4asTEREA 7 cunt PROBLEMA CUNOASTER,, } a OA in CHITATE co | oa avin natures tinderea silimitele cunoaste, {ntrebaile pin filosofiei. jntrebari precum Cat, gna it sunt side ne ‘ea cunoastem saul Nu? Cum pa mand bare valoarea cunostintelor noastre? ey yale PY ‘rismul? Care €S! Hr eae scepticismuy incercat S4 raspunda la intrebarea Ce ey i cai | | dup’ ce filosoft | 7 i i, ‘i Jeb cu ee clasicd a filosofiei grecesti, cea mai impotaigg oa Ja formularea problemei cunoasteri apartine sofstilor(adoujy cuno: U olului al Vea ir). _ ; i au acordat o mare importanta studiului omului ca fining mati: metodei inductive, experientei, crit conventiilor si dogmeloriy priv > cima aveau in vedere existenta une reli ce" \ Printre acestea din , . ae de aparente, naccesibila simfurilor, dar posibil decumsay rent: torul ratiunii. in general, sofistii au accentuat finalitatea pracisia rolu! Chi oe cprnat Si relatvisml bine, ra, adevérul,falsul nu sunt absolute eq enti originea lor se afl obiceiuri si credinte cat se poate de diferi) teor: cunts po aan _ Pentru Protagoras, de pildd, nu exist nicio diferent’ intewat Po! raport eu una dintre si ceea ce apare. Exist doar lumea fenomenelor si dese 5 son elem Gormulate de putem avea decat opinii. Acestea sunt in mod inevitabil i seen Gorgias). ocak, a sunt in mo inevitabil sc nel , de la o comunitate la alta, deci relative. inh oy somal i “ ae misura tuturor. lucrurilor: acelor ce sunt ci sumts#® are, Ta eee ie ce fine de Iumea omului — cunosst™! aha Fra atuna plik etc. — va fi pe mésura ui sau, te03 iat, -omenese prea omenesc’. 5 test Pan ints logue sale (Republic, Sots ™ i cuncasteri, a posibitnats et eee SUP adevarului si flit _ iim tt sorta HE 0 con Posibiitti si cailor ecoeste ae oastere depli je a cunoaste cee: {| consideran macgt al virtui Eeve (acultaten prin ee nuns @ Formel ior si oie | esti ai virtufi, Brox | ofera de Prin care cunoas elor sau Ideilor, si opm yin loar 0 evasi stem realitatea autentica) i Sg cur 4 4 | profesori ambulanti \ fl care. heen | Sd | ea deo aman come bint Socrate sic it | imgenera pe nes inacintares, | lize unmoment datin - Definitia cunoasterii, pe CM" og cul | ia wr argument rafonse sice a cunoastn ny Oetl Froese aalabo \ Conia it Prtagras | (alt tate vaconsacra ing A | 4 Prodicos, Callicles, , Gorgias, |e (teria contr eainta coreona bri definitional a ae ved rei ' Spondenfe) ncenta dintre enunturile ™ i PERION fei), p 7 JADA \ A Monep \ Y Aut €or ERNA SI CONTEMPORANA Pa chat POR! ul ce, ctTHiunea este SE acutizeard di isl A \ \ 82 consideray Sursa ultims, disputele dintre git " id re 5 iy simturile a cunostinjelor noasee OA cu logo wU® Sau experienta repre x) Ledbnig, yocum René Descartes ty # John Locke sau David HO™i Problema cunoasterii aj insemnata la dezvoltarea celor dowd curente epistemologice in geera la dezvltarea teoreicunoastei Ltt Critica rfiunii pure (1783), Immanuel Kant ofera una dintre cele ‘mportante analize ale cunoasterii omenesti din intreaga istorie a i ‘ih Tilosoful german este cunoscut pentru dezvoltarea unor teme & ecesorilor — analiti-sintetic, a prioria posteriori —, dar mai ales 1 revolutia copernicand, care era menita si rezolve problemele ici, angajand-o ,pe drumul sigur al stiintei". Prin ideea c& obiec- Seni se orienteze dupa cunoasterea noastra, nu invers,rolul de ‘pe care ontologia il avea din Antichitate, va fi cedat teoriei sist pi coaster ‘terior, sunt formulate teoriile criteriale ale adevarului (teoria prag- ast aadevarului si teoria adevérului-coerenta), se dezvolta cercetirile tind intemeierea cunoasterii (deosebindu-se intre fundationalism si (natura acesteia, dif rea el fat de cunoasterea comuna, progresul cunoasterii stintifice, ‘nil ipotezelor §i al teoriilor etc.). Unul dintre cei mai cunoscuti si influ- cai epstemologi din secolul al XXea a fost Karl Popper. Pentru el, teria conoasterii este principalul domeniu al cercetirii filosofi Fioblema fundamental nu mai este inst aceea a surselor cunoaste ‘ane intimpla in epistemologia clasic’, ci a valorii acesteia. in acest cate, flosoful englez subliniaza failibilismul, ideea c& nu putem atinge scndatéo certitudine deplina in cunoastere, c& adevarurile noastre sunt invibi nesigure. Prin urmare, stiinta insasi nu mai poate fi infeleast éepto acumulare continua de adevaruri, ci un demers continu de detec: ‘ze s eliminare a erorilor, fundamentat pe critica rational a ipotezelor si ‘erilorstintifice, pe efortul cercetatorilor de a falsifica, de a supune unor ‘ese din ce in ce mai severe chiar si propriile rezultate epistemice. PROBLEMA RELATIBI LIMBAJ-CUNOASTERE _ Incadrul slosofiei analitice, sunt abordate probleme privind libajuh ' special modul in care acesta contribuie sau este un obstacol pent un instrument al adevarului sau, dimpoti 0 surst a dif ‘uilor gerorlor noastre. iitiia-principala este aceea cf In fo etsierea este un ansamblu de enunjuri adevara oa demersul prin care incercém sf obfinem asemencs MLN” xrsvtatea imbaului devine unl dinte cele ma impor’ ante i ri sia imitlor eunoay- ‘$e8athuteinconsiderare pen analiza rau Toastre, a capacititi unei cunoasteri discus , 8 capacitatii unei cuncast fera. In acest ard la care se refera. trealiatea nondiscursiv, nefragmentard 8 a enttl a ma tura limbajului, felul in care cuvintele expr 8 ne yoriel tésaturile limbajului comun etc. sunt teme import W iis ale filosofiei in general in forma ei cea mai clevatd, te si intemeiate, Dp» eq VS SQ — adevirul pentru obiectele de cunos- cut si putinfa de a cunoaste pentru cunoscator este ideca Binelui. | | Gandestete la ea ca find cauza cu- | | Admite chaceastéentitate, ce ofera ) | | noasterii si a adevérulu, intles ca obiect al cunoasterii, (..) Este Arept ca acestea dow — adevarul si cuncasterea — sie socoite asemmé- Ditoare Binlu,nefind dreptca una sau alta 84 fe socotte Binele, ci ran ‘gul Binelui trebuie socotit vrednic de 0 cinste mai inal. @Platon) Dictionar Dogmatism — in filosofie, poziie care const in convingerea c& pot fi cunoscute adevaruri cere, definitive. Epistemologie (gr. episteme — stin- | 18 logos — discus, teorie) —teoriea | cunoasterisitfce. Gnosevlogie (qr. gnosis — cunoas tere, logos — discurs, teorie) — teo- ria cunoaster, Uneori est folosit ca nim pent epistemologie. Relativism — in flosofia cunoasteri, | concepfie care afirma ca adevarul | este rela gi depinde de un punct de Yredere propria subiectuu, caracte- Tisticd in. Antichitate_sofistlor si reprezentanilor sceptc Revolufle coperaicand — sintagma care denumeste schimbarea modului de gancire sau revolutia propusd de Kant pentru a rezolva problema posi- Vila meta Scepticisin — atitudine prin care se pune la dois posbitatea cunoas- teri: migcare flosoficd care sa deaolat in Antchitate, intats de Pyrrhon 85