q pragmatista a adevarului 4 esr Teoria : . 1 seal reprezentant al teoriel Pragmatiste a afeiy, q ince. Fes el, metoda pragmatistd consti in ayy | William M Gupa conocntle se practice, renin faptele concrete, individuale, spre experienté, Valoarea nig. spre (ar a tocmai de totalitatea acestor consecinfe practice. Da ia i es problema centrald a unei teorii a adevarului este aig berspetermeni: Cum putem sti care idei sunt adevirae gam fase? ‘Ce rezulté pentru viata practica daca 0 idee este adeviatisny Ese necinfe vom avea daca acceptim ci o idee este adeviai? Consecnfele pracice pozitive care confer valoare une ca "| fiecare conceptie -Recunoasterea unl pisiricard ‘a ete orealzare intelectual idei se referd la posibilitatea de a ne conduce direct, nemijlocithnd eee ‘fio caltuza sau tn ghid care sti usureze adaptarea intelectit rwoeinpht() siscusiszt ata enteriar de acoordona diversitatea experienfelor nest Se eG anchard) _ofientacu succes in asteptarile noastre etc., respecti la ult (intr-un sens foarte larg). 1 O idee este adevaraté dact are asemenea consecinte, dari este astfel un instrument util pentru adaptarea la realitate. Teatt Sunt reproce ale realitatii, ci un fel de ,stenografie cone aol Coscia, adevirul unei idei depinde de contest! wi8! icie devin adevarate, sunt ficute adevarate de cite suits Des es ‘care nu au, la un moment dat, consecinfe pratt menses Sunt neaparat false. Acestea sunt un fel dealer Cita weme we Pe eiursivitoare favorable, a plea Ja indemina nZaM idee, adevarulacestea este totus OPS, va i ullizata of con V@ deveni efectiv insé numai daca ideet™ i se va dovedi efcienta j Potrvt acesteiteori, adevarul este ce## ic cept, Sau Date atu nes BH este un atribut temo info ‘Pragmatism ese 0 migte flood cae $a Geavoat in SUA ars seco In al ea iceptlsecok aXe, tee fname a mpc este seve cl seri unit a 2 concept este determina de release practic tn acest sent mod pragmatic Comins interes fees ek cape dip consecialera sierra acest ic ete ‘consierat Charles Sanders Per, | YeTMieat prin pune M7 idet numai in masura in CO * yb inthe hi Witam Tames, | lets sinc yy eg WUCPU. Mai mult, adevarul mt 86 yt ‘aceasta ating ssa dana de | Teall, gf nL U™ SOD al ey in s Serta als in ecamte | TEA cian ge gol etRoesteri, in sensu de dese CS RGES gtr | Chm pe sae aie st ae Hal t sieverull sia reataiy toa ea bengal et ridin Oe ideile noastre,valoare® # oh racemic i nt dear awit se ces crete Wom ig, Ti sig ee Aduse teoriei pragmatiste ® yt} starter ear or alee tl in We de cereetare, ma elunen. Usite de wiifreSit al unei boli); b) uncle ie coat wt whine, dni fae enttaeE cag 36 ©) intrucdt oameni a4 Mconsecnyg Se Boate fi considera ade 0 criteriy ‘ge eciaza ca teoria pragmatistiset Sdevarutui, dar nu reugeste \ not rab rat au estws Teoria adevarului-coerenta te | seprezentantii teoriei adevarului-coerenfa apreciaza valoarea ideilor we | pute dn perspectiva compatbilitai lor cu ansamblulidellor consde- mu fa | pela aera ie siete: O anumita idee va fi considerata adeva ‘Sé lua mai intdi 0 judecats de cp | imum fi lanta cu acest sistem (Sau, altfel spus, daca | 0H Burr fa ucis pe Hamiton in ‘S| arafincontradictie cu acesta). Prin extindere, se va spune c&adevarul | “— ain | edeoproprietate a intregului sistem de ,cunostinte’ O analiza cat de sumard va arata way | “saotietat insta) este posibil st avem dow proporti contractor | Shore eos hep eaten ‘k2 | exes, separat, compatibile cu sistemul de proporiti acceptate de} Si tater aeae ee “Karu (ei conistentalogica nu este o condi suse) fot cat ume post sca | eal etcou shavem tn singur sistem de adevirurla cares ne | des dap defn (2) ‘de | sortim: ne putem imagina dow’ asemenea sisteme, noncontradictorii Criteriul real al adevarului jude- real | Serein parte; in acest caz, s-ar putea sé admitem ca trebuie siraportim | ei este dat de opinile noasre alate vane Gehry sisteme'la lumea reald si c&, in ultima instant, criteriul ee eee oe steia iui este ,coerenta” cu realitatea; c) coerenta presupune, printre fa ce a ea cre ae, principal noncontradictiei, dar nu ne poate ajuta s& decidem dacé i Ce sul | *aest adevarat sau nu; daca suntem nevoiti sd spunem ci acesta este ‘Brand Blanshard) feat | Scteaje fundamentals, am putea i sli s& acceptim c& toate adevs fairs | P#lesutconventi ete {nconsecinfa, cocrenta poate fi apreciati doar ca test negativ al adevi- ari'é | Thine poate sjuta sa decidem c& uncle dintre ideile noastre sunt false, ‘apie. | “Msicare side ce sunt adevarate ENU SUNT, CI DEVIN ADEVARATE Tpit | tsa este teza pe care vreau so ap Ades ! sti Saucer care wet eats, AUN * brolce in privnta une fel. Aceasta devine 296% itt de anumite fapte. Ea fsi dobandeste 2 Cnn era gard det es Pagated PB out teoriek pragmatiste a adevarull: 2 pic oe : eek ae ape tee funds 2 ea arata dace ‘xj ume aul © FSH earl, Sa sr, «) dees de, Dumnneze eS ny ee, Bubuens ne Jere in legatura CP vet de catre A Burr. rezeu este un Iucru de Care dev re preingspunctl tt a wees prince ee Bboreaa o schema in care 68 ed PEPE Cogent nS (beresto chemi in cre Sore adevi. Wdentisicd aP0! “> Aplicatii ——— eer ie plicaf imp cope | |, = scord ot ies ui tent: (mine concrtassa = 908 ear es rmatarui txt o(~) eo ° ‘sua ennai Sod ef, pen Pm {ale doctrine adevirul ese aeirats| | yanmar ey Hemn! 82-1959 — 2 Bente” (Henri Bergson). fica on flys american “rrs6-1809 —om po (as7-1800) — Weel gi2-1910) — Blosot 99