va rel | jqurare4 ; | wor sic salu este Herat He ioe stay : ses gentry asiurarea ln, 4, i nee incipal proela iberttn Prana pe 0 SETHE de princyg ace nie erabiares normeler, py trebuie a ner. at de drept exist un ansambla de, eprecinta voina Renerala si cringe” ta > | titufia, care a | dame a a ae nore. INS ¥ Mecanisme ys | amnesty international tint a eT Consiaonal, au rOlul de @ vera cige | ae ‘cu cele superioare. Niciuna dinte ore inferioare Q Toate prevala de wireptul” de a Te In sinwrun stat de drept nimeni nu este mg i asaaiselor m Sea Organi Salm oe nosy Itereto nal doilea rn : ek | ne ante celor guvernaf, ca si actunile celor care gu Frestate, supuse constrangerii generale de a respecta lege, vtatul de drept se opune existentei unui centru unic in fine, me F puteren na este nici absoluta, necondifionata, nici indivi gg 4 XVItlea, John Locke vorbea de separarea puterii de a deciding f fa trebuie folosité forta statului” (legislativa) de puterea de avegheim i aplicrilegilor emise si valabile” (executiva). Formularea casi, f ‘Amnesty International cipivuiseparéri puterior i apartine insé lui Charles de Montesa t + ooparizatte neguvernamentalé ine | Asadar, asigurarea drepturilor omului presupune existenta ua ‘ee teristic specifice statului de drept. in statele in care se inte tu muita ahs aclor enaeg | THe ous, discursul despre drepturile omului devine un nonsexs | Decliras onvenals e ptas | Pede alé parte, problema asiguréri drepturilor este tris kat ‘amok problema inter ventiei statului in viata indivizilor sau a societtic ast fonda in 1961 Unii teoreticieni sustin c& at mai quae seste guvernas de un Cony | tur este cesar intervents cares eens Pus asiguae f interntional potrivg, statul pu nia ‘ventia cat mai larga a statului. Pentruai j oe Hat ey ebuie Sse implice in mod special, ci dow SP In Koménia, principale organiza nu-si incalce reci ° cat ea pene arate |S asin mpm eee etal, I | ie a indivizilor, este ae ou roblematica interven * Avexata pentru Apararea Dr ste aceea Smatica inter Fo} | tention sth mene, sascha ner ne feweu wean al | Sal, Sind sutton Shia itera, i $ Lira wena Aeces Dresuroe | PZ dimpocv, preganeae a ent cadru legal adel Do Omului (LALO) ldeea drepturilor poyiine eeee interven iin vi ttl Rose pene Or boutveadatnastere ley cnc ‘ile Omului (IDO) rept. -nte drepty ‘tere la numeroase cont pentru repre Onl (iy Wc nu a conditile generale cat inGlorfiecarui indivi, find asad ivizilor. in. ph i i in Plus, acestea solicit 7 Contradictie cu drepturile nee, | 4lrecum acetal torent gee ecum ace| clviduale bunastarii g _— . Atunci cht se aflé intrae deoarece fintocmeascd ddut dacd acel ar exercita a ‘potararile ob: Nimic nu ard afta sus ccunoscute 51 orice detalii reguli fixe si dozd de cert intro impre, acestei cund se desprind executive de ‘edt mai mul ‘modificénd conditle su individuale {in mod deli telurile si™ de reg Bi ling fang ~ mata torme iuldee recial 4 formitate, institusiy resus de deaza sunt de putere Jn seco e ince fel cea asupra ica a prin squiew nor carac ve trast 1s. legata de civile. ea dre alti, di iveghe® 1g SePARAREA PUTERILOR unc ld in il acl persone sy ¢ all itrunite puterea legiuitoare si puterea executiva, nu ev se pst nate tama ca acl mona aa ese eascilegitranice pe care s8le apice in mod trani.(..) Totu ar ee tm a let ta) Toler ta acest: pe cea de face eh pecen te his eobstests pe cea dea judeca infactunle sau lige date ii (Chas de Montage, Ste a) ale aceluiasi comp de dregatori a SUPREMATIA DRE TULUL [imic nu dierentacd mai transant condi dint fara iber8 de cele dintro alt sub o suvernarearbitraradecttrespectarea in prima, a maior princpt canoscte sub numele de supremaria dreptului. Aceste princi, despuiate de cvce detali tehnice, ne spun cd statu, tn toate actiunile lui, este limitat de regu xe si anuntate tn prealabi,regul care fac posibilé prevederea, cu o bund dod de crttuine, a modului in care sutortatea is va folosiputerile coercive into inprejurare data si fac posibléplanifcarea aacerilr individuale pe baza cst cunoasteri, Desi acest ideal nu poate fatns niciodat in mod desvérsit.(.) ‘e desprinde destul de limpede ideca central ca posibilitatea lsaté organelor cxccitive de flosi in mod diseretionar puterea coercitvatrebue sie redusd ct mai malt Orie lege restringe Hbertatea individual intr-o anumitt masura ‘mvifcind miloacele de care oameni pot uza in urmérireascopurlr lor, dar, in condiile suprematel dreptulu,sttul este Impiedicat sd zidtimiceasc eforturile indvduale printro actiune ad hoc! Find sigur cé putereasttulu nu va fi ols in mod deliberat pentru ai dejucaintentile, indvidul este liber s8 urmareasca feu gi dornfle lui personale, in cadrul regullorcunoscute alejoculu. ‘Griedrich Hayek, Drumul citre servtue) La Nh 1 Libertarianismul este o doctrind politica din secolultrecut, care sustine ct | rice guvernamént este nelegitim sau c& nu poate esigura in mod egitim Seeit poteta poieneasca,executarea contacter gi apérarea nati, | nal Cum erezi e& poate f rezolvat in acest context problema asigurart drepturilor omului? Argumenteazsi parerea. 2 John Stuart Mil, in Uitarismul, determing semificaia termenali “injst” ca prvare a cuva de propria liberate, de propreats sot trie alt Iucru cared apartine prin lege”, respectiv ca violae dren’ legale ale cuva, Elaboreaza un minieseu in care =A analizen com! dine conceptul de drepturi ale omului gi ideal dreptai si st anzw mente un punct de vedere personal in aceasta prvinhl | 3 Analzeard sructura argumentatvai a urmatorului pane’ 7 inticand premise gi conseciniele sale: ,Seopol orca aoc pate este mentinerea drepturilor naturale si inalienable ce o- epturi sunt libertatea, proprietatea si rezistenta la opt dreptrilor omulu sale cetafeanul, at. 2)- + Realizali o dezbatere cu tema Asigurarea drepturilor omului intrun stat democratic, pe baza ‘urmatorului scenariu: Dprofesorul prezints si claritica tema; se formeaza un grup de cinci- sapte elev cu aptitudini pentru analiza reflexva i dezbatere: >in cadrul acestuia are loc dezba- terea temei (1520 minute); >eceilali elevi pot interveni doar cuajutorul unorbiletele pe care noteaza Intreri, sugestit sau puncte de vedere personale (Gentru cele tei tipuri de me- saje pot fi folosite foi de culori ‘sau forme diferite); un membru al grupului Giniec- torul de mesaje") primeste acestebiletele, le citeste si le su- pune deabateri grupulul atunct ‘cind crede c& este oportun; ila final, se formuleaza ideile principale ale dezbaterii si com baron de (16891755) —re- | prezentant al Iluminismuluifrancez. |