TATE $1 DREPTATE Baal! dreptate jupia del oe ee pentruan fo ate Ee os oe area ening Gnceéne st ere const in redlarea # corecic Grepic be oi i Sem termenult idea dee eatae inten De rea a cut dreptate”, Tegea exe dretats ji pean od oo sind $0 , unc iderata una dintre trast | mot, vssea | neitearbC ten ean aceasta car rte Sie doua ANT In ene cia ue Ua toneana, Seca tous cet mare Ancol sso | leah colorate vr SO ope indivizi sunt tata i Iamodai | Seer aot onc ea | eat oe Fe ide societate in ansamblu in acestcg gl st fe di | | eran Elana sociales cl Sit eal de moralitate in viata socials. "" palele ob 1] perfeetbid. El a anal care unui ide’ arabe . raed | nana inept rie | ay reales Unt at trvt cela dreptateingad are sock a eo police, de #8 | pornind de ia intuila BPO istingdnd apoi intre ceeaceigg] John | cea educate, Principle tome feciruia ceca cei Se CHRIST asplata, puter deosebi dous ia: tivelate | | eg aot, ora | merece ne ee ale cate re inegalits ig eat art | me epee a nul Gre] a sides Rec crs OT. ie | ten rebut st deptatea Dazatd pe recom aba ielogite marist bo Tae areca, poate vorb 9 de dea buna Poeeneck (au reparatrie), ale carei reguli urmaresc restabilirea — city : ; + Dieu auprastnglrstarlor | poste a nei stiri de drept care a fost inclata fe tncaniag] Print i 1) Bis snag gee bunurilor, fe in cazul pedepselor sau recompenselor. in crica = i | inegaliti dintre oameni i atea poate fi inteleasa ca dreptate proced ' ¢mentelor inegalitatii aceste sensuri, dreptatea poat tur + Eni tras carea acelorasi proceduri legale, indiferent de contextul conse Persoane, rang, situaie etc. In ceea ce priveste dreptatea dist loc aparte fl au teorile dreptatii sociale, care ofera diferte citi argume Ja prop: )realizarea une distibuiti corecte oe | _Infilosofa greacé, prin Platon si Aristotel, au fost elaborated eae i clasice despre dreptate, ambele analiznd tell. ~ar" Drepiatea si nedreptatea nu sunt \ Primul rand din Perspectiva relatiei a route fi iia din acultaile nici ale rapa. | tla aceseia, 2 Tela cu viata social, ca vir L Ide ‘ut mit ale suletuui. Dactacestea | Filosofia mode c ma teor ar exit ar putea Inteun om sin- | relaticien no tat si supe lume, tot asacasisinturile si | acestorg condition cad er Saal pasianile sale. Acestea sunt eal —— | care se referd la oamen in societate, reptatea mai ales dnp : lafiei cu regulile jurdice. Re istenta dreptatii si, in caz contra, i 2 nea care, in functie di te fi chiar sl ‘nu in singuritate. (...) Pasiuni Pedepsei penale, P <* functie de caz, poate icin pe oameni spre pace sone | Hobbes, Ree Multi génditori moderni — John Lode {ea de moarte, dovinta de atae | T2le ale omuluy feat 8-2. — sursa dreptatii rezida in drept? Jucruri care sunt ne unei vie | reptate, fy.” Vittutea carora oi it it sil comodo sper at ane ii | Peat. ln qa a orice om este indreptiit prince patents deal one | aetii a y od, jlsotia moderna readuce in ae i i I (Phomas Hotes) ) sent ASC al deepest) #€AeS Rousseau considerd ist i bes) nese Daca denial Si Virtuti, prin care judect moral " respect rita de gare Prin natura ei, doar o conve i cae alice pn ire”, atunci ar fi iluzorie, Omul: 4 | vlubitea de can legii naturale, iar princi ti iubirea de sine”.salitate si dreptate fn alti ordine de ic odata cu nasterea ideii de socis (ncepand cu secolul al XIXlea), se produce 0 ele al drepitit pe de o parte, se revine la idea dreptati ca merit si rasplatt pe de alt parte, se dezvolta ideea dreptati in functie de nevoi In primul caz, dreptatea presupune ca inegalitatile sunt drepte atat timp cit meritul, modul in care fiecare isi foloseste corect sansa subiectiva, constit criteriul dreptatii. Conceptiile fundamentate pe ideea de nevoie au cunos- ‘at dova variante: una mai radical, sustinut de comunisti, potrivitcareia Societatea trebuie s& asigure toate nevoile indivizlor, si una mai precauta, ja moda in Occident, care imbina nevoile si meritele: uncle bunuri trebuie t: fe distribuite in functie de merite,altele in functie de nevot. Princ pale abject aduse acestor perspective asupra dreptail vizeaza modu in Pare meritele si nevoile pot fiidentificate si evaluate in practic’. "John Rawis, Friedrich Hayek si Robert Nozick au propus feo alterna- tive la teoria dreptatii sociale, Ralws dezvolt o teorie in care considera c& inegaltaile sunt drepte doar dac& accesul la functi si posturi este garan- tat si deschis tuturor, in avantajul tuturor. in caz.contrar, inegalitatile find arbitrare”, sunt nedrepte. Idea este aceea ca inegalitatile in alocarea t ‘punurilor pot fi admise daca sunt in folosul celor mai dezavantajati mem- briai societatii. Pentru Hayek, dreptatea trebuie corelata in mod necesar ‘cu principiul egalitatii sanselor: oamenii trebuie sé fie egali in ceea ce Tormuleazi in sprijin exemple priveste sanseleobiective (care fin de ansamblul socieati) chiar dacd ei descoperind conexiuniinterdisc- aaieaveeall sub raportul celor subiectve (care in de aptiudinle si BAN tetas ft dc oe sa nck lor particulare). Nozick criticd ideea de dreptate socials, |“ gn Ber ‘rgumentind c, in cadrul statului minimal, dreptate inseamnd dreptul la proprietate bazat pe garantarea — intemeiaté legal — a drepturilor statornicite. A savargi o nedreptate pen- > rua obfine putind glorie sau pentru ao salva pe aceea pe care o avem inseamna a recu- noaste ca nu e posibil s4 me- (.) Orieat de plauzibile ar paren aceste idei de egalitate perfects, ele Sunt de fap, tn fond, impracticabile: far dacd nu ar fi asfel, ar fi extrem de periculoase pentru umanitate. Chiar acd sar realiza vreodatd egalita- tea proprietitii, gradele diferite de jscusinfa, preocupare si harnicie ale ‘oamenilor ar distruge imediat aceas- td egalitate. Sau, dacd ai incerca sti sub control aceste virtuf, ai reduce societatea la cea mai mare mizerie. ((.) Cea mai exigentd inchizitie ar 6 necesard, de asemenea, pentru @ turméri orice inegalitate de la prima sa apatite. (David Hume) ‘ Analizeaza textul de mai sus $i L. Identificd uncle situatii in care ideea de dreptate pe care {rai format-o con} ritam cea ce dorim sau cea corda cu ideea despre dreptate a celor din jurul tau. Exist situait in care | ce posedam. {deea celorlali despre dreptate nu este corelaté cu binele individual? Daca } (Maurice Maeterlink) da, atund ilustreaza prin exemple concludente acest ucru., 2. Arua in ce masurd dreptatea este practicat’ in grupul tau de prieteni ca 0 E Dictionar conventie. 3. Caredintre urmatoarele sensuri ale drepaiicrezi ct este cel mal adecvat: 4) respectarea leglor gi a drepturilorcelorati b) respectarea regulilor fntotdeauna in mod impartial? ArgumenteazA alegerea facut, fativd a urmatorului punct de vedere, indicdnd premisele si consecinfele sale: ,Luatd in general, dreptatea este aceeasi pentru tofi In aplicarea ei 4 Analizeard structura argument a cazurile particulare, nu tofi gisesc | | | {generale ale moraliti; o) a da fleciruiaceea ce i se cuvine; d) a actions | acelasilucru ca fiind drept” (Bpicus). & Analzeazd relatia dreptatelibertate, pornind de la principiul enuntat de Jean-Paul Sartre c& ,omul este condamnat la ibertate”, ‘Maeterlink, Maurice (1862-1949) —| seriitor, poet, dramaturg belgian. Laureat al Premiului Nobel pentru’ literatura (1932). Nozick, Robert (1938-2002) — filosof| american, reprezentant al libertaria- nismului. 55