Konstantin Makowski (18991915), Copii arstului Copilul va fi protejat de practcile care ar putea implica discriminari rasiale,religioase sau de orice alti. Elva fierescut in spirtal intlegeri, tolerantei, prietenie intre am cis intatiri universale, si avind constinta deplind cd energia si ta Jentele sale trebuie puse in slyjba semenilor sti. (Deelarata drepturilr coplui, aticolul 10) hima it at pr se poate invinge ura cu dragos- tea, minciuna cu adevérul violenta cu abnegaria, ar trebuj 4 fie un element fundamental in educayiaoricrui copil (Mahatma Gandhiy RILE OMULUL prertu —_— pturile? ws PRO t are ” at. dit Tal ace sul ept” (at. directus) zy, 1 cee ca, torment arta) ideli chung | inane tical, 1OF ea fost a 4 Un drepy, fn slosofa PE ya parte itularul sau; b) obliga accel Oia de epturilor omulule) gt). Care Pe ren Si FeSPeTamentale, cur sunt liberia, «| dept ra ment; politice fun’ ‘ales infelegerea drepaye pac spur i von PE ocentuat mal Pe tacald are cata] te sete tar cate a ae ag) ort sau privilett ‘are dreptul de cata). Major mpi asumarea ae ee atte, recuncasterea lox Or tea guvernelor. Cu Ate te, 8 aes foameni, cat si din Pe ii din partea altcuiva. Indivizi sunt tid a mica existent une OPE ior. La randul lor, guvernel ait i posi respectarea dreptrior sy ‘il ja aparut in epoca moderna, in cor vices ent unii autori, distinctia dintre vita (repolticd) si starea social (politica) este corelaté ca ttnor drepturi naturale (pe care oamenii le au, de pilda, in baturale a lui Dumnezeu”), la care ei nu renunta si pe care respectiv autoritatea politica, trebuie sd le garanteze. In respectarea drepturilor naturale ale oamenilor este criterul mentl legitimitaii puteri politice. Ideea drepturilor naturale poate fi asociat insa atat cui Justifica o autoritate politica nelimitata, care sA poata astiel asi drepturi in cat mai mare masurd, cat si cu o guvernare limitat t nn ao in tiranie, sub care drepturile naturale a devenit doninatte og este 0 cale explicita spre arbitrar s John Locke, de il da ar le care au sprijinit ideea limitarii put tilor, in aga fel incdt 0, a Plurile naturale limiteaza autortale mai est legitima. fn acy re care violeaza drepturile cetdt afirma ca si sens, in Declaratia de independest! Puterea legit natura ii, rolul s . L Taportyl qe tara guvernarii, rolul s eee eS Problenng Ae interesee inviduale se respect at (de plgg x **Pturilor umane este corel! Valor fundact POE fi say nore (24 Un foetus este sat NU ist em prin vias tee ecum ten eC rept a via "4S prin societe§t autonomia $c late dreapta.Drepturite omului | PROMUTGAREA DREPTURILOR OMULA i oamenil sunt creat egal si Inzestrai di H li Je Creator cu an spi, nr cate retail Vth Literate schtnen Posh ihre cae Fr srcademnta ‘laratia de independenta, 176) (9 Rennasterea dena inerente nro membrane for le inalienable constitu ondament Tibet aeipnane () este xen ca dreptre onl she Crea Ep i 6) ca ena eri mi er acre reactant le extrem a revolt amb ae la Declaratia universalé a drepturilor omului) pate fintle umane se nase libre si : ey Once tints amand are dept iB ea fn denne sn rept.) ) ortrt 9). Tot oameni sunt egal ln ial ga, rt ico deo, a esi a leg legis au, fra nieio deosebire, tie a lei.) {art.7) Orice om are dreptl la ibe Sr de const rls.) rt. 1. Orc persoand rigadaeale in conducerea treburilor publice ale fai sale, fe direct, fe nied Pur er alot (rt. 21.1). Vointa poporull trebuie si consttuie bara puter de fat coast vont’ trebuie si fe exprimatt prin alegeri nefalsieate, care ah ab jin mod periodic prin sufragia universal, egal si exprimat prin Paces oae mind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votulu (art. 213) Jn malar drepturilor $i libetailor sale, fecare om nu este supus decit rumai er tinor stilt prin lege, exclisiv i scopl de aasguracuventarecunoes- in respectare a drepturilor si liberttloraltora si ca sf satisticutejustele ge minime ale moralei, ordini publice si bunastri general intro socette democratica (art. 29.1). Nicio dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi inter- ‘reat caimplicind pentru vreun stat, grupare sau person dreptul dea se deda ‘avreo activitate sau de a savarsi vreun act indreptat spre desfiintarea unor drep- turi sau libertati enunfate ‘in prezenta declaratie (art. 30). (Declaratia universalé a drepturilor omului) 7y Aplicatii 1. Bvidentiazd problema filosofic abordata in unul dintre textele de mai sus si selecteaza conceptele utilizate. 2 Analizeaci structura argumentativa urmatorului punct de vedere, indicand premisele si consecingele sale: Dac ‘cel mai puternic il domina acest fapt este conform pe cel mai slab si daca el este superior ultimului, fe c0 cu natura dreptului, da, pe Zeus, cu legea naturii” (acesta este, in dialogul Republic dere sustinut de Callicles). aie a Te oamenilor? Este justificata, 3 Cred ie sunt exclusiv atribute al ic repr ina j ale animalelor? Inainte de din punctul tau de vedere, sintagma drepturi al ‘text: ,Intrebarea care se pune nt raspunde, ia in considerare si urmatort! a este daca animalele pot s4 rafioneze $4 ‘daca pot s& vorbeasca, ci daca pot st . ' sufere (Jeremy Bentham) int o situafie concret’ incaré | |__. 4. Apelénd la informatii din massmedia, prezinta 0 crezi c& unui copil i-a fost incalcat drept. ‘Argumenteaza punctul tau de vedere gi aratd ce ar trebui facut ———— meee | | \ | \ | | pentru a evita acest heru in viitor. | si dandi rrespectaril acestora. (Declaratia de independ i Guvernele sunt infntate de catre oameni pentru. garantarea dreptu- rilor lor, iar justtia puter lor reiese din adeziunea guve ‘cazurile in care 0 forma de guverni- ‘mint se abate de Ia acest obiectiv, poporul are dreptul sé 0 schimbe ‘aut s& o aboleasca si sa stabileasca 0 alta, intemeindo pe principille (.-) asigurérii securitatit si fericiii lui forma cea mai potrivitt ilor. In toate ents, 76) AG referitoare la drepturile omulsi: \ 1215 — Magna Charta Libertatum 1679 — Habeas Corpus Act wee | si cetafeanului 1716 —Declaratia de independent | 1789 — Declaratia drepturilor omulut \ 1791 — Carta americana a drepturilor (Bill of Rights) 1948 — Declaratia univers turilor omului 1950 — Conventia europeand a drep- turilor omului 1959 — Declaratia drept Jului \ alsa deep) turilor copi- 1989 — Conventia ONU cu privire la drepturile copilului |