1s ‘STEPHEN HAWKING (n. 1942) Fizician_contemporan, este pro- fesor la Catedra de matematicd a Universiti Cambridge, pe care a detinuto si Isaac Newton. In 1962, (a varsta de 20 de ani) a obfinut titlul de doctor fn fzicd la Trinity Hall, Principalele lui domenii de cercetare sunt cosmologia, relativi {atea generata si mecanica cuantica in anii 1965-1970, a elaborat un ‘model matematic privind originea si ‘evolutia Universului din momental smarii explozi” initiale (The Big Bang). in 1963, a fost diagnosticat ‘cu sclerozd lateralé amiotroficd. Cu timpul, sia pierdut vooea si a deve- nit complet imobilizat. Comunics prin intermediul unui computer care poate fi controlat cu misc ale capului si globilor oculari, ‘Lucréri principale: * Scurté istorie a timpului * Universul intro coajé de nucd. Urmarirea unei descoperiri ne alimenteaza creativitatea in toate domenile, nu numai fn stinta. Daca am ajunge la caps ful drumuli, spirital uman sar fii si ar muri. Dar eu nu cred cd ne vom opri vreodati: daca ‘nu von avansa in profunzime, vom avansa in complexitate si rne vom afla mereu in central unui orizont al posibiltatilor care se ligeste. (Stephen Hawking) 134 cipLINARITA?, sciPl FILOSOFIE SI FIZICA [AWKING, esr STEPHEN Ht coaja de nucd Universul intro 7 ; Ce pservator are propria misurg 4 , In tora relat, Hear ar gemenilor. Unuldnte ex cane ceeace ducela asa Ty depasindse cu vtezd apron pleac int calorie Sane pe Paint. Datorité misc yi, timpy? turin, iar fatele stu raméne Oo amanul de pe Pamant, trece ma sava spall 252 in pati, calaforl isl va gis fale pega Dupa intareres oa ware ccontrar bunulué-simt, un numér de expen ets ovkgeem inl bo nba aS Peon el pl ematical timpull Si spall nea fost oe deg Newton in cartea sa Principia Mathematica, publicat in 1687. (fy Tul lui Isaac Newton, timpul si spatul constituiau un cadru in cae aren ip everimentele, fds fe influentate de ele. Timpul era separa despa considera cé ¢ 0 singuré lnie, ca de cale ferata,infinita in ambele drag ‘Timpul insusi era considerat etern, in sensul cla existat sive conn existe pentru totdeauna. (..) ‘i Relativitatea generala combina dimensiunea timpului cu cele tei dines uni ale spatului pentru a forma ceea ce se numeste spatiuimpul (.) Pig alti part, in relativitatea general, timpul si spatiul nu exist independent univers sau unul fad de celalalt. Timpuil si spatiul se definese prin masuien {n universulinsusi(..) E usor de conceput ca timpul astfel defini, in uw sul Insusi,trebuie sé aiba o valoare minima sau maxim’ — cu alte cuit {nceput sun sfasit E absurd sé ne intrebm ce se intamplainainte de eet ‘sau dupa sfarsit, finde asemenea valori ale timpului nu sunt definite ‘Sting si epistemologie Cred cé orice teore stiinttica serioasé, fie despre timp, fe despre orcet concept, trebuie si se bazeze pe cea mai fertila filosofie a ‘stiinfei: abordares ozitvisté formulata de Karl Popper si alti, Conform acestei direct & Bini, ere ini € un model matematc prin cate se dente Cbservatile pe care le facem, O teorie bund va descrie un cet lst a e baza unui mic numar de postulate simple siva face a dtserae tr aes ea 7 fuieste testului, desi nu se poate demons rete ae Ge alt parte, daca observatile sunt in ders pracich canes come Tespinsé sau modificata. (Cel putin in pore Credit smo seo india acuratefe observa, tea celor care fac observatile) [<> Aplicatii — 1 Identiticstemele gi