I.

Probleme identificate la nivelul orașului Iași

1. Surse de poluare

Principalele surse de poluare în Iași sunt determinate de traficul auto ușor și greu (prin
lipsa unei centuri ocolitoare în afara orașului), de organizarea deficitară a șantierelor, lipsa
spațiilor verzi și salubrizarea rudimentară ( inclusiv arderea necontrolată a deșeurilor).

2. Distribuția spațiilor verzi

La nivelul orașului distribuția spațiilor verzi nu este una unitară. Problemele se pot întâlni
în jurul ansamblurilor rezidențiale, nu doar în cartierele periferice, unde zonele de recreere
destinate locuitorilor lipsesc sau ajung să se transforme în spații inestetice din neglijența
responsabililor.

3. Gestionarea deșeurilor, colectare – depozitare – reciclare

Urmările din gestionarea ineficientă a deșeurilor se poate observa și în nivelul de poluare

al orașului. Lipsa unui sistem adecvat de precolectare selectivă, colectare, transport și
reciclare pe care ar trebui să-l dețină un oraș european declanșează urmări în mai multe
domenii. Nu putem omite însă nivelul insuficient de informare, educare cât și ignorarea
legislației de către populație.

4. Transportul public

Îmbunătățirea sistemului de transport public din ultimii ani crește calitatea sa, însă nu
rezolvă problemele principale ale acestuia.

Zonele de locuințe individuale noi dezvoltate cât și cele existente din zonele periferice
sau centrale sunt încă insuficient deservite din cauza dezvoltării axiale și nu numai. În timp ce
stațiile principale ajung să fie supraaglomerate și să blocheze traficul auto.

Lipsa unui program bine respectat, a unui raport adecvat între numărul de vehicule,
locuitori și orele de varf alături de nepromovarea transportului ecologic rămâne un
impediment în fluidizarea traficului general.

5. Traficul auto

2
 Congestionarea traficului auto este o consecință a lipsei unei rute ocolitoare în afara
orașului ce ar putea redirecționa toate vehiculele care sunt în tranzit, spre alte orașe din țară
și neutilizarea transportului în comun de către locuitori. Lipsa parcărilor pentru autoturismele
care staționează și organizarea zonelor centrale, înrăutățesc situația.

6. Circulații alternative

Circulația alternativă în oraș este o măsură eficientă din mai multe puncte de vedere. Însă
motivul pentru care încă foarte puțini dintre noi aleg să folosească bicicleta, trotineta sau un
segway este și calitatea acestui sistem. Condițiile actuale din oraș (neconectarea pistelor, lipsa
locurilor de parcare/ închirirere, nepromovarea beneficiilor acestor tipuri de transport
alternativ) nu oferă siguranță, flexibilitate și nu reprezintă un sistem atractiv mai eficient și
mai avantajos decat propriul vehicol auto.

7. Conservarea clădirilor de patrimoniu

Conservarea clădirilor de patrimoniu din Iași este într-o situație precară. Lipsa fondurilor
și necooperarea dintre instituțiile care ar putea realiza acest demers conduc spre un
patrimoniu lăsat în ruină; patrimoniu care are deja riscul să se transforme din resursă în
problemă, în percepția responsabililor; patrimoniu care nu este văzut ca o sursă ce poate
declanșa activarea unei sfere importante pentru locuitori.

8. Dezvoltarea urbană

Dezvoltarea urbană a orașului se poate caracteriza și observa prin discrepanțe puternice

atât la nivel de imagine cât și din punct de vedere al calității, al coerenței întregului spațiu. În
timp ce calitatea vieții locuitorilor depinde de structurarea și de privirea acesteia în ansamblu.
Revitalizarea întregului oraș prin urmărirea dezvoltării potențialului fiecărui areal în parte,
este astăzi o necesitate.

9. Densitate demografică

Densitatea demografică are o semnificație majoră în dezvoltarea socială și economică a

orașului. Iar în ceea ce privește schimbarea sezonieră la care este supus orașul pe durata unui
an, necesită adaptări flexibile într-o gama largă de domenii. Acest lucru implică o bună
organizare în ansamblu pentru evitarea aglomerării urbane și a funcționării sferei
administrative din acest sistem.

3
 10. Cromatică urbană

Din punct de vedere cromatic, imaginea de ansamblu este de departe un exemplu estetic.
Lipsa unui regulament cromatic, chiar diferențiat în funcție de importanța zonei, a unui
studiu cât și coordonarea riguroasă a acestuia conduc în continuare la formarea unei imagini
neunitare și fără conținut .