FIZICA

CONSTRUCTIILOR (2)
1

ACUSTICA
IN
ARHITECTURA
2

1
 Acustica în arhitectură și construcții
- partea a 2a -

1. SCURT ISTORIC
2. RAPEL ELEMENTE ACUSTICA FIZICA SI
SPATIALA
3. ABSORBTIE - REVERBERATIE
4. SPATII CU DESTINATIE ACUSTICA

Istoric

SCURT ISTORIC

Antichitate – amfiteatre
Vitruviu
Athanasius Kircher – Phonurgia 1675
W. Sabine 1900
știință – sec. XX

2
 Istoric

SCURT ISTORIC
Teatru grec
Dionysos
(Atena-
Acropole)

SCURT ISTORIC
‘Falling coins, striking matches, and whispering
voices to demonstrate the acoustics of an open air
amphitheatre’
The Journal of the Acoustical Society of America
141(5):3859-3859 · June 2017
C. Hak, R. Wenmaekers, N. Hoekstra, B. Nicolai
Technische Universiteit Eindhoven

“Using the sound sources mentioned, no evidence of

the often claimed exceptional sound transmission
was found.”
6

3
 Istoric

SCURT ISTORIC

Antichitate – amfiteatre
Vitruviu

Despre arhitectură
10 volume

Istoric

SCURT ISTORIC

Vitruviu
Despre arhitectură

Cartea a V-a – Edificiile municipale

Cap. 3 Teatre
Cap. 4 Despre armonie
Cap. 5 Despre vasele teatrelor

4
 Istoric

SCURT ISTORIC
vase de rezonanță „echea”

SCURT ISTORIC

Athanasius Kircher
1602-1680
Phonurgia nova
1673

10

10

5
 Istoric

11

11

12

12

6
 Istoric

13

13

Istoric

14

14

7
 Istoric

SCURT ISTORIC

ACUSTICA ARHITECTURALA

Sunetul în construcție – protecția la zgomot

- dezvoltare lentă în paralel cu dezvoltarea
industriei construcțiilor
- reușite continuate, greșeli evitate
(un perete mai gros este mai izolant,
un covor aduce puțină liniște etc.)

15

15

Istoric

SCURT ISTORIC
ACUSTICA ARHITECTURALA

Spațiile de audiție
- încercări de copiere a unor reușite – Garnier –
Opera din Paris
- Wallace Sabine (1868-1919)
• REVERBERAȚIA (Fogg Lecture Hall - Harvard)
• Copiere + reverberație: Boston Simphony Hall
(seamănă cu Wiener Musikverein)
- importanța geometriei – simulări pe machete fizice
(optic, apoi acustic) 16

16

8
 Istoric

SCURT ISTORIC

Le Corbusier
concurs pentru Palatul Națiunilor, Geneva, 1927
17

17

Istoric

SCURT ISTORIC

Alvar Aalto
biblioteca din Viipuri, 1935

18

18

9
 ACUSTICA FIZICA

UNDELE ACUSTICE –
mișcări oscilatorii ale
unor medii elastice,
datorate unor forțe
exterioare

19

19

Propagarea sunetului
In spații închise – câmp acustic difuz

Reflexie

20

20

10
 REFLEXIE

- reflexie similară razelor luminoase

unghiul de incidență = unghiul de reflexie (față
de normala la suprafață)
- lungimi de undă de ordinul cm și m
- pentru ca reflexia să nu fie alterată: asperități <
1/10 l (20-25 cm)
125 Hz - l = 2,7 m; asperități < 25 cm
4000 Hz - l = 8,5 cm; asperități < 1 cm

21

21

REFLEXIE

Suprafață
plană
22

22

11
 REFLEXIE

Suprafață Suprafață
convexă concavă
23

23

REFLEXIE

Incăperi
circulare /
parabolice
24

24

12
 REFLEXIE

25

25

ECOU

26

26

13
 ECOU

Decalaj / întârziere maximă acceptabilă:

- vorbire – 50 ms (1/20 sec)  17 m
- muzică – 80 ms (1/12 sec)  27 m

Ecou de fluturare

27

27

ECOU
Ecou de fluturare

Doi pereți paraleli

28

28

14
 ECOU
Ecou de fluturare

Trasee complexe
29

29

ECOU
Ecou

30

30

15
 DIFRACȚIE

La marginea obstacolelor
de mari dimensiuni
31

31

DIFRACȚIE

Obstacole de dimensiuni medii:

reflexie și umbră sonoră difuză 32

32

16
 DIFRACȚIE

Obstacole de dimensiuni mici:

reflexia și umbra sonoră lipsesc 33

33

DIFRACȚIE

Goluri în pereți, ecrane, planșee:

Surse secundare de sunet 34

34

17
 Acustica spaţială

REFLEXIE DIFUZĂ

Reflexie difuză
35

35

REFLEXIE DIFUZĂ

Element de difuzie
36

36

18
 Acustica spaţială

REFLEXIE DIFUZĂ

Element de difuzie
37

37

REZONANȚA
EXEMPLE EXTREME
coincidența cu frecvența proprie a unor corpuri

• stări de rău organism uman (abdomen) cauzat

de infrasunete – 6-15 Hz
• pahare de sticlă care se sparg
• rezonanța unor structuri de construcții la
cutremur

38

38

19
 REZONANȚA
EXEMPLE EXTREME
coincidența cu frecvența proprie a unor corpuri

• amortizoare: un pendul de 660 tone la turnul

Taipei (h - 509 m).
• podul suspendat Boroughton prăbușit ca
urmare a marșului unor soldați
• Oscilația (corectată ulterior) a Millenium Bridge
(wobbly bridge)
• Podul Tacoma Narrows din Washington care s-a
dărâmat la un vânt puternic.
39

39

Acustica fizică

UNDA SIMPLA

40

40

20
 Nivel echivalent

Reprezintă exprimarea unui sunet complex variabil

în timp ca sunet constant ce produce aceleași efecte

Nivelul echivalent poate fi considerat „media”

nivelurilor sonore variabile în timp, însă din
punct de vedere matematic este integrala
energiei sonore în timpul considerat.

41

41

ACUSTICA FIZIOLOGICA

Legea Weber-Fechner
42

42

21
 FRECVENȚA

octavă octavă

Do (C4) Do (C5)
261,63 Hz 523,25 Hz

La (A4)
440 Hz
43

43

Acustica fiziologică

FRECVENTA

• INFRASUNETE – 1...16 Hz
• SUNETE AUDIBILE – 16...20000 Hz
• ULTRASUNETE – peste 20000 Hz

44

44

22
 PRESIUNE, INTENSITATE
Nivel minim de percepţie
Interval de percepţie:
• Presiune: 20 mPa ... 200 Pa
• Intensitate: 1.10-12 ... 10 W/m2

Relaţia senzaţie sonoră (subiectivă) –

intensitate a sunetului (obiectivă) este o
relaţie logaritmică: este necesară o creştere
de 10 ori a intensităţii pentru a obţine o
senzaţie de dublare a sunetului
45

45

NIVEL SONOR

Nivelul sonor se raportează întotdeauna la o

intensitate sonoră de referinţă: I0=1.10-12 W/m2

I
L = 10 lg
I0

Unitate de măsură: Bel (B) / decibel (dB)

1 B = 10 dB 46

46

23
 SUNETUL
IN SPAȚII ÎNCHISE

47

47

Propagarea sunetului

48

48

24
 Propagarea sunetului

absorbit
49

49

Propagarea sunetului

50

50

25
 REFLEXIE

- reflexie similară razelor luminoase

unghiul de incidență = unghiul de reflexie (față
de normala la suprafață)
- pentru ca reflexia să nu fie alterată: asperități <
1/10 l

125 Hz - l = 2,7 m; asperități < 25 cm

4000 Hz - l = 8,5 cm; asperități < 1 cm

51

51

REFLEXIE

- pentru ca unda să interacționeze cu suprafața:

dimensiune > 1/4 l

125 Hz - l = 2,7 m; dimensiuni > 65 cm

4000 Hz - l = 8,5 cm; dimensiuni > 2 cm

52

52

26
 Propagarea sunetului

53

53

ABSORBTIA SUNETULUI

Ei = Er + Ea

Coeficient de reflexie: Er / Ei

Coeficient de absorbție: a = Ea / Ei

54

54

27
 Acustica spaţială

REFLEXIE

55

55

SUNET IN SPAȚII ÎNCHISE

Liceul de arte
Sibiu
56

56

28
 SUNET IN SPAȚII ÎNCHISE

Liceul de arte
Sibiu
57

57

SUNET IN SPAȚII ÎNCHISE

Liceul de arte
Sibiu
58

58

29
 REVERBERATIA

Fenomen produs în spațiile închise, ca urmare a

reflexiilor succesive ale undelor sonore de pereții
incintei, având un dublu efect:
• întărire a sunetului (urmare a reflexiilor multiple
pe suprafețele ce delimitează incinta)
• prelungire a sunetului în spațiul de emisie după
oprirea sursei sonore

59

59

REVERBERATIA

Definiție matematică
intervalul de timp în care nivelul sonor în spațiul
respectiv, după oprirea sursei de sunet, se reduce
cu 60 dB

L = -60 dB
I = 1/1.000.000 W/m2

60

60

30
 REVERBERATIA

61

61

REVERBERATIA

62

62

31
 REVERBERATIA

63

63

REVERBERATIA

Durata de reverberație
T = 0,16V/A

V = volumul spațiului
A = aria de absorbție echivalentă

64

64

32
 REVERBERATIA

Aria de absorbție echivalentă

A = S Si ai + S aj + Aaer

Si = aria suprafeței i
ai = coeficient de absorbție al suprafeței
i
aj = absorbția persoanei sau obiectului j
Aaer = absorbția sunetului în aer 65

65

REVERBERATIA

Calcule separate
- în 6 benzi de frecvențe de octavă
125 Hz / 250 Hz / 500 Hz / 1000 Hz
2000 Hz / 4000 Hz
- în benzi de frecvențe de treime de octavă
63 / 80 / 100 / 125 / 160 / 200 / 250 / 315 / 400 /
500 / 630 / 800 / 1000 / 1250 / 1600 / 2000 / 2500
/ 3150 / 4000 / 5000 / 6300 / 8000 Hz

66

66

33
 MATERIALE SI STRUCTURI FONOABSORBANTE

• Materiale poroase
• Membrane vibrante
• Rezonatori
• Structuri absorbante complexe

67

67

MATERIALE POROASE

Pori deschiși, comunicanți

- materiale textile
- tencuieli poroase
- plăci din materiale poroase

68

68

34
 MATERIALE POROASE

1 – absorbția crește cu creșterea frecvenței

2 - absorbția variază cu logaritmul grosimii
3 - aplicarea depărtată de suprafața rigidă duce la o
creștere a absorbției la frecvențe joase 69

69

TEXTILE

Trevira CS

70

70

35
 MATERIALE TEXTILE + BURETE

VIBRASTO [FR]

71

71

MATERIALE TEXTILE + BURETE

VIBRASTO [FR]

lipit pe beton lipit pe gipscarton

72

72

36
 PLACI POROASE

ECOPHON 73

73

PLACI POROASE

ECOPHON 74

74

37
 TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

BASWA [CH]
BASWAphon Fine

75

75

TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

BASWA [CH]
BASWAphon Fine

76

76

38
 TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

BASWA [CH]
BASWAphon Fine

aplicat pe suport

distanțat 20 cm

77

77

TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

BASWA [CH]
BASWAphon Fine

Biserică Estoril (Portugalia)

78

78

39
 TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE

BASWA [CH]
BASWAphon Fine

Centru justiție Aachen

(Germania)

79

79

MEMBRANE VIBRANTE

Membrane elastice (placaj, carton, materiale

plastice) prinse solidar pe un schelet

Absorbția este maximă la o anumită frecvență (din

gama 80-250 Hz), apoi scade puternic

Eficacitate sporită dacă spațiul de aer este umplut

cu material poros

80

80

40
 MEMBRANE VIBRANTE

Absorbția este maximă la o anumită frecvență (din gama 80-250 Hz), apoi scade
puternic
Eficacitate sporită dacă spațiul de aer este umplut cu material poros

81

81

REZONATORI

Cavități cu un volum dat, care comunică cu exteriorul

printr-un “gât” de dimensiuni mici
Absorbție foarte selectivă, în jurul frecvenței de
rezonanță
Pot fi și rezonatori cuplați, obținuți prin plasarea unor
plăci rigide perforate (sau cu fante) în fața unui perete
rigid

82

82

41
 REZONATORI

83

83

REZONATORI CUPLATI (PLACI PERFORATE)

GUSTAFS [SE]

84

84

42
 REZONATORI CUPLATI (PLACI PERFORATE)

Siniat
85

85

SALI CU DESTINATIE
ACUSTICA
86

43
 CRITERII STUDIU
săli cu destinație acustică
1. Nivel acceptabil al zgomotului de fond
2. Distribuție corectă a sunetului în spațiu
• Uniformitate – difuzitate
• Claritate
• Evitare greșeli acustice
3. Controlul reverberației
• Volum
• Absorbție
4. Criteriul performerilor
87

87

1. ZGOMOT DE FOND

a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond

Normative - nivel maxim admis

• 25 dB(A) săli de concert, teatru
• 30 dB(A) săli de conferințe
săli de spectacole
• 35 dB(A) amfiteatre, săli festivități (școli)
săli multifuncționale (hoteluri)
• 45 dB(A) meeting rooms (birouri)
88

88

44
 1. ZGOMOT DE FOND

a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond

Protecție acustică - exterior

- amplasament
- pereți exteriori
- spații tampon

89

89

1. ZGOMOT DE FOND

a. Nivel acceptabil al zgomotului de fond

Protecție acustică - interior

- indici de izolare zgomot aerian R’w
(pereți, planșee, uși etc.)
- indici de izolare zgomot de impact L’n,w
(planșee)
- detașare de restul structurii
- eventual sistem „casă în casă”
90

90

45
 1. ZGOMOT DE FOND

b. Limitare zgomot instalații

In special ventilații
- în general nivel maxim cu 5 dB(A) sub cel
admis în spațiul respectiv
- atenție mare!

91

91

1. ZGOMOT DE FOND

c. Limitare zgomot interior

- pardoseala
- mobilier
- grile ventilație: suprafețe mari / număr mare,
viteză aer mică

92

92

46
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

a. Volumul sălii

In funcție de tipul de producție sonoră:

-vorbire (conferințe, teatru) 4-6 mc/pers.
-muzică (audiție naturală) 8-10 mc/pers.

93

93

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

a. Volumul sălii

94

94

47
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

b. Formă,
proporții

forme prea regulate

95

95

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

b. Formă,
proporții

2,3 – forme
recomandate

96

96

48
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

b. Formă,
proporții

97

97

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

Pereți divergenți: Pereți convergenți:

trimit reflexiile mențin reflexiile în
către laterale zona publicului
98

98

49
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

c. Dimensiuni

ACUSTICĂ NATURALĂ (săli mari)

• Teatre 900 locuri

• Operă 1500-1800 locuri
• Concert
– clasice (shoe-box) 1500-1800 locuri
– arenă 2000 locuri
99

99

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

d. Uniformitate, difuzitate

Distribuție cât mai uniformă a sunetului

în spațiul sălii
- reflexii sonore corecte (compensează
creșterea distanței)
- reflexii din toate direcțiile;
- pentru muzică foarte importante reflexiile
sosite din lateral

100

100

50
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

e. Claritate

Prima reflexie sosită cât mai repede (preferabil

sub 30 ms)

Evitare ecou (întârziere > 50/80 ms față de

sunetul direct)

101

101

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

e. Claritate a + b – c < 11 m

102

102

51
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

f. Evitare greșeli acustice

1. ecou

2. reflexii târzii

3. umbre sonore

4. focalizări

5. ecou de fluturare
103

103

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ

f. Evitare
4
greșeli
acustice 3
1 2
SECTIUNE

1. ecou
2. reflexii târzii
3. umbre sonore
S 5 4. focalizări
5. ecou de
fluturare
PLAN 104

104

52
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

105

105

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

Decalaj / întârziere maximă acceptabilă:

- vorbire – 50 ms (1/20 sec)  17 m
- muzică – 80 ms (1/12 sec)  27 m

106

106

53
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

Reflectograma 107

107

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

Posibile trasee generatoare de ecou 108

108

54
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

A. (în scenă)
- tratare fonoabsorbantă sau
difuzantă a tavanului
(decoruri, în teatre)
109

109

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

B. (ecou de colț)
- tratare fonoabsorbantă a
peretelui de fund

110

110

55
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

C. (tavan prea înalt)

se reduce înălțimea
- remodelare tavan
- panouri suspendate 111

111

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou

D. (parapet fund)
- tratare fonoabsorbantă (preferabil)
- posibil tratare difuzantă
112

112

56
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou de fluturare

Doi pereți paraleli

113

113

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou de fluturare

Trasee complexe
114

114

57
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
ecou de fluturare

Soluții
- modificare unghiuri (eliminare
paralelisme)
- tratare fonoabsorbantă a uneia
din laturi (nu în zona scenei!)

115

115

2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
focalizări

116

116

58
 2. DISTRIBUȚIE SPAȚIALĂ
focalizări

117

117

3. REVERBERAȚIE

ȚINTA:
Valoare recomandată

In funcție de:
- tipul de producție sonoră
- volumul spațiului

118

118

59
 3. REVERBERAȚIE

Valoare recomandată

1. orgă, aud.directă
2. muzică simfonică,
aud.directă
3. orgă, înreg.
4. operă, direct
5. jazz, muzică de
cameră, direct
6. vorbire, direct
7. vorbire, înreg.
8. varietăți, înrrg.

119

119

3. REVERBERAȚIE

Durata de reverberație
T = 0,16V/A

V = volumul spațiului
A = aria de absorbție echivalentă

120

120

60
 3. REVERBERAȚIE

Aria de absorbție echivalentă

A = S Si ai + S aj + Aaer

Si = aria suprafeței i
ai = coeficient de absorbție al suprafeței i
aj = absorbția persoanei sau obiectului j
Aaer = absorbția sunetului în aer
121

121

3. REVERBERAȚIE

Calcule separate în 6 benzi de frecvențe de octavă

• 125 Hz
• 250 Hz
• 500 Hz
• 1000 Hz
• 2000 Hz
• 4000 Hz
122

122

61
 3. REVERBERAȚIE

Finisaje / tratamente acustice

Reflectante (masive, rigide, fără pori a = 0.0 ... 0.1

la suprafață)
Absorbante poroase (pori deschiși, a = 0.6 ... 1.0
comunicanți)
Membrane vibrante (plăci subțiri, a = 0.3 ... 0.5
vibrații de ansamblu)
Rezonatori / cuplați (plăci perforate a = 0.5 ... 0.8
la distanță de masiv)
123

123

3. REVERBERAȚIE

124

124

62
 3. REVERBERAȚIE

Finisaje / tratamente acustice

Difuzante
capacitate de a reflecta difuz sunetul (raza sonoră
incidentă este ‘spartă’ în multiple raze de energie
mică, împrăștiate în multe direcții)

125

125

ACUSTICA NATURALA

Acustica naturală = Controlul spațio-temporal

al reflexiilor sonore

80% geometrie
20% tratamente acustice

Tratamentele acustice nu pot repara o geometrie nereușită!

126

126

63
 REFLEXII SONORE

De unde?

- vorbire – preponderent din față

- muzică – d’imprejur, din toate părțile (difuzie), dar f.
important din lateral

127

127

REFLEXII SONORE

Când?

a. prime reflexii rapide (cât mai repede)

b. durata totală (reverberație)
- scurtă 0.6-0.9 s vorbire
- mai lungă 0.8-1.3 s jazz, muz. de cameră
1.2-1.6 s operă
- lungă 1.5-2.2 s concert simfonic, orgă
128

128

64
 129

129

130

130

65
 131

131

Secțiune longitudinală

132

132

66
 REVERBERAȚIE

ȚINTA:
Valoare recomandată

In funcție de:
- tipul de producție sonoră
- volumul spațiului

133

133

POZITIONARE TRATAMENTE

Principii

a. în zona sursei (scena, podium) suprafețe

cât mai reflectante
b. în spatele sălii suprafețe absorbante

134

134

67
 DURATA DE REVERBERATIE

Poziționare tratamente fonoabsorbante

135

135

DURATA DE REVERBERATIE

Poziționare tratamente fonoabsorbante

a. peretele de
fund
b. suprafețe care
nu dau reflexii
c. suprafețele din
spatele sălii

136

136

68
 Pentru o durată de reverberație optimă –
combinații de tratamente

137

137

ACUSTICA NATURALA

Studiu acustic simplificat

săli de audiție mici / medii

138

138

69
 Studiu acustic simplificat

1. Funcțiune / program

Clădiri publice cu spații de audiție:

- învățământ
- birouri (săli ședințe, conferințe)
- hoteluri (conferințe, săli polivalente)

139

139

Studiu acustic simplificat

Tipuri de spații
- cu mobilier fix (scaune / fotolii)
- polivalente cu mobilier fix (sonorizare,
reverberație variabilă)
- polivalente în volum fix (mobilare variată,
sonorizare)
- cu geometrie variabilă (compartimentări mobile,
extindere spații alăturate
140

140

70
 Studiu acustic simplificat

Funcțiuni
- conferințe (cu scaune simple, scaune + pupitre,
mese de lucru)
- ședințe cu prezidiu
- mese rotunde / expoziții / concursuri
- audiții muzicale

Predominant dedicate vorbirii

141

141

Studiu acustic simplificat

Protecția acustică
Necesar a fi avută în vedere încă de la primele
schițe de partiu:
- amplasament
- evitare pereți exteriori spre surse de zgomot
- spații tampon
- îndepărtarea spațiilor tehnice
142

142

71
 Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

a. forma în plan: practic oricare, cu evitarea

formelor prea regulate
b. determinarea volumului – recomandabil 4,5 –
5,5 m3 / spectator
c. în secțiune: preferabil panta conform curbei
de vizibilitate
143

143

Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

d. înălțime mică cel puțin în zona scenei (pentru

reflexii rapide din tavan și – eventual –
micșorare volum)
e. evitarea ecoului (lungimi sau înălțimi mari)
prin difuzie sau absorbție

144

144

72
 Studiu acustic simplificat

2. Faza de partiu - detaliu

f. evitarea ecoului de fluturare (fără suprafețe

paralele: pereți sau tavan-pardoseală, în zona
sursei sonore)
g. evitare focalizări (curburi în plan sau în
secțiune cu raza apropiată de dimensiunile
sălii)
145

145

Studiu acustic simplificat

3. Definitivare geometrie (pr. tehnic)

a. In plan
- pereții din zona din jurul sursei – cu deschidere
spre sală
- în mijlocul și în spatele sălii pereți sau panouri
“convergente”

146

146

73
 Studiu acustic simplificat

3. Definitivare geometrie (pr. tehnic)

b. Tavanul
- cea mai utilă zonă este în prima treime a sălii:
o “copertină” convexă poate să furnizeze reflexii
pentru întreaga zona ocupată de public.
- eventual panouri suspendate când înălțimea sălii
este mare
147

147

Studiu acustic simplificat

4. Verificare protecție la zgomot

a. insonorizarea spațiilor, circulațiilor adiacente

(fonoabsorbție)
b. izolare zgomot aerian, pereți și planșee către
spațiile alăturate și în special circulații și foaiere

148

148

74
 Studiu acustic simplificat

4. Verificare protecție la zgomot

c. uși de intrare izolante (preferabil cu sas)

d. instalația de ventilare – climatizare (viteza
aerului redusă, control zgomot din centrală)

149

149

Studiu acustic simplificat

5. Studiul duratei de reverberație

a. în funcție de volum și de funcțiunea sălii,

alegerea duratei optime de reverberație (T),
care trebuie realizată la toate frecvențele
b. se calculează toate suprafețele perimetrale,
numărul și tipul de scaune (auditori), într-o
primă propunere de 100% sau 75% ocupare
150

150

75
 Studiu acustic simplificat

5. Studiul duratei de reverberație

c. pentru optimizarea duratei de reverberație se

poate recurge la tabelul xls de calcul cu baza de
date aferentă, simplificata prin păstrarea a trei
frecvențe din 6
d. optimizare: se modifică (adaugă/scad) tipuri
sau suprafețe de finisaje fonoabsorbante
151

151

Studiu acustic simplificat

6. Poziționare finisaje – tratamente fonoabsorbante

In paralel cu studiul de arhitectură interioară:

a. în zona sursei (scena / podium) suprafețe cât mai
reflectante
b. în spatele salii (în special peretele de fund al
sălii), eventual și la partea superioară a pereților și
laterală a tavanului, suprafețele fonoabsorbante
152

152

76
 POZITIONARE TRATAMENTE

a. peretele de fund
(evitare ecou, sunet venit din spate)
153

153

POZITIONARE TRATAMENTE

b. suprafețe care nu dau reflexii utile

(parte superioară pereți, laterale tavan)
154

154

77
 POZITIONARE TRATAMENTE

c. suprafețe care pot da reflexii necontrolate

155

155

POZITIONARE TRATAMENTE

d. suprafețele din partea din spate a sălii

156

156

78
 Studiu acustic simplificat
7. POLIVALENȚĂ – Acustica naturala și/sau sonorizare

- reverberație variabilă prin panouri mobile,

modificări în finisaje (perdele)
- în combinație cu sonorizare se alege
reverberația cea mai mică și se recurge la
sisteme electroacustice
157

157

MASURARI ACUSTICE
1. Acustica clădirilor (building acoustic)

- nivel de zgomot (Leq, Lpeak, LNx etc.)

- izolare acustică (Rw, Dn, Ln etc.)

2. Acustica încăperilor (room acoustic)

- durata de reverberație (T20, T30)
- mărimi specifice – ISO 3382
(EDT, G, C50, C80, LF etc.)
158

158

79
 MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

Aparatura
- sonometru integrator
- microfon omnidirecțional
- calibrator

159

159

MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
Procedura
standarde (europene / internaționale / române)
- SR ISO 1996 (zgomot în interior și exterior)
- seria SR EN ISO 16283 (fost 140)
(măsurare a parametrilor de izolare)
- seria SR 6161 (mod de măsurare,
interior/exterior)

160

160

80
 MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
Măsurare R’w
Incăpere sursă (1)
-- element separator --
Incăpere receptor (2)

se emite un sunet ce conține toate frecvențele

(zgomot roz)

161

161

MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor

162

162

81
 MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
Măsurare R’w
1. se determină L1
2. se determină L2
3. se determină B2
4. se determină T2

163

163

dB

L1
80

70

60

50

40

L2

30

20
B2

10

0 164
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz

164

82
 MASURARI ACUSTICE
dB Acustica clădirilor
90

85
L1
80

75

70

65

60
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz
165

165

MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
s

2.8

2.4

1.6

T2
1.2

0.8

0.4

0
166
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz

166

83
 MASURARI ACUSTICE
Acustica clădirilor
dB R Rw = 53 dB
70

60

50

40

30

20
167
63 125 250 500 1k 2k 4k Hz

167

MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Aparatura
- microfon omnidirecțional
- microfon bidirecțional („figure of 8”)
- sursa sunet omnidirecțională
(dodecaedru)
- preamplificator, placă sunet, laptop
- software (DIRAC, EASERA)
168

168

84
 MASURARI ACUSTICE
Acustica încăperilor

Procedura
- se emite un sunet special
ce baleiază toate frecvențele
(e-sweep)
- se înregistrează răspunsul sălii
- se prelucrează răspunsul pentru
derivarea mărimilor dorite
169

169

MASURARI ACUSTICE
T20 mean(500-1000)
1,25

1,20

1,15
T20 [sec]

1,10
SR1
1,05 SR2
SR3
1,00 SR2x

0,95
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 R9 R10
measure position
170

170

85
 MASURARI ACUSTICE

171

171

MASURARI ACUSTICE

Sala A3 (etaj 2)
172

172

86
 MASURARI ACUSTICE

Sala A3 (etaj 2)
173

173

MASURARI ACUSTICE
Durata de
reverberație
T30, T20

Recomandat

63Hz 125Hz 250Hz 500Hz 1000Hz 2000Hz 4000Hz

T30 (mediu) 1,18 s 1,38 s 1,54 s 1,52 s 1,31 s 1,08 s 0,93 s

174

174

87
 SIMULARE ACUSTICA

Reproducerea pe calculator a
modului în care se deplasează
sunetul în spațiul încăperii studiate.

Sunetul este reprezentat ca „raze”

similare celor de lumină, iar
interacțiunea cu suprafețele
delimitatoare determină traseul
razelor în spațiu
175

175

SIMULARE ACUSTICA

2D
- rapid, fără resurse mari
- informații utile pentru conformarea
geometriei spațiului
- în general la faza studiilor
preliminare

176

176

88
 SIMULARE ACUSTICA

177

177

SIMULARE ACUSTICA

178

178

89
 SIMULARE ACUSTICA

179

179

SIMULARE ACUSTICA

3D
- consum major de resurse
- durată mare de timp pentru
fiecare simulare
- rezultate precise, apropiate de
realitate

180

180

90
 181

181

182

182

91
 183

183

184

184

92
 185

185

186

186

93