http://variante-mate.

ro
Formule de algebră

ro
Ecuaţia de gradul doi

Ecuaţia ax  bx  c  0 .Se calculează   b  4ac

2 2


e.
 Dacă   0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale diferite date de formula
b  
x1 , x2 
2a
  0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale egale date de formula

at
 Dacă
b
x1  x2  
2a
 Dacă   0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini complexe diferite date de formula

-m
b  i 
x1 , x2 
2a

 ax  bx  c  a ( x  x1 )( x  x2 )
2

 Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul doi ax 2  bx  c  0 :

e 
 S  x 1  x 2  
b
a
nt

 P  x1  x2  c
 a
 Alte formule folositoare la ecuaţia de gradul doi:
ria

x12  x22  S 2  2 P
x13  x23  S 3  3SP

Funcţia de gradul doi

va

f : R R
f ( x )  ax 2  bx  c
 b  
Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul V   ,   .
 2a 4a 
://


Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei este f min  
4a

Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei este f max 
4a
tp

Progresii aritmetice

 Formula termenului general:

ht

an  a1  (n  1)  r
 http://variante-mate.ro
 Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:
n(a1  an )

ro
Sn 
2
 Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:
ac
b

e.
2
Progresii geometrice

at
 Formula termenului general:
bn  b1  q n 1
 Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:
b1 ( q n  1)

-m
Sn 
q 1
 Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
b2  a  c

Numere complexe

e
z  a  bi este forma algebrică a unui număr complex
nt
z  r  cos  i sin   este forma trigonometrică a unui număr complex unde:
 r  a2  b2 este modulul numărului complex
b
   [0,2 ) este argumentul redus al numărului complex şi se scoate din relaţia tg 
a
ria

i 2  1
a  bi  a 2  b2
z  a  bi
Formula lui Moivre
va

 cos  i sin     cos n  i sin n 

n

Elemente de combinatorică

n !  1  2  3  ....  n
://

Pn  n !
n!
Ank  Calculează numărul de submulţimi ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
( n  k )!
tp

n!
Cnk  Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
k !( n  k )!
ht

Binomul lui Newton:

 http://variante-mate.ro
( a  b) n  Cn0a n  Cn1a n 1b  Cn2a n 2b 2  ...  Cnk a n k b k  ...  Cnnb n

ro
n k
Formula termenului general din binomul lui Newton este Tk 1  Cn a
k
bk

Formule cu logaritmi

e.
log a b există dacă a  0, a  1, b  0
log a b  c  a c  b Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fără logaritm

at
log a 1  0
log a a  1
ln1  0

-m
ln e  1
lg1  0
lg10  1
log a A  log a B  log a ( A  B )
 A
log a A  log a B  log a  
B
e
nt
log a An  n  log a A
log c b
log a b 
log c a
ria

1
log a b 
log b a

Probabilitatea unui eveniment

va

Se calculează cu formula:
nr. cazuri favorabile
P( E ) 
nr. total cazuri posibile

Legi de compoziţie
://

Fie M o mulţime nevidă pe care s-a dat o lege de compoziţie notată *.

 Legea * este asociativă dacă  x  y  z  x  y  z x, y, z  M

tp

 Legea * este comutativă dacă x y  yx x, y  M

 Legea * are element neutru e dacă x e  e  x  x x  M
 Un element x  M se numeşte simetrizabil dacă x M astfel incât x  x  x  x  e
ht
 http://variante-mate.ro
Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul trei

ro
Dacă ax 3  bx 2  cx  d  0 are rădăcinile x1 , x2 , x3 atunci avem:
 b
 x1  x2  x3   a


e.
 c
 x1  x2  x1  x3  x2  x3 
 a
 d
 x1  x2  x3   a

at
Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul patru

Dacă ax 4  bx 3  cx 2  dx  e  0 are rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 atunci avem:

-m
 b
 x1  x2  x3  x4   a

x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  c
 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a

 x1  x2  x3  x1  x2  x4  x1  x3  x4  x2  x3  x4   d


 x1  x2  x3  x4 

e
a e a
nt
ria
va
://
tp
ht
 http://matematica.noads.biz
Formule de geometrie

ro
1) Teorema lui Pitagora
Intr-un triunghi dreptunghic are loc relaţia:
cateta 2  cateta 2  ipotenuza 2

e.
2)Teorema lui Pitagora generalizată(teorema cosinusului)
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
BC 2  AB2  AC 2  2  AB  AC  cos A

at
3)Aria unui triunghi echilateral de latură l este:
l2 3
Aria 
4

-m
4)Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc două laturi si unghiul dintre ele):
AB  AC  sin A
Aria 
2
5)Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc toate cele trei laturi):
S  p( p  a)( p  b)( p  c) formula lui Heron

unde p 
abc
2 e
este semiperimetrul.
nt
6)Aria triunghiului dreptunghic este:
cateta  cateta
Aria 
2
ria
7)Teorema sinusurilor
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
a b c
   2R
sin A sin B sin C
unde a,b,c sunt laturile triunghiului
A,B,C sunt unghiurile triunghiului
va

R este raza cercului circumscris triunghiului

8)Distanţa dintre două puncte(lungimea unui segment):

Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci distanţa dintre ele este:
AB  ( x2  x1 )2  ( y2  y1 )2
://

9)Mijlocul unui segment:

Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci mijlocul segmentului AB este

 x  x y  y2 
M 1 2, 1
tp


 2 2 
10)Vectorul de poziţie al unui punct:
  
Dacă A(x,y) atunci OA  x  i  y j
ht
  http://matematica.noads.biz
11)Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci vectorul AB este dat de formula:
  

ro
AB  ( x2  x1 )i  ( y2  y1 ) j
12)Ecuaţia unei drepte care trece prin două puncte date
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci ecuaţia dreptei AB se poate afla cu formula:
x  x1 y  y1


e.
x2  x1 y2  y1
sau cu formula:
x y 1
x1 y1 1  0

at
x2 y2 1

13)Ecuaţia unei drepte care trece prin punctul A( x0 , y0 ) şi are panta dată m
Este dată de formula:

-m
y  y0  m( x  x0 )

14)Condiţia de coliniaritate a trei puncte in plan

Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) trei puncte in plan.
Punctele A,B,C sunt coliniare dacă şi numai dacă
x1 y1 1

e x2
x3
y2 1  0
y3 1
nt
15)Aria unui triunghi
Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) trei puncte in plan.
Aria triunghiului ABC este dată de formula
1
AABC  
ria

2
unde  este următorul determinant
x1 y1 1
  x2 y2 1
x3 y3 1
va

16)Distanţa de la un punct la o dreaptă

Dacă A( x0 , y0 ) este un punct şi d : ax  by  c  0 este o dreaptă in plan atunci distanţa de la punctul A la dreapta d
este dată de formula:
ax  by0  c
dist ( A, d )  0
a 2  b2
://

17)Panta unei drepte

Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci panta dreptei AB este dată de formula:
y2  y1
m
x2  x1
tp

18)Condiţia
  decoliniaritate
  a doi vectori in plan:  
Fie v1  a1i  b1 j şi v2  a2 i  b2 j doi vectori in plan.Condiţia de coliniaritate a vectorilor v1 şi v2 este:
a1 b1

ht

a2 b2
 http://matematica.noads.biz
19)Condiţia de perpendicularitate a doi vectori in plan:

ro
     
Fie v1  a1i  b1 j şi v2  a2 i  b2 j doi vectori in plan.Avem:
 
v1  v2  a1  a2  b1  b2  0 (produsul scalar este 0)
20)Condiţia de paralelism a două drepte in plan
Două drepte d 1 şi d 2 sunt paralele dacă şi numai dacă au aceeaşi pantă adică:

e.
d1  d 2  md1  md2

Altfel,dacă dreptele sunt date prin ecuaţia generala: d1 : a1 x  b1 y  c1  0 şi d 2 : a2 x  b2 y  c2  0

at
a b
atunci dreptele sunt paralele dacă 1  1 .
a2 b2
21)Condiţia de perpendicularitate a două drepte in plan
Două drepte d 1 şi d 2 sunt perpendiculare dacă şi numai dacă produsul pantelor este egal cu 1 adică:

-m
d1  d 2  md1  md2  1

e
nt
ria
va
://
tp
ht
 http://variante-mate.ro
Formule de calcul prescurtat Proprietăţile puterilor Proprietăţile radicalilor

ro
 a  b   a 2  2ab  b2 a m  a n  a mn a b  a  b
2

a  b
2
 a 2  2ab  b 2 am a a
n
 a m n 
a b
a 2  b2   a  b  a  b 
b
a 
m n
 a mn

e.
x2  x
 a  b  c   a  b  c  2ab  2ac  2bc
2 2 2 2

a  b  a n  bn
 y
n 2
y
 a  b   a 3  3a 2b  3ab2  b3
3
n
a
n
a a  0, b  0, y  0
 a  b   a 3  3a 2b  3ab2  b3    n
3

at
b b
a 3  b3   a  b   a 2  ab  b 2  a 1
0

a 3  b3   a  b   a 2  ab  b 2  0n  0
1n  1

-m
Modulul unui număr real
Definiţie: Mulţimi de numere:
 x, x  0 Mulţimea numerelor naturale N= 0,1,2,3,...
x 
  x, x  0 Mulţimea numerelor intregi Z= 0, 1, 2, 3,...
Proprietaţi: m 
x  0, x  R
x 0 x0 e
Mulţimea numerelor raţionale Q= 

Mulţimea numerelor reale R

N  Z Q  R
n
/ m, n  Z , n  0 

nt
a b  a  b
a a Media aritmetică Media geometrică
 ,b  0
b b ab mg  a  b
ma 
ria

ab  a  b 2
a0
abc
ma  b0
3
a  a  ...  an
ma  1 2
n
va

Figuri geometrice plane remarcabile

://
tp

Triunghiul oarecare Trapezul Paralelogramul

AABC 
BC  AD AB  AC  sin A
 AABCD 
 AB  CD   BE AABCD  CD  AE
2 2 2
PABCD  2  AB  BC 
PABC  AB  BC  CA PABCD  AB  BC  CD  DA
ht
 http://variante-mate.ro

ro
e.
Dreptunghiul Rombul

at
AABCD  AB  BC AC  BD
AABCD 
AC 2  AB 2  BC 2 2
PABCD  2  AB  BC  PABCD  4  AB

-m
Poligoane regulate
l=latura poligonului
a=apotema poligonului
A=aria
P=perimetrul

e
nt
Triunghiul echilateral Pătratul Hexagonul regulat
ria

P  3 l P  6l
l2 3 P  4l 3l 2 3
A A
4 A  l2 2
l 3 l l 3
a a a
6 2 2
va

lR 3 lR 2 lR

l 3 3R d  l 2  2R d  2l  2 R
h 
2 2
Triunghiul dreptunghic
://

Teorema lui Pitagora Teorema inălţimii

a 2  b2  c 2 h2  m  n
c2  h2  m2 bc
h
b2  h 2  n 2 a
tp

Teorema catetei Aria triunghiului dreptunghic

bc a h
b2  a  n A 
2 2
c2  a  m
ht
 http://variante-mate.ro
Funcţii trigonometrice
Funcţia 300 450 600

ro
sin 1 2 3
2 2 2
cos 3 2 1

e.
2 2 2
tg 3 1 3
3
Triunghi dreptunghic ctg 3 1 3

at
3
cateta  opusa AB
sin x 0  
ipotenuza AC
cateta  alaturata BC

-m
cos x 0  
ipotenuza AC
cateta  opusa AB
tgx 0  
cateta  alaturata BC
cateta  alaturata BC
ctgx 0  
cateta  opusa AB

e
Triunghiuri asemenea Teorema lui Thales
nt
ria

AB BC AC
ABC asemenea MNP    AM AN
MN NP MP  
MB NC

Cercul
va

Lungimea cercului
 Rx 0
Lc  2 R LAB 
1800
Aria cercului
 R2 x0
Ac   R 2 AOAB 
://

3600
tp
ht
 http://variante-mate.ro
Corpuri geometrice-formule
Poliedre

ro
Cubul Paralelipipedul dreptunghic

e.
at
Al  4l 2
Al  2  L  h  l  h 

-m
At  6l 2
At  2  L  l  L  h  l  h 
V  l3
V  Ll h
d1  l 2
d  L2  l 2  h 2
d l 3
Prisma regulată

Triunghiulară
e
Patrulateră Hexagonală
nt
ria
va

Al  Pb  h
At  Al  2  Ab (formule valabile pt.cele trei corpuri de mai sus)

V  Ab  h
Pb =perimetrul bazei
://

Al =aria laterală
At = aria totală
Ab = aria bazei
h=inălţimea prismei
tp
ht
 http://variante-mate.ro
Piramida regulată
Triunghiulară Patrulateră Hexagonală

ro
e.
at
Pb  a p
Al 

-m
2
At  Al  Ab ( a p =apotema piramidei)
Ab  h
V
3
Trunchiul de piramidă regulată
Triunghiulară Patrulateră Hexagonală

e
nt
ria

Al 
 PB  Pb   at PB =perimetrul bazei mari
2
Pb =perimetrul bazei mici
At  Al  AB  Ab
a t =apotema trunchiului
h

V  t AB  Ab  AB  Ab  Al =aria laterală
va

3
At = aria totală
AB = aria bazei mari
Ab = aria bazei mici
ht =inălţimea trunchiului
://
tp
ht
 http://variante-mate.ro
Corpuri rotunde
Cilindrul Conul

ro
e.
at
Al  2 RG Al   RG
At  2 R  G  R  At   R  G  R 

-m
V   R2H  R2 H
V
3

Trunchiul de con Sfera

e
nt
Al   Gt  R  r  A  4 R 2
ria

At   Gt  R  r    R 2   r 2 4 R 3
V
 Ht
V
3
R 2
 r2  R  r  3
va
://
tp
ht
 http://bacalaureat.dap.ro
Formule de trigonometrie

ro
sin 2 x  cos2 x  1 formula fundamentală a trigonometriei Formule pentru transformarea sumelor in produse
sin :    1,1
pq pq
sin(  x )   sin x funcţia sin este impară sin p  sin q  2sin cos
2 2

e.
cos :    1,1 pq pq
sin p  sin q  2sin cos
cos(  x )  cos x funcţia cos este pară 2 2
pq pq
  cos p  cos q  2 cos cos
sin   x   cos x

at
2 2
2  pq pq
  cos p  cos q  2sin sin
cos   x   sin x 2 2
2 

-m
Formule pentru transformarea produselor in sume
tg (  x )  tgx
ctg (  x )   ctgx sin( x  y )  sin( x  y )
sin x  cos y 
x x 2
sin 2 x  2sin x cos x  sin x  2sin cos
2 2 cos( x  y )  cos( x  y )
cos x  cos y 
cos 2 x  cos 2 x  sin 2 x

cos 2 x  2 cos 2 x  1  cos 2 x  e

1  cos 2 x sin x  sin y 
2
2
cos( x  y )  cos( x  y )
nt
2
1  cos 2 x
cos 2 x  1  2sin 2 x  sin 2 x 
2
sin 3x  sin x (3  4sin x )
2
ria

cos 3x  cos x (4 cos 2 x  3)

sin( a  b)  sin a cos b  sin b cos a

sin( a  b)  sin a cos b  sin b cos a
va

cos( a  b)  cos a cos b  sin a sin b

cos( a  b)  cos a cos b  sin a sin b
://

tga  tgb
tg  a  b  
1  tga  tgb
tga  tgb
tg  a  b  
1  tga  tgb
tp

sin x
tgx 
cos x
cos x
ht

ctgx 
sin x
 http://bacalaureat.dap.ro
3tgx  tg 3 x
tg 3x 

ro
1  3tg 2 x
ctg 3 x  3ctgx
ctg 3x 
3ctg 2 x  1

  2tgx
2t 

e.
  sin 2 x
 sin x
1  t2 1  tg 2 x
 
cos x  1  t
2  1  tg 2 x
 cos 2 x  1  tg 2 x
1  t2 
 

at
x
tgx  2t unde t  tg tg 2 x  2tgx
2
 1  t2  1  tg 2 x
 
ctgx  1  t 2
 ctg 2 x  1  tg x
2

-m
 2t  2tgx
Ecuaţii trigonometrice fundamentale

1)Ecuaţia sin x  a are soluţii dacă şi numai dacă a 1,1 .

In acest caz soluţiile sunt
x (1)k arcsin a  k / k   .

e
2)Ecuaţia cos x  b are soluţii dacă şi numai dacă b1,1 .
In acest caz soluţiile sunt
nt
x  arccos b  2k / k   .
3)Ecuaţia tgx  c are soluţii c  .
Soluţiile sunt x arc tgc  k / k   .
ria

4)Ecuaţia ctgx  d are soluţii d  .

Soluţiile sunt x arc ctgd  k / k  .

sin(arcsin x )  x 

sin(arccos x )  1  x 2 
va

 x   1.1
cos(arccos x )  x 
cos(arcsin x )  1  x 2 
://
tp
ht