constructiei, începând cu sursa
materialelor si până la momentul transformării în deseuri si / sau a reciclării,
acesta definitie fiind însă un deziderat final si nu o realitate concretă a
practicii actuale. Toate aceste aspecte sunt importante nu numai din punct de
vedere al poluării (desi foarte putină lume stie că mediul construit este
responsabil pentru 50% din poluarea resimtită de planeta noastră, respectiv de noi
însine) ci si din punct de vedere economic imediat, al beneficiarului. Este
demostrat cu prisosintă că, desi necesită o investitie mai mare la început pentru
diverse sisteme si tehnologii sau
materiale – care vor fi descrise în articolele viitoare, o constructie ecologică,
si în special o locuintă individuală, recuperează în cel mult 10 ani această
investitie prin consumul redus de energie pentru întretinere si utilizare, aducând
beneficii evidente utilizatorilor.
Mai mult decât atât, investitia necesară poate fi minimă dacă este realizată de un
specialist în domeniu. Mă refer aici la asa-numitele tehnologii pasive bazate în
mod exclusiv pe captarea si utilizarea energiilor neconventionale (energie solară,
eoliana, geo-termală, biogaz sau hidroenergie). O simplă seră de corect amplasată,
sau o plantare corectă a spatiului din jurul casei, dispunerea studiată a peretilor
sau a golurilor (ferestrelor) poate reduce semnificativ consumul de energie necesar
pentru încălzire, pe perioada iernii, sau pentru răcire/climatizare, pe perioada
verii.
Un alt motiv care atrage beneficiarii către acces gen de tehnologii este si faptul
că normele si legile europene favorizează constructiile cu consum redus de energie
prin diverse finantări pentru implementare si impozite mai mici.
http://www.angel.org.ro/mod_articole-43-75--Arhitectura-ecologica 4 Arhitectura
sustenabila : utilizarea eficienta a resurselor si exploatarea de energii
alternative folosind sisteme autonome
“Nu putem vindeca bolile, dar putem ajuta Natura sa se vindece singura” Hippocrate
In natura – baza existentiala a omenirii – consecintele purtarii noastre devin din
ce in ce mai clare : disparitia padurilor, desertificare, poluarea de toate
tipurile. Acestea sunt lucruri de care toti suntem constienti . Cresterea bolilor
mentale printre populatiile natiunilor industriale indica faptul ca nu am reusit sa
ne intelegem nici macar propria noastra natura –ca noi am devenit la randul nostru
victimele managementului excesiv. Ecosofia extinde imperativul Kantian „ a vedea
fiecare individ ca pe un scop mai degraba decat un mijloc” in asa fel incat sa
cuprinda toate fiintele vii. Astfel el apara valoarea Naturii in sine dar este in
acelasi timp pe deplin constient de faptul ca este imposibil sa scape de prima lege
a ecologiei: „Orice lucru este legat de un alt lucru.” (Commoner, 1972) Problema
arhitecturii si in general a construirii “eco-friendly” a devenit un subiect din ce
mai dezbatut si mai analizat in actualul context economic si climatic. Setea de
energie a umanitatii a crescut intr-un
mod extraordinar odata cu epoca industriala, mai ales dupa constatarea beneficiilor
de exploatare a electricitatii, fapt care a dus la constructia primelor centrale
electrice in ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Transportul mecanic a adaugat
la deja impovaratul consum de energie la inceputul secolului XX, el insusi fiind
alimentat de descoperirea imensului potential al petrolului, care a fost acompaniat
si de constatarea beneficiilor exploatarii gazului natural si
artificial.Implicatiile exploatarii din ce in ce mai mari a acestor combustibili
fosili au fost ignorate pentru trei sferturi de secol. Criza petrolului din anii
„70 a fost un eveniment cu prilejul caruia s-a dezbatut ideea dependentei de
combustibili fosili pentru producerea energiei (in termen lung), desi exista mai
multa ingrijorare pentru pretul si pentru siguranta alimentarii cu petrol decat o
grija sau o dorinta de a conserva mediul. Raportandu-ma la o scara mai mica, la
obiectul de arhitectura in sine, la necesitatea obiectului de arhitectura de a
consuma mai putin si mai eficient energia, poate si de a isi furniza o parte din
necesarul de energie, voi trata cateva idei comentate referitoare la o proiectare
sustenabila si compatibila cu noile cerinte de protejare a mediului. Arhitectura
sustenabila: Constructii „inteligente
Cladiri Verzi la propriu februarie 15, 2013 Criza mondiala de resurse energetice,
crestrea consumului de energie si a pretului acesteia, nevoia de a compensa aceste
neajunsuri a impins mersul lucrurilor spre a creea conceptul de cladiri verzi.
Conceptul de cladire verde este folosit pentru cladirile construite si folosite in
mod responsabil fata de mediu pe toata durata de existenta a acestora: construire,
utilizare si demolare. au fost emise chiar standarde la nivel european, in acest
sens, astfel ca incepand cu anul 2019 toate cladirile nou construite vor trebui sa
produca atata energie cata consuma.Unul dintre proiectele care a incins spiritele
si in capcana caruia au cazut multi militanti pentru cladirile verzi este Bosco
Verticale din Milano. Proiectul isi propune construirea unei paduri verticale, in
balcoanele a doua cladiri de 80 m respectiv 120m inaltime. Lumea a inceput sa
vorbeasca despre cladiri 100% ecologice, despre consumuri reduse de energie,
confort sporit, etc.
Iata cateva dintre contra argumentele mele care demoleaza atributul de cladiri
verzi pentru acest proiect, acest atribut fiind doar de ordin estetic:
Si uite-asa, o cladire albastra poate deveni cea mai verde cladire, la propriu. 6
De ceva ani buni, expresii precum "incalzire globala", "poluare", "reciclare" sau
"dezvoltare durabila" sunt pe buzele tuturor, de la politicieni, la liderii
industriilor si reprezentanti ai societatii civile, iar pentru cine crede ca
preocuparile de aceasta natura sunt doar moft, un argument sunt chiar temperaturile
de afara, in aceasta vara anuntata ca fiind printre cele mai fierbinti din istorie.
Bineinteles, arhitectura nu putea sa ramana in urma celorlalte domenii, integrand,
la randul ei, solutii ecologice in produsele sale, in speranta de a contribui mai
putin la degradarea mediului inconjurator. Daca intr-un articol precedent discutam
despre posibilitatile oferite de constructiile semi-ingropate, este timpul sa
trecem intr-o scurta revista principalele directii din arhitectura ecologica,
nascute din preocuparea pentru integrarea domeniului constructiilor in cerintele
dezvoltarii durabile (dezvoltare economica care nu afecteaza mediul). Exista doua
directii principale de preocupari in domeniul arhitecturii ecologice - marirea
eficientei cu care cladirile utilizeaza resurse precum energia, apa si materialele
de constructie, si reducerea impactului constructiilor asupra mediului inconjurator
printr-o proiectare, situare, exploatare si intretinere mai bune.
Gandirea designului in termeni ecologici nu este o idee noua. Inca din antichitate
oamenii , considerand natura ca modelul perfect, au incercat sa o copieze pentru a
gasi solutii la problemele lor.
”Design ecologic este orice forma de design care minimizeaza impactul distructiv
asupra mediului, integrandu-se in procesele naturale ”. (Van Der Ryn and Cowan
-Ecological Design, 1996) .
Omul este perceput ca fiind izolat, separate de restul naturii, deasupra celorlalte
vietuitoare.
Sim Van der Ryn nu este un architect oarecare, ci este varful de lance al
designului ecologic. De peste 40 de ani el a fost in prima linie a integrarii
principiilor ecologice in proiectarea si constructia cladirilor , propunand solutii
inspirate din inteligenta naturii.
”Suntem angajati într-o Revolutie Ecologica, la fel de profunda cum era odinioara
Revolutia Industriala” – spunea acest architect, cu mult timp inainte ca
sustenabilitatea sa intre in atentia publicului larg.
Termenul de ”surpasabilitate” propus de el inseamna anularea amprentei de carbon
prin solutii inovatoare oferite de designul ecologic si arhitectura ”verde”.
Nu exista solutii universale, ci solutii optime pentru situatia data. Altfel spus,
alegerea instrumentelor potrivite de realizare a unei sarcini este solutia cea mai
ieftina, sanatoasa si cu cel mai mic impact – asadar cea mai potrivita . De aceea,
contextul trebuie cunoscut pentru a stabili daca designul este ecologic sau nu.
Foloseste tehnologia potrivita! Este intelept sa aplici tehnologiile/sistemele
vechi in paralel cu cele noi o perioada, mai degraba decat sa le inlocuiesti
imediat si definitiv ! Revenirea ulterioara la sistemul initial traditional va fi
mult mai dificila, scumpa si consumatoare de resurse . Foloseste resursele eficient
si cu moderatie :Nici prea mult, nici prea putin, doar atat cat este necesar ! Prea
putin impiedica dezvoltarea, prea mult este toxic si duce la dezechilibru.
Cresterea optima este data de folosirea de resurse suficiente, si acest lucru este
valabil in toate aspectele vietii, de la hrana si adapost, pana la nevoile
emotionale sau la economiile nationale. Constientizarea perspectivei de a ramane
fara curent electric, apa, gaze etc este cheia designului ecologic, deoarece
impiedica consumul sa creasca nelimitat! Alege solutia cea mai simpla si
implementeaz-o cat poti mai bine ! Economia de piata face exact contrariul :te
indeamna sa alegi solutia cea mai complexa si mai costisitoare – pentru ca aceasta
aduce profit maxim si are consum maxim de resurse. Gandeste si actioneaza
individual!
Multe din ciclurile mediului natural de trai sunt la o scara mica, ce permite ca
ele sa fie mentinute de un singur individ. Rasplata designului ecologic apare sub
forma cresterii performantelor sistemelor, a scaderii costurilor, a cresterii
calitatii vietii.De asemenea, creste nivelul de constientizare.
Din contra, promovarea unui consum mare depinde de perpetuarea insatisfactiei, este
scumpa si reduce nivelul de constientizare. Premiza designului clasic ca sistemul
sa nu limiteze consumatorul maximizeaza profiturile din vanzarea si utilizarea
sistemului, si nu induce utilizatorului obiceiuri de economisire si conservare.
Pastreaza armonia naturala ! ”Cresterea puterii umanitatii, luata ca intreg, a
schimbat decisiv raportul de forte intre om si natura.Natura, candva considerata
suveran absolut, este acum supusa si trebuie protejata impotriva fortei oamenilor.
Totusi, deoarece omul este parte a naturii , raul facut de om naturii este o
amenintarea si la adresa lui insusi. ”- Jonathan Schell, The Fate of the Earth
(1982).
http://www.ampeco.ro/index.php/amprenta-co2/designul-ecologic-surpasabilitate-un-
pas-dincolo-desustenabilitate.html
8
Despre sustenabilitate Sustenabilitatea a devenit o temă dominantă în dezbaterile
despre arhitectură în ultimii doi ani, chiar dacă însemnătatea termenului
„sustenabil, sustenabilitate”, nu fusese încă stabilită clar. În prezent o comisie
a Uniunii Europene se ocupă de clarificarea acestei confuzii*1+. În orice caz, este
evident faptul că utilizarea pasivă a energiei solare, împreună cu radiaţiile
solare directe, sunt caracteristici principale ale arhitecturii sustenabile.
„sustenabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile generaţiilor curente, fără
a influenţa oportunităţile generaţiilor viitoare”.
Această definiţie este relevantă în domeniul arhitecturii pe mai multe planuri. Pe
de o parte, din punct de vedere economic – mai mult de jumătate din capitalul de
investiţii al tarilor Europene intră în domeniul construcţiilor -, şi pe de altă
parte, din punct de vedere al resurselor, construcţiile consumă cel mai mult. Chiar
dacă fondul construit este un bun utilizat pe termen lung, el produce mai mult de
jumătate din toate deşeurile. Reciclarea în construcţii este încă un sector
subdezvoltat. Clădirile sunt răspunzătoare pentru 40% din consumul total de energie
al Europei, mai mult decât industria şi transportul. În mod cert, conservarea
energiei şi utilizarea inteligentă a radiaţiei solare incidente ar trebui să joace
un rol important într-o clădire sustenabilă.
Utilizarea pasivă a radiaţiei solare este posibilă fără ajutorul unor sisteme
integrate. Clădirea se foloseşte singură, în mod direct de energia solară, datorită
amplasării, geometriei arhitecturale şi a materialelor utilizate. Aceasta este cea
mai simplă, şi în acelaşi timp, cea mai eficientă formă de arhitectură solară.
Clădirea şi componentele sale sunt interpretate ca un sistem solar integrat. O
arhitectură proiectată cu atenţie poate adapta şi racorda clădirea la potenţialul
energetic natural al zonei. Alegerea sitului, a amplasării, forma şi orientarea,
poziţionarea vitrajelor şi a
golurilor, selecţia atentă a materialelor şi structura pereţilor – aceşia sunt
factorii care fac posibilă absorbţia şi stocarea radiaţiei solare, pentru a menţine
temperaturi interioare confortabile dar şi pentru a utiliza lumina naturală la
maxim. Dacă se iau în considerare câteva reguli simple, arhitectura pasiva este cea
mai eficientă formă de înmagazinare şi conservare a energiei în clădiri.
Necesitatea de căldură este redusă, în timp ce sezonul de încălzire suplimentară
este considerabil mai scurt. Astfel, clădirea aduce o contribuţie considerabilă la
protecţia mediului prin emisiile scăzute de CO2.
Proiecte
Constructiile ecologice au fost concepute inca din antichitate.Omul si-a gasit
adapostul mai intai in edificii de piatra naturale apoi a existat o evolutie pe
masura ce acesta� a devenit mai inteligent. Case de lemn si case de pamant au
aparut pe masura ce omul a invatat sa foloseasca unelte. De la edificiile de nuele,
corturi sau bordee de pamant , acesta a reusit sa ajunga in prezent la o tehnica si
tehnologie evoluata capabila sa produca cele mai impresionante edificii umane.
Constructiile ecologice au fost produse sub conceptul de arhitectura eco.Ele au
fost promovate in Europa in urma cu aproximativ 40 de ani. Construirea acestora a
devenit o necessitate si datorita crizei petrolului din anii 70 cand au aparut
serioase probleme privind poluarea mediului si consumul exagerat de energii
conventionale necesar pentru construirea si exploatarea cladirilor.Astfel, in
Germania de exemplu, construirea de cladiri verzi a inceput inca de acum 25 de ani;
in SUA, Consiliul Constructiilor Verzi a fost fondat in 1993, iar in ultimii ani,
tari precum Franta, Austria si Marea Britanie se focuseaza din ce in ce mai mult pe
aceasta problema.
Conceptul de arhitectura ecologica
Fiind un concept mai recent, arhitectura ecologica nu beneficiaza inca de o
definitie clara. Astfel sunt evidentiate doua abordari: arhitectura "verde"
(ecologiica) si cea durabila. Prima reprezinta practica de a creste eficienta cu
care constructiile si terenul adiacent utilizeaza si preiau energia, apa si
materialele, si reducerea impacturilor negative ale acestor constructii asupra
sanatatii omului si mediului prin imbunatatirea metodelor de proiectare,
constructie, utilizare, mentinere si demolare, iar ultima inseamna
conformareaarhitecturii " verzi" cu principiile durabilitatii socioeconomice si
ecologice. in practica, produsele arhitecturii ecologice sunt reprezentate de
locuintele pasive, cu zero emisii, verzi, ecologice, durabile sustenabile etc1. O
cladire ecologica este o constructie care a fost proiectata in scopul de a fi
eficienta din punct de vedere energetic si pentru a avea un impact redus asupra
poluarii mediului. Pentru realizarea acestui lucru sunt sunt necesare noile�
tehnologii precum: izolarea termica imbunatatita, folosirea in mai mare masura a
sticlei, folosirea unor surse de lumina eficiente energetic, incalzirea solara a
apei, un management mai bun al consumului de apa si utilizarea responsabila a
lemnului forestier si a materialelor reciclate.In construirea de cladiri este
foarte important sa se tina cont si de tehnicile mai vechi, in principal despre
pozitionarea cladirilor si despre folosirea ferestrelor astfel incat in timpul
iernii sa se profite din ce in ce mai mult de caldura furnizata de soare, iar pe
timp de vara constructia sa beneficieze de surse de umbra.�� (sursa : Jake's
Treasure Beach, Jamaica� www.islandoutpost.com/Jakes/ ) O definitie mai larga a
constructiilor verzi sau ecologice include adoptarea surselor de energie
regenerabila, construirea cladirilor in apropierea retelei de transport in comun si
realizarea unui echilibru intre energia necesara construirii unei cladiri si
cantitatea de energie economisita de-a lungul perioadei sale de viata.
Caracteristic cladirilor verzi este faptul ca ofera posibilitatea protejarii
mediului atat in timpul construirii si folosirii lor, cat si anterior, prin
utilizarea de materiale cu toxicitate redusa, reciclabile si regenerabile si a unor
sisteme ajutatoare, precum cele de incalzire a apei cu ajutorul energiei solare.
Arhitectura ecologica impune scaderea consumului de energie, a poluantilor si a
materialelor implicate.3 La sfarsitul anilor '70, ideea de "ecologic" a devenit
sinonima cu "conservarea energiei".Ultima decada a sec.20 a fost dedicata unei
abordari holistice in care erau luate in considerare, pe langa poluarea rezultata
din procesul de utilizare a cladirii si cea rezultata din procesul de constructie
sau din cel de demolare. Spectrul factorilor de mediu ce trebuie luati in
considerare este acum mult mai complex.� (sursa : Hacienda San Jose �
Mexico�www.haciendasmexico.com/sanjose/overview.php )
10 Soarele este o sursa imensa de energie. Aceasta ajunge pe Terra sub forma de
radiatii solare, radiatii care pot fi captate si transformate in alte forme de
energie: electrica, mecanica sau termica. Astfel, energia solara isi poate gasi
utlizarea in domenii diverse, de la agricultura pana la cercetare.
Primele incercari de folosire ale energiei solare deteaza inca din secolul trecut.
In prezent, aceasta este intalnita in foarte multe medii. Principalele moduri de
utilizare a sa sunt insa urmatoarele:
Cel mai mare dezavantaj este insa acela ca energia solara este dependenta de razele
soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pamant.
Iar aceasta este variabila, in functie de ora, de perioada a anului, de conditiile
atmosferice, etc. Si nu in ultimul rand, randamentul sistemelor solare depinde in
mare masura de unghiul sub care cade raza de soare pe panoul solar, asadar de
pozitia pe glob. O harta a potentialului solar in Europa poate fi vazuta mai jos.
Este energia solara o alternativa sau nu? Cu singuranta este. Dar acesta este
cuvantul potrivit momentan: o alternativa. La fel ca energia eoliana sau marina.
Pentru ca in conditiile actuale, necesarul energetic al Terrei are nevoie de
existenta centralelor pe baza de carbune sau nucleare. Dar in viitor, acest fapt se
va schimba cu singuranta.
http://panourisolare.org/energie-solara-ce-este-energia-solara/
11 Tot mai multi locuitori ai oraselor resimt intr-un fel sau altul apasarea
“desertului urban”: aglomeratie, circulatie anevoioasa, poluare intensa, chimica,
fonica, culturala, cost ridicat al vietii, alimentatie nesanatoasa, fluxuri de
informatii negative distribuite pe canalele media, stress datorat agresivitatii si
infractionalitatii crescute, stress generat de competitivitatea
pentru obtinerea sau pastrarea locului de munca, stress indus de formele
apasatoare, agresive ale cladirilor.
Diferenta dintre un desert adevarat si desertul urban creat de om este ca cel creat
de Natura este viu. Pe acoperisurile si pe strazile noastre se produc schimbari
teribile de temperatura. Apa nu este absorbita ci condusa catre sistemele subterane
de canalizare. In zilele toride de vara temperaturile pot atinge valori de 65-70
grade la suprafata asfaltului si a acoperisurilor producand o incalzire accentuata
a spatiilor interioare chiar daca exista un strat termoizolator si un plus de
disconfort termic la nivelul strazii in cazul asfaltului.
V-ati intrebat cate milioane de hectare din toata lumea s-ar reda Naturii si
micilor vietuitoare daca am transforma acoperisurile cladirilor in gradini? V-ati
intrebat ce beneficii am avea daca aerul nostru ar fi mai curat datorita acestor
filtre naturale care ar curata o parte din noxele emise de automobilele si
fabricile noastre? Cate locuri minunate pentru joaca si recreere am putea dobandi?
Ganditi-va la multitudinea de cladiri de birouri. Terasele verzi ar putea deveni
locuri minunate unde oamenii care muncesc in corporatii ar putea sa-si petreaca
cele cateva
minute ale pauzei de pranz. Sunt convins ca deindata ce vor investi in propri-i
angajati creindule un asfel de spatiu frumos si benefic pentru o clipa de relaxare,
corporatiile vor castiga un plus de productivitate si o imagine noua deloc de
neglijat. Cine face primul acest experiment benefic?
Fatadele din aluminiu si sticla ale cladirilor pot fi la randul lor concepute ca
gradini verticale. Lumina Soarelui poate fi astfel filtrata natural iar imaginea
creata este mai aproape de natura armonioasa a spiritul uman. La nivelul strazii,
mobilierul si dotarile urbane incepand de la spatiile de odihna pentru trecatori,
aleile de promenada, refugiile pentru pietoni din statiile mijloacelor de transport
in comun, pot fi de asemenea concepute ca minigradini. Sigur ca o noua viziune
asupra orasului trebuie acordata cu promovarea unui nou tip de educatie civica
bazat pe Respect si Iubire pentru Natura.
Este de la sine inteles ca si asezarile noastre fie ele orase sau sate se vor
schimba arhitectural, structural si functional. Vom intelege in sfarsit ca este
momentul sa renuntam la tot ce este inutil evolutiei noastre spirituale. Evolutia
se va produce interior prin Darul de Iubire si se va manifesta exterior prin
evolutia fara precedent a tehnologiei. Omul eliberat de grijile materiale si de
plata facturilor va putea sa se dedice propriei evolutii spirituale, va putea sa
revina la conditia sa de Fiu al Luminii, va putea sa corecteze prin constientizare,
cu Iubire, cu Devotiune si Respect erorile generatiilor trecute si va redobandi
Armonia in care a trait pana nu demult in Casa Primitoare a Mamei Pamant.
Avem sansa unica de a fi noi cei care materializam schimbarea profunda generata de
Matricea Divina, de a propaga Fractalul Cuvantului Divin, de a face Voia Divina –
cum spuneau Stra-Bunii nostri. Aceasta schimbare a inceput si va continua pana in
structurile cele mai profunde ale fiecarei Fiinte, ale fiecarei celule vii, ale
fiecarui atom al Universului nostru. Este o mare bucurie sa fim Aici si Acum, sa
fim Atenti si Alerti la nasterea Noului Pamant in Armonie cu Intregul.